Munca, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 7426-7451)
1971-10-26 / nr. 7447
Marele sfat al ţării, în recenta sa sesiune, a dezbătut şi adoptat, în unanimitate, planul cincinal de dezvoltare economică şi socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975. Elaborat în deplină concordanţă cu obiectivele stabilite de Congresul al X-lea al partidului, care a definit anii 1971—1975 — drept o etapă importantă în procesul istoric de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, actualul plan cincinal se impune pregnant ca un cutezător şi mobilizator program al muncii creatoare a întregului popor, consacrat în întregime prosperităţii continue a României socialiste. In interesul accelerării progresului economic şi social-cultural al patriei, sub conducerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, comisia centrală de partid şi de stat a iniţiat o largă acţiune de identificare şi valorificare a resurselor materiale şi umane. Fundamentarea ştiinţifică a planului cincinal 1971—1975, rod al unor ample şi minuţioase analize şi dezbateri la scara întregii ţări, a facilitat descoperirea unor posibilităţi suplimentare de natură să asigure ritmuri de creştere a producţiei materiale, a eficienţei economice şi de ridicare a nivelului de trai, superioare celor stabilite prin Directivele Congresului al X-lea al partidului. Sarcinile şi obiectivele esenţiale ale acestui cincinal răspund pe deplin cerinţelor şi ţelurilor fundamentale ale noii etape istorice de dezvoltare a ţării şi converg spre realizarea unui dinamism susţinut al creşterii producţiei materiale, modernizarea structurii întregii economii şi accentuarea proceselor calitative ale dezvoltării , sporirea eficienţei economice în toate domeniile şi, pe această bază, creşterea mai rapidă a venitului naţional. Obiectivul central al politicii economice a partidului, aşa cum se ştie, II constituie industrializarea susţinută a ţării. Consecvent acestei politici, partidul a asigurat condiţii ca şi în acest cincinal industria să cunoască o viguroasă dezvoltare, scop în care i-au fost afectate 60 de procente din volumul total al investiţiilor. Ritmurile înalte caracteristice dinamismului economic al României sunt comune şi actualului cincinal. Sporind în 1971—1975 într-un ritm mediu anual de 11—12 la sută producţia globală, industria va fi în ultimul an al cincinalului cu peste 71—81 la sută mai mare decît în 1970 şi de aproximativ 3 ori mai mare faţă de 1965. Ca o trăsătură caracteristică a Industrializării din acest cincinal este intensificarea procesului de modernizare a structurilor pe ramuri şi subramuri, prin dezvoltarea cu precădere a sectoarelor strîns legate de progresul tehnic, a fabricării de produse de tot mai mare complexitate şi tehnicitate, cu înalt grad de prelucrare a resurselor şi valori de întrebuinţare cit mai ridicate. Dezvoltarea mai rapidă a construcţiilor de maşini şi chimiei in ansamblul industriei şi a unor sectoare moderne cum sunt metalurgia oţelurilor aliate, electrotehnica şi electronica, mecanica fină, maşinile-unelte, chimia de sinteză fină, se înscriu în aceste orientări. Agricultura, ca ramură de bază a producţiei materiale, va cunoaşte în actualul cincinal o etapă de dezvoltare intensivă şi de modernizare, asigurînd împreună cu industria progresul şi echilibrul întregii economii. Cele aproximativ 100 de miliarde de lei investiţii — adică de două ori mai mult decît în cincinalul anterior — sunt destinate lărgirii bazei tehnice materiale, agriculturii, realizării programelor naţionale de lucrări de irigaţii şi hidro-amelioraţii şi de dezvoltare a zootehniei. Pe baza acestor premise, în cincinalul actual se prevede o sporire a producţiei agricole cu 36—49 la sută faţă de mecha anilor 1966—1970, crescînd substanţial contribuţia agricultu- rii la dezvoltarea economiei şi satisfacerea mai bună a nevoilor de consum ale populaţiei. Actualul plan cincinal este orientat spre o eficienţă economică sporită, exprimată sintetic de faptul că pentru prima oară se prevede ca venitul naţional să crească mai repede decît produsul social total Aşa după cum se subliniază în documente, factorul determinant al măririi venitului naţional îl constituie creşterea productivităţii muncii sociale. Acest important indicator va fi în 1975 cu peste 70 la sută mai mare decît în 1970 şi se va obţine pe baza amplificării înzestrării tehnice a întreprinderilor, introducerii tehnologiilor moderne, ridicării continue a nivelului calificării profesionale a muncitorilor şi a tuturor lucrătorilor ocupaţi în economie, înfăptuirea exemplară a sarcinilor actualului cincinal pe linia creşterii eficienţei economice presupune o maximă atenţie, concentrarea eforturilor şi iniţiativei creatoare a oamenilor muncii spre folosirea cit mai raţiona(Continuare in pag. a 4-a) CINCINALUL 1971-1975 UN VAST PROGRAM DE ACTIVITATE CREATOARE CONSACRAT PROSPERITĂŢII ROMÂNIEI SOCIALISTE PRODUCŢIA GLOBALĂ A INDUSTRIEI SOCIALISTE Ă I VA SPORI ÎN PERIOADA 1971 — 1975 J I ÎNTR-UN RITM MEDIU ANUAL DE J I 11 — 12 la sută ! ! ------------------------------ ' I RITMUL MEDIU ANUAL DE CREŞTERE I A VENITULUI NAȚIONAL ÎN ACTUALUL CINCINAL J Ă VA FI DE J I 11 — 12 la sută ! ! INVESTIŢIILE DIN FONDURILE CENTRALIZATE J J ALE STATULUI ÎN PERIOADA 1971—1975 VOR FI DE 470 miliarde lei ! ! FATA DE 290 MILIARDE LEI \ \ ÎN PERIOADA 1966 — 1970 _ _________________________________________ Proletari din toate țorile, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVII nr. 7447 ■ Marți 26 octombrie 1971 ■ 6 pagini 30 bani CREŞTEREA PRODUCŢIEI GLOBALE INDUSTRIALE . (în procente) Arături de toamnă pe ogoarele întreprinderii agricole de stat Frejmer, judeţul Braşov EDUCAŢIA ŞTIINŢIFICĂ, MARE-LEJISTĂ A MASELOR - TRĂSĂTURĂ A UMANISMULUI SOCIALIST Comparată cu trecutul, viaţa spirituală de azi a maselor populare din ţara noastră este fundamental transformată, iar indicatorii ce redau această confruntare a prezentului cu trecutul sunt de-a dreptul impresionanţi. Vorbind de revoluţia socialistă în domeniul conştiinţei maselor, nu trebuie să pierdem din vedere insă şi o altă dimensiune a acesteia, tot atit de importantă şi de spectaculoasă. Ne gîndim, în acest sens, la faptul că semnificaţiile profunde ale exploziei culturale şi finalitatea acestei efervescenţe spirituale nu s-au constituit spontan, la întîmplare, că liniile directoare ale acestor transformări social-culturale, care angrenează şi favorizează procesele apariţiei şi dezvoltării unui nou profil spiritual al omului, au fost prevăzute şi fundamentate social in cadrul teoriei marxist-leniniste, înainte ca ele să devină realitate. Valoarea umanismului socialist nu constă, deci, numai în faptul că el dă un sens profund omenesc, în cel mai înalt grad progresist, acţiunilor omului nou şi noii sale existenţe sociale. Valoarea acestui umanism trebuie văzută deopotrivă şi în acţiunea sa teoretică, proiectivă şi totodată călăuzitoare, normativă, în vastul proces social de educare a oamenilor societăţii socialiste. Iată una din laturile care exprimă superioritatea istorică a ideologiei marxist-leniniste şi care, fundamentează, explică şi asigură eficacitatea muncii de educaţie ştiinţifico-materialiste a maselor. Recentele documente de partid privind necesitatea îmbunătăţirii activităţii politico-ideologice de educare marxist-leninistă a tuturor oamenilor muncii, de întărire a conţinutului ideologic şi politic al educaţiei socialiste, se înscriu tocmai pe această linie umanistă, a formării omului nou, cu o conştiinţă superioară. Profilul spiritual al omului nou se poate forma doar folosind conştient avantajele obiective şi subiective, generate de orinduirea socialistă. Sensul suprem al măsurilor elaborate de secretarul general al partidului şi aprobate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. se exprimă in necesitatea de a vedea continuu că scopul cel mai înalt al socialismului îl cons tituie omul. Participarea activă a maselor la activitatea practică de construire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, adincirea democraţiei socialiste, creşterea practică a responsabilităţii sociale a fiecărui cetăţea, perfecţionarea muncii şi a întregii activităţi sociale sunt procese legate direct de făurirea conştiinţei socialiste a oamenilor. Socialismul presupune o continuă creştere a activităţii omului in muncă şi pe ţărim politic şi implică astfel o lărgire a orizontului cultural şi perfecţionarea spiritual-morală a omului. Este vorba, în primul rînd, de crearea acelor fundamente sociale fără de care nu poate exista o dezvoltare umanistă socialistă a personalităţii : făurirea noilor relaţii de producţie şi, pornind de la aceasta, schim(Continuare în pag. a 2-a) PETRU BERAR LA UZINA „ELECTROPUTERE“ CRAIOVA Ca n t i n a-r esta u r a n t, copilul nimănui... Suntem la ora prinzului la cantina uzinei „Electroputere" Craiova unde servesc zilnic masa circa 900 abonaţi şi flotanţi, salariaţi ai marii uzine ca şi constructori ce lucrează la extinderea acestei unităţi industriale. Consultăm meniul aflat la avizier. Stupoare : supă de roşii servită azi la meniul I a fost oferită ieri la meniul II, iar cea de la II figurează azi la... I. Ne apropiem de citeva mese şi adresăm consumatorilor întrebarea : „Cum apreciaţi activitatea cantinei acum, cind funcţionează pe baza unor noi criterii ?“ „Schimbarea figurează numai în scripte, căci meniurile au rămas aceleaşi. Cinci mai bune, cinci mai slabe“ — Marin Mocanu — lăcătuş . „N-am observat vreo îmbunătăţire a mesei, în afara faptului câ în ziua de 1 octombrie ni s-a servit şi cite o sticlă de bere. Filma televiziunea aspecte din cantină şi totul trebuia să fie bine“... — N. Popescu, strungar : „In lege se vorbește de organizarea de bufete, chioşcuri, tonete unde să se vindă sanvişuri, pachete, mîncăruri care se pot servi în pauza de masă. Deocamdată nu s-a făcut nimic în această direcţie“ — Paul Marinaş, strungar şi Mihalache Popescu, rectificator. Asemenea răspunsuri am primit la data documentării noastre şi de la muncitorul Stan Florea, de la inginerii constructori Mircea Petre şi Ion Bozdoc, ca şi de la mulţi alţi abonaţi ai cantinei „Electroputere“. Aproape toţi au remarcat că meniurile sunt lipsite de varietate, că ciorbele nu au gust şi că de fapt, nu s-a schimbat nimic, deficienţele continuind să dăinuie. Cum este posibil acest lucru ? Problema preluării cantinelor a fost privită cu multă uşurinţă atit de Direcţia comercială, T.A.P.L. Cra-ELENA ŢUICU coresp. ziarului „MUNCA" (Continuare in pag. a 2-a) DATORIA mea, a ta, a tuturor de a apăra şi dezvolta produsul muncii noastre Printre expresiile al căror sens etimologic a suferit metamorfoze structurale găsim şi DATORIA. Noţiunea în sine, cu aproape trei decenii în urmă, mai conţinea un fel de obligaţii dizgraţioase, dacă nu revoltătoare. Cind omul simplu rostea : „Am nişte datorii afurisite“ sau : „Crede-mă, habar n-am cum s-o scot la capăt cu datoriile”, se referea, desigur, la vreun cămătar insipid, la un proprietar cicălitor, la un perceptor agasant, neputincios, în derută, apăsat de constrîngerea plăţilor, fie în bani gheaţă, fie prin anumite servicii adeseori înjositoare. Eliberat de înţelesul său peiorativ, purificat de servitute, cuvîntul DATORIE şi-a găsit în socialism o adevărată şi nobilă valoare, căpătind soliditate, profunzime şi optimism, devenind, cu alte cuvinte, stindard al muncii şi echităţii sociale. Pentru că in zilele noastre, a-ţi face DATORIA, înseamnă a te asocia şi contopi cu interesele majore ale PATRIEI, a te înregimenta în spatosul muncii creatoare, cu perspectivele luminoase, indicate de PARTID, cu o înaintare neostenită, vertiginoasă, spre COMUNISM. Acceptăm DATORIA ca pe un consemn nobil, ca pe un crez durabil şi de neclintit, ne impunem o ţinută corespunzătoare cerinţelor ei majore, un mod de comportament civic superior, în care gîndirea matură devine hotărîtoare, acţiunea individuală asociindu-se celei colective, în contextul unor realizări economice, sociale şi culturale definitorii, îndelung cumpănite şi integral înfăptuite. Cind CONŞTIINŢA, în numele societăţii, îţi ordonă, cind CINSTEA şi DRAGOSTEA de MUNCA ţi-o impun, cind ASPIRAŢIA spre TOT MAI BINE te călăuzeşte. OBLIGAŢIILE PATRIOTICE şi CETĂŢENEŞTI, pentru tine, ca individ, capătă înţelesul de ONOARE, transformindu-se, o dată cu îndeplinirea lor, în BUCURIE. Inginerul DINU MORARU de la ÎNCERC Bucureşti concepe o invenţie gindită şi de profesorul ION PETRI, fiecare puţind s-o ducă la capăt, cu unele întîrzieri, pe cont propriu. Ei însă se asociază, pun la punct, împreună, metoda combaterii deshidratării betoanelor în apa de mare, dind curs mai rapid unor cerinţe economice din cele mai stringente. Şapte studenţi de la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj, aflaţi in gara Rîmnicu Vîlcea, după terminarea practicii, aud că la Grupul industrial de chimie, în care lucraseră şi de care abia se despărţiseră, s-a produs o ŞTEFAN GHEORGHIU (Continuare in pag. a 4-a) Maiestâte Sale Imperiale MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR Şahinşahul Iranului TEHERAN. Cu prilejul aniversării zilei de naştere a Maiestăţii Voastre, Imperiale — sărbătoarea naţională a Iranului — vă adresez cele mai calde felicitări, împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de progres şi pace poporului iranian. Amintindu-mi cu plăcere de recenta vizită în Iran şi de convorbirile pe care le-am avut cu această ocazie, îmi exprim convingerea că relaţiile prieteneşti, de colaborare dintre popoarele şi ţările noastre se vor dezvolta în continuare, în interesul lor reciproc, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Excelenţei Sale, Domnul dr. H. C. FRANZ JONAS Preşedintele federal al Republicii Austria VIENA Cu prilejul celei de-a 16-a aniversări a Zilei Naţio-, nale a Republicii Austria, îmi este deosebit de plăcut să vă adresez, Excelenţă, în numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, calde felicitări, cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, iar poporului austriac prieten — pace şi prosperitate. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnul NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Mulţumesc călduros Excelenţei Voastre pentru felicitările cordiale şi urările adresatepoporului nostru şi mie personal cu ocazia Zilei naţionale a Republicii Democratice Populare a Yemenului. SALEM ROBAYA ALI Preşedintele Consiliului Prezidenţial al Republicii Democratice Populare a Yemenului