Munca, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 7426-7451)
1971-10-14 / nr. 7437
Joi 14 octombrie 1971. Ecologia generală la indemnia publicului larg Microinterviu cu prof. univ. NESTOR LUPEI, dr. în geologie Consiliul municipal al sindicatelor Timişoara, excelează prin organizarea unor cursuri sau cicluri de conferinţe pe teme de actualitate. Peste cîteva zile are loc conferinţa inaugurală a unui nou ciclu de conferinţe pe tema „ECOLOGIA GENERALA, PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR“. L-am rugat pe interlocutor să ne vorbească despre scopul urmărit de acest curs. — Timişoara — unul din marile oraşe ale ţării, cunoaşte un puternic ritm de dezvoltare industrială. In consecinţă, protecţia mediului înconjurător a devenit o problemă generală de mare importanţă, atit pentru locuitorii oraşului, dar mai ales pentru Întreprinderi. De aceea, cursul organizat de sindicate urmăreşte să elucideze sarcinile întreprinderilor în acest domeniu. Vom încerca ca în cele 24 de conferinţe să explicăm auditoriului despre implicaţiile mari pe care le ridică protecţia mediului înconjurător pentru viaţa omului. La cursul nostru participă reprezentanţi ai serviciilor tehnice cit şi cei care se ocupă de protecţia muncii in întreprinderile din municipiu. — Ce teme sint abordate ? — De comun acord cu Consiliul municipal al sindicatelor ne-am oprit la cîteva teme esenţiale. Vom prezenta definiţia ecologiei, biosfera, componentele organice ale biosferei, evoluţia biosferei, relaţiile intre specii şi ecosisteme, relaţia omului cu biosfera. De asemenea, se va vorbi despre influenţa activităţii omeneşti de-a lungul etapelor de dezvoltare istorică a societăţii. — Şi referitor la industrie ? — Temele ciclului au un pronunţat caracter teoretic pentru înţelegerea intrinsecă a problemei, dar mai ales un caracter practic. Astfel, vor fi abordate subiecte despre dezvoltarea industriei şi influenţa pe care o exercită asupra ecosistemelor prin poluarea chimică, poluarea apelor curgătoare şi, in cele din urmă, efectul poluării asupra vegetaţiei şi a animalelor, mijloacele de combatere a poluării, conservarea şi refacerea habitatelor. Un capitol aparte se ocupă de eforturile materiale depuse de ţara noastră pentru combaterea poluării, participarea României alături de alte organisme internaţionale la realizarea acestui imperios deziderat al contemporaneității. Exponate valoroase la Muzeul Ceasului Muzeul Ceasului din Ploieşti şi-a îmbogăţit colecţia cu noi obiecte de valoare. Printre acestea notăm un ceas montat in marmură neagră masivă în greutate de 75 kilograme lucrat cu mina in anul 1863. Ceasul indică orele, jumătăţile şi sfertu-iie prin sunete melodioase. O altă operă valoroasă este un ceas de aur, folosit lastabilirea orei exacte de dezlănţuire a atacului de la Mărăşeşti din 1917. Acesta a aparţinut şefului statului major al armatei noastre din acel timp. Se filmeaza Infiinţat cu aproape un an in urmă, Cineclubul sindicatului Uzinei „Electroputere“ Craiova a reuşit să realizeze mai multe filme inspirate din activitatea cotidiană a uzinei. In prezent, colectivul cineclubului lucrează la, montajul si sonorizarea filmelor : „Locomotiva 1000“, „Oaspeţi“, „Autotransformatorul de 400 MVA“, „Grija faţă de om“, etc. Toate aceste filme sunt inspirate din activitatea marii uzine şi relevă succesele obţinute in realizarea unor maşini şi utilaje de înaltă tehnicitate. „Cartierul constructorilor" Aşa a fost denumit viitorul cartier muncitoresc care va fi construit in municipiul Tîrgovişte. Aici vor locui circa 6 000 de muncitori, ingineri şi tehnicieni ai viitoarelor uzine de strunguri şi de oţeluri speciale. Cartierul va mai cuprinde un complex de cămine pentru muncitori, grup şcolar, club şi bibliotecă, unităţi comerciale şi de servire, precum şi o cantină-restaurant. Terenuri redate agriculturii In principalele bazine for viviticole ale judeţului Strancea, printre care cele din zonele Focşani — Odobeşti, Nereju — Spulber au fost efectuate ample lucrări de combatere a eroziunii solului, derivări şi regularizări de ape, precum şi de amenajarea terenurilor care cuprind o suprafaţă de peste 7 000 ha. Tot aici au fost puse în funcţiune sisteme complexe de irigaţii pe o suprafaţă de 100 ha. De asemenea, pe 2 000 ha teren neproductiv vor fi plantate specii diverse de copaci care vor contribui la apărarea de eroziune a terenurilor. Pronoexpres NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA Nr. 41 DIN 13 OCTOMBRIE 1971 FOND GENERAL DE ClSTIGUttl : 1 874 698 lei din care 754 715 lei report. EXTRAGEREA I : 29 37 9 41 35 3. FOND DE ClSTIGURI 1 263 580 lei din care 683 074 lei report categ. 1 EXTRAGEREA a II-a : 32 25 23 6 18. FOND DE ClSTIGURI : 611 118 lei din care 71 641 lei report categ. A Pronosport CIȘTIGURILE CONCURSULUI NR. 41 DIN 10 OCTOMBRIE 1971. CATEGORIA I : (13 rezultate) 4 variante 10% a 20.702 lei CATEGORIA a II-a : (12 rezultate) 13,4 variante a 7.416 Iei CATEGORIA a III-a : (11 rezultate) 203,4 variante a 733 lei Im em en f ol — JOI — 14 OCTOMBRIE 1971 PROGRAMUL I 6.00 Muzică şi actualităţi 7.00 Radiojurnal 8.30 La microfon melodia preferată 10.05 Muzică populară 10.30 Clubul călătoriilor 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat 13.00 Radiojurnal 14.48 Melodii populare 15.25 Muzică de estradă 16.00 Radiojurnal 16.30 Muzică populară 17.30 Melodii cunoscute, interpreţi îndrăgiţi 18.00 Orele serii 20.05 Zece melodii preferate 20.40 Interpreţi de muzică populară 21.00 Revista şlagărelor 21.45 Muzică populară 22.00 Radiojurnal 22.30 Concert de seară PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineaţă 7.00 Radiojurnal 9.35 Muzică populară 10.40 Valsuri vocale 11.30 Solişti de muzică uşoară 13.00 Radiojurnal 14.05 Muzică populară 15.00 Muzică uşoară 15.45 Muzică populară 16.00 Radiojurnal 17.05 Concert de muzică populară 18.40 Toamna muzicală clujeană 19.05 Melodii de estradă 20.00 Concertul Orchestrei simfonice a Radioteleviziunii 23.45 Potpuriuri de muzică uşoară — VINERI — 15 OCTOMBRIE 1971 PROGRAMUL I 6.00 Muzică şi actualităţi 7.00 Radiojurnal 8.30 La microfon, melodia preferată 10.05 Muzică populară 10.30 Selecţiuni din opereta ,,0 noapte la Veneţia” 12.10 Recital de operetă 12.30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat 13.00 Radiojurnal 14.42 Cîntece şi jocuri populare 15.30 Muzică de estradă 16.00 Radiojurnal 16.15 Muzică de promenadă 17.30 Concert de muzică populară 18.00 Orele serii 20.05 Zece melodii preferate 21.00 Revista şlagărelor 21.48 Melodii populare 22.00 Radiojurnal 22.30 Concert de seară PROGRAMUL II 6.00 Program muzical de dimineaţă 7.00 Radiojurnal 9.10 Pagină din opereta „Culegătorii de stele 1 9,55 Matineu teatral „Despot Vodă” 12,15 Din folclorul orăşenesc 12.30 Muzică uşoară 13.00 Radiojurnal 14.05 Muzică populară 15.00 Muzică uşoară 15.40 Muzică populară 16.00 Radiojurnal 17.05 Album de muzică populară 19.05 Melodii de estradă 20.00 Seară de operă „Nevestele vesele din Windsor” 22.50 Zece minute cu formaţia Richard Oschanitzki — JOI — 15 OCTOMBRIE 1971 PROGRAMUL I 17.30 Deschiderea emisiunii 18.30 La volan 18.50 Timp şi anotimp în agricultură 19.10 Pentru sănătatea dv. 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Reflector 20.15 Interpretul săptămînii : Anca Agemolu 20.30 Pagini de umor 21.20 Cadran internaţional 22.10 Serenade, canţonete, arii din operete 22.45 Telejurnalul de noapte PROGRAMUL II 20.00 Transmisiunea Concertului orchestrei simfonice a Radioteleviziunii 21.00 Buletinde ştiri 21.05 Viaţa economică a Capitalei 21.25 Film serial: Planeta giganţilor — VINERI — 15 OCTOMBRIE 1971 18.00 Deschiderea emisiunii 18.50 Lumea copiilor 19.10 Tragerea loto 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Cronica politică internă 20.15 Cîntece patriotice interprete de corul „Rapsodia Română" 20.30 Univers XX 21.00 Film artistic: GHEPARRUL (partea a II-a) 22.15 Din muzica popoarelor 22.40 Telejurnalul de noapte — SÎMBĂTA — 16 OCTOMBRIE 1971 16.15 Deschiderea emisiunii 18.00 Bună seara, fete! Bună seara, băieţi! 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Sâptâmîna internaţională 20.15 Tele-enciclopedia 21.10 Film serial : Atomiştii (episodul IV) 22.10 Teledivertisment 23.10 Telejurnalul de noapte 23.20 Tineri interpreţi de romanţe • Timpul berzelor — SCALA — 10; 13; 16,15; 18,30; 21 • N-am cîntat niciodată pentru tata — CAPITOL — 9; 11; 13; 15; 17; 19, 21 • Ritmuri spaniole — LUCEAFĂRUL - 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30 FESTIVAL — 8,30 ; 10,30; 12,45; 14,45; 17; 19,15; 21,30 • Frații — CENTRAL — 9,15; 11,30; 13,45; ÎS; 18,15; 20,30 PACEA - 15,45; 18, 20 • Steaua de tinichea — BUCUREȘTI - 8,45; 10,45; 12,45; 14,45; 16,45; 19, 21 FAVORIT - 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30 • Marele premiu — PATRIA — 9,30; 13; 16,30; 20 • Parada circului — TIMPURI NOI — 9,30—20,15 în continuare • Cromwell — GRIVIŢA — 9, 12; 16,15; 19,30 MIORIŢA — 9; 12;15; 15,45; 19,15 • Aeroportul — FEROVIAR - 8,30; 11 30; 14,30; 17,30; 20.30 EXCELSIOR - 9; 12,15; 16,15; 19.30 GLORIA _ 9; 12,30, 16; 19.30 MODERN — 8,30; 11,30; 14,30 ; 17,30; 20,30 — FLAMURA - 8,30 ; 11,30 ; 14,30 ; 17,30 ; 20.30 a Romanticii — VOLGA — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15, 20 • Tick, Tick, Tick — ÎNFRĂȚIREA INTRE POPOARE - 15,30; 17,45; 20 • Sansa — POPULAR — 15,30; 18; 20,15 • După vulpe — AURORA - 9,15; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15 TOMIS - 9; 11,15; 13 30; 16; 18,15; 20,30 • Așteptarea — LAROMET - 16, 19 • Simon Bolivar — UNIREA - 15,30; 18; 20,15 • asediul - VIITORUL - 15.30; 18; 20,30 • Start La moștenire — DRUMUL SĂRII — 15.30 17.45 , 20 FLOREASCA - 15.30 ; 18 ; 20.30 • Helo Dolly - BUCEG1 - 9.30. 16; 19.15 MELODIA — 9; 12.15; 16; 19,30 • Cermen — MOȘILOR — 16. 18; 20 ---------------------------------------------1 • Omul orchestră _ LIRAC - 15.30; 13, 20,15 PROGRESUL I — 15,30; 18, 20,15 • Cortul roșu — BUZEȘTI — 16, 19,30 COSMOS - 15,30; 19 I • Ultimul samurai - DOI INA - 11,30; 13,45, 16, 18,15. * 20,30 La ora 10 program de desene animate pentru copii I Duminică orele 9—12 • Brigada Diverse în alertă * VICTORIA - 9; 11.15, 13 30. ■ 16; 18,30, 20,45 FLACARA - I 15,30; 18: 20 15 • Articolul 420 — LUMINA — 9—19,15 în continuare î • Cele sapte logodnice ale I caporalului Zbruev — ARTA * 15.30; 18; 20.15 ? • Floarea soarelui — FE I RENTARI — 15,30; 17,45, 20 1 CRINGASI — 15,30; 18; 20.15 • Boxerul — GIULESTI - I 15,30; 18. 20 15 • Tabla viselor — RAHO ■ VA- 15.30. 18. 20.15 • Zestrea domniţei Ralu. I Săptămlna nebunilor - in TAN - 15.30 - 19 i O floare şi doi grădinari I -~ MUNCA - 10. 15.30. 19 La început de stagiune Opera română din Cluj anunţă pentru noua stagiune 1971—1972 un repertoriu bogat. Aflăm de la artista emerită Lucia Stănescu, directorul instituţiei lirice clujene, că deschiderea propriu-zisă a stagiunii va avea loc la 1 noiembrie cu „O noapte furtunoasă“ de Paul Constantinescu şi fragmente din opere şi operete româneşti. Vor urma „Romeo şi Julieta“ de Gounod, baletul „Iancu Jianu“ de Chiriac şi altele. Opera şi-a propus organizarea de microstagiuni la Sighişoara, Mediaş, Blaj, Bistriţa, unde vor fi prezentate spectacole pa bază de abonament și la solicitarea publicului spectator din aceste localități. HB9 CONSTANTIN ŢICU, meteorolog de serviciu la Institutul de meteorologie şi hidrologie ne comunică : „Datorită pătrunderii unei perturbaţii atmosferice în nord-vestul ţării, in această regiune cerul va fi mai mult noros şi se vor semnala averse locale de ploaie, iar temperatura aerului va înregistra o uşoară scădere. In celelalte regiuni ale ţării vremea se va menţine frumoasă şi călduroasă cu cerul variabil, mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre 3 şi 13 grade, local mai coborîte în depresiunile din estul Transilvaniei, iar maximele vor oscila intre 13 şi 23 de grade. Dimineaţa se va semnala ceaţă in estul ţării. Rubrică realizată de LUMINIŢA DOJA A. LUSCALOV cu sprijinul corespondenţilor ★ TELEGRAME Secretarul general al Organizaţiei de Solidaritate Afro- Asiatică, Youssef El Sebaey, a adresat o telegramă preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, prin care transmite vii mulţumiri pentru mesajul ★ Preşedintele Marii Adunări Naţionale aRepublicii Socialiste România, Stefan Voitec, a primit, din partea lui Sharif Emami şi Abdulah Riazi telegrame de adresat Simpozionului Internaţional pentru comemorarea preşedintelui Nasser, ţinut la Cairo. „Mesajul dumneavoastră — scrie in telegramă — s-a bucurat de o înaltă apreciere şi a constituit o sursă de inspiraţie pentru participanţi“, mulţumire pentru felicitările adresate cu ocazia recentei lor realegeri in funcţiile de preşedinte al Senatului şi, respectiv, preşedinte al Medjilisului din Iran. INCA Vizitele ministrului comerţului exterior al Italiei Ministrul comerţului exterior al Italiei, Mario Zagari, împreună cu persoanele care îl însoţesc în vizita în ţara noastră, şi-a început miercuri convorbirile cu reprezentanţi ai conducerii unor ministere. In cursul dimineţii, ministrul italian a avut o întrevedere cu ministrul român al comerţului exterior, Cornel Burtică, în cadrul căreia au fost abordate probleme legate de dezvoltarea şi lărgirea, in continuare, a schimburilor comerciale, adincirea cooperării economice şi tehnice dintre România şi Italia. La întrevedere, au participat Iacob Ionaşcu, ambasadorul României la Roma, precum şi Niccolo Moscato, ambasadorul Italiei la Bucureşti. ★ Ministrul italian al comerţului exterior şi colaboratorii săi au avut, de asemenea, convorbiri cu Mihail Fiorescu, ministrul industriei chimice, şi cu Ion Crăciun, ministrul industriei uşoare. Au fost discutate posibilităţi de intensificare a schimburilor bilaterale in domeniile respective. ★ In onoarea oaspetelui italian, Ion Crăciun a oferit un dejun. ★ Ministrul comerţului exterior al Italiei, Mario Zagari, a oferit, miercuri, un dineu. Au participat: Cornel Burtică, Mihail Florescu, Ion Crăciun, ministri, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, membri ai conducerii unor ministere, precum şi ambasadorul României la Roma. A luat, de asemenea, parte ambasadorul Niccolo Moscato. (Agerpres) întrevedere la Ministerul Afacerilor Externe In cursul după-amiezii, ministrul Mario Zagari, a făcut o vizită la Ministerul Afacerilor Externe, unde a avut o întrevedere cu George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. In timpul convorbirilor, desfăşurate intr-o atmosferă cordială, au fost abordate probleme privind relaţiile româno-italiene, precum şi unele aspecte actuale alesituaţiei internaţionale. (Agerpres) SIMPOZION In cadrul manifestărilor consacrate aniversării a 2 500 de ani de la crearea statului iranian, la sala Dalles din Capitală a avut loc, miercuri seara, un simpozion organizat de Universitatea populară Bucureşti. Cu acest prilej, prof. dr. docent Radu Vulpe, membru al Academiei de ştiinţe sociale şi politice şi prof. dr. Cicerone Poghirc au făcut expuneri privind momente ale istoriei, culturii şi civilizaţiei poporului iranian. A fost prezentat apoi un recital de poezie şi muzică iraniană, susţinut de actorii Adela Mărculescu, Dinu Ianculescu şi Emil Liptac, poetul Ion Larian Postolache şi solista de muzică populară Mia Barbu. La manifestare au participat un numeros public, precum şi Sadegh Sadrieh, ambasadorul Iranului la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) ÎNŞTIINŢARE Se aduce la cunoştinţă Întreprinderilor, instituţiilor, bibliotecilor şi organizaţiilor obşteşti că, în luna octombrie a.c. oficiile P.T.T. din mediul urban şi rural efectuează contractarea de abonamente la : ZIARE şi REVISTE pe anul 1972 Contractarea abonamentelor se face pe baza Catalogului presei Republicii Socialiste România, la care se află înscrise publicaţiile ce se adresează tuturor domeniilor de activitate, grupate pe capitole : — Ziare centrale — Reviste politice, sociale, culturale — Publicaţii pentru tineret şi copii — Reviste de literatură şi artă — Publicaţii de cultură fizică şi sport — Publicaţii destinate satului şi specialiştilor din agricultură — Periodice de informaţie publicitară — Publicaţii departamentale, protecţia muncii, paza contra incendiilor, etc. — Publicaţii ştiinţifice şi tehnice — Publicaţii ştiinţifice în limbi străine — Publicaţii juridice, Buletinul oficial etc. — Reviste în limbi străine — Publicaţii internaţionale şi externe in limba română — Presa locală — ziare şi reviste ce apar în judeţe. Pentru a se asigura colecţiile de publicaţii de la nr. 1/1972, vă recomandăm să vă adresaţi din timp oficiilor P.T.T. în vederea definitivării abonamentelor. Contractaţi abonamentele pe întregul an. W lJfJJAlMu Miercuri la amiază, a plecat la Ulan-Bator o delegaţie de activişti ai Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Laurean Tulai, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Sălaj al P.C.R., care la invitaţia C.C. al PartiduluiPopular Revoluţionar Mongol va face o vizită in schimb de experienţă in R.P. Mongolă. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovarăşul Ion Cîrcei, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Au fost prezenţi Damdinnerenghiin Bataa, ambasadorul R.P. Mongole la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Miercuri dimineaţa a plecat la Budapesta o delegaţie de activişti ai Partidului Comunist Roman, condusă de Simion Dobrovici, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Vrancea al P.C.R., care la invitaţia C.C. al P.M.S.U. va face o vizită de schimb de experienţă in R.P. Ungară. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutata de Ion Savu, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid, precum şi de reprezentanţi ai ambasadei R.P. Ungare la Bucureşti. Miercuri s-a întors in Capitală, delegaţia Ministerului Energiei Electrice condusă de ministrul Octavian Groza, care a făcut o vizită in Franţa, la invitaţia Grupului industrial „Alsthom-Neverpic“. ★ Prof. V. P. Serest, director al Institutului de fizică teoretică din Kiev, care a făcut o vizită in ţara noastră la invitaţia Comitetului de Stat pentru Energia Nucleară, a părăsit miercuri Capitala, indreptindu-se spre patrie. Ansamblul de balet — China a prezentat miercuri seara. Pe scena Sălii Palatului, în cadrul turneului pe care il inreprinde în ţara noastră, un spectacol de muzică şi balet. Programul a cuprins concertul pentru pian şi orchestră ,,Fluviul Galben“, in interpretarea orchestrei ansamblului, actul VII din „Fata cu părul cărunt“ şi actul II din „Detaşamentul roşu de femei“ — drame coregrafice pe teme revoluţionare contemporane, creaţii de înaltă valoare artistică, cu un vibrant mesaj revoluţionar. (Agerpres). Pagina a 5-a TURISM: Itinerarul săptămînii PASTEL DE TOAMNĂ Afindu-le în chip de zvon al legendei, pline de firc totuşi se arată a fi spusele „den bătrini“ cum că, atunci cind era cumpănă mare Ţării Moldovei, adică in acele vremi de restrişte cind duşmanul bătea hotarele moşiei străbune, Petru Rareş Voievod oblicea in tihăraiele Rarăului adăpost de nădejde pentru Doamnă, tainiţă de preţ giuvaerurilor acesteia şi ascunziş fără cusur pentru comorile din visteria domniei. Locurile acestea, de pavăză restriştei, nu-i erau chiar străine soţiei voievodului ; ele se arată a fi fost totuna cu meleagurile către care paşii Doamnei se îndreptau atunci cind setea-i de frumos o chema să-şi afle împlinire in preajma chipului de basm al munţilor dinspre soare-apune. De pe atunci, spune legenda, semeţelor ţişnituri de stincă albă de pe creştetul Rarăului li se spune „Pietrele Doamnei“ , cu acest nume le cunoaştem şi noi, azi. In preajma lor se află cabana Rarâu. Se poate ajunge aici pe mai multe căi : două dintre acestea ne stau la îndemână pentru a fi folosite şi într-o călătorie cu maşina. Este vorba de şoseluţa care urcind dinspre Cîmpulung Moldovenesc se învirtejează pe colinele nordice ale muntelui ; dinspre sud, pentru a ajunge în prag de cabană, trece culmea drumul ce porneşte din valea Bistriţei, de la Chirii sau de la Zugreni. Venind insă dinspre zarea de apus şi folosind poteci de picior, la Rarâu se poate ajunge după ce vom fi trecut peste greabănul Giumalăului, masivul cu forme domoale şi rotunjite către care ne-am purtat paşii după plecarea din Vatra Dornei, de la Rusca Bistriţei sau dinspre Pojoriţa. După ce ne vom fi desfătat ascultînd povestea Pietrelor Doamnei şi admirindu-le frumuseţea, după ce masul peste noapte in încăperile aciuate sub acoperişul cabanei, va fi făcut să uităm oboseala urcuşurilor de mai înainte, la cintatul cocoşilor vom porni pe drumul de întoarcere acasă, alergind o cale la al cărei pitoresc din totdeauna, zilele lui Brumar adaugă un preţios spor de frumuseţe. Este vorba de traseul marcat cu triunghi roşu care, după ce parcurge în lung spectaculoasa culme dintre piscurile Rarău, Popii Rarăului şi Todirescu, pătrunde in codrul i ocular de la Slătioara, una dintre cele mai interesante rezervaţii forestiere din Carpaţii româneşti şi care se întinde pe o suprafaţă de peste 600 ha. Dincolo de poala de din jos a codrului, din punctul numit „La Piriu“ mai departe, se intilnesc Întocmirile gospodăriilor din comuna Slătioara, capăt de traseu montan. In afara luxuriantei vegetaţii arborescente şi a unei alcătuiri floristice de o mare varietate, elemente, ce îndeamnă ele însele la drumeţie, codrul de la Slătioara merită a fi cercetat şi pentru aceea că In cuprinsul său se află şi alte interesante obiective turistice dintre care amintim cascada din Valea Ursului şi spectaculoasa vale, sălbatică şi îngustă, a Latoacei. Vizitat in cea de a doua jumătate a lui octombrie, codrul secular de la Slătioara ni se înfăţişează in straiul sărbătoresc pe care brumele toamnei il ţes cu generozitate peste hlamida cu care pădurea îmbracă cu dărnicie, muntele. Despre risipa de culoare, despre armonioasa îmbinare a mii de nuanţe, despre strălucirea pe care razele de soare o culeg de pe frunzişul ruginit, despre toate acestea şi despre alte faţete cu care toamna dăruieşte generos pădurile Carpaţilor noştri, este bine să aflăm ştire, nu din scris, ci din ceea ce vom întîlni nemijlocit în drumul care, de pe Rarău, de-a lungul Bucei Leş, coboară la Slătioara. EMILIAN ILIESCU OVIDIU STOIAN RECOM Raioanele şi magazinele de specialitate ale comerţului de stat şi cooperatist stau la dispoziţia dv. cu un sortiment complet de uniforme şcolare, de la măsura 26 la măsura 51. Atit pentru preşcolari, cit şi pentru elevii claselor I—XII, găsiţi uniforme şcolare, confecţionate din ţesături de lină şi bumbac în modelele binecunoscute de părinţi, cadre didactice şi elevi. Uniformele şcolare se vind şi cu plata în rate. PETROSIAN FISCHER 2-2 BUENOS AIRES. Meciul de şah dintre marii maeştri Tigran Petrosian şi Robert Fischer a continuat la Buenos Aires cu partida a 4-a, ca şi in partida precedentă arbitrii au consemnat remiza, astfel că scorul se menţine egal : 2—2. Petrosian, cu albele, a jucat deschiderea engleză, dar prin transpunere de mutări, s-a ajuns la varianta Maroczy a Apărării Siciliene. De obicei, albul are avantaj de spaţiu in această variantă, insă analiza a arătat că şansele celor două părţi sunt egale. Schimbul damelor, survenit într-o fază timpurie a partidei, urmat de cel al turnurilor și cailor, a dus inevitabil la simplificarea partidei. Se credea totuși că Fischer va căuta o cale spre ciştig in final, dar la mutarea 20-a, marele maestru, american a propus remiza care a fost acceptată de Petrosian. Următoarea partidă va avea loc la 14 octombrie. Din toate sporturile • In sala sporturilor de la Floreasca, peste 1 000 de spectatori au urmărit aseară intîlnirea amicală internaţională de handbal dintre echipele Steaua Bucureşti şi TSKA Moscova. Handbaliştii români au dominat, obţinind o meritată victorie cu scorul de 21—19 (13—10). • MÜNCHEN. La Meinerzhagen s-a disputat un concurs de sărituri cu schiurile de la trambulină pe o pirtie artificială. Victoria a revenit elveţianului Hans Schmidt care a realizat 224,5 puncte (săriturile sale au măsurat 59 și respectiv 59,5 m). • PARIS. Disputată pe Sena intre punctele Jena şi Carigliano, pe un traseu in lungime de 4 700 m, competiţia motonautică „6 ore ale Parisului" a fost ciştigată de americanul Mike Downard şi italianul Giovanni Pellolio. • ZÜRICH. Competiţia ciclistă „Circuitul oraşului Lausanne“ a fost dominată de spaniolul Luis Ocana care a realizat cel mai bun timp in clasamentul general — 22’ 59”3/10. El a fost urmat de belgianul Eddy Merckx — 231Q“3/10. • MADRID. După cum se știe, cunoscutul boxer argentinean de catgrea Peralta l-a învins înainte de limită la Madrid pe spaniolul Urtain. In urma acestei victorii, argentinianului i s-a propus un meci amical cu Cassius Clay, fost campion mondial. Peralta a declinat această ofertă, • RIO DE JANEIRO. In campionatul brazilian de fotbal, F. C. Santos nu a putut dispune de formaţia Ceara, care deţine „lanterna roşie“ in grupa respectivă, meciul incheindu-se cu un rezultat de egalitate : 0—0. • MILANO. Cunoscutul fotbalist Giacinto Faccheti, in virstă de 29 de ani, a stabilit un record in țara sa. Fotbalistul italian (fundaș stînga in echipa Internazionale din Milano) a jucat in meciul cu Suedia pentru a 60-a oară consecutiv în selecţionata ţării. El şi-a făcut debutul in echipa Italiei la 27 martie 1963. • BELFAST — Miercuri la Belfast, in prezenţa a peste 14 000 de spectatori, echipele Irlandei de nord şi U.R.S.S. au terminat la egalitate : 1—1 (1—1) intr-un meci contind pentru grupa a 4-a a campionatului european de fotbal. Gazdele au deschis scorul în minutul 12 prin Nicholson, iar oaspeţii au egalat 20 de minute mai tirziu datorită lui Bişoveţ. • BERNA. Un purtător de cuvint al uniunii europene de fotbal a anunţat că echipa Chemie Halle din R.D. Germană s-a retras din „Cupa U.E.F.A.“. După cum se ştie, in cursul unui incendiu mai mulţi jucători ai acestei echipe au fost accidentaţi, iar un membru al formaţiei a decedat. Pentru turul doi al competiţiei s-a calificat astfel, fără joc, echipa olandeză Eindhoven, care urma să intilnească formaţia Chemie Halle. • TOKIO. La Tokio a sosit selecţionata masculină de volei a Cehoslovaciei. Voleibaliştii cehoslovaci vor susţine in principalele oraşe japoneze 6 intilniri. Primul joc la 16 octombrie la Osaka.