Munca, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 7426-7451)

1971-10-15 / nr. 7438

Vineri 15 octombrie 1971 Reparăm, nu reparăm... După aminări de mai mulţi ani, s-a hotărit în sfir­­şit ca reparaţia capitală a laminorului de 16 ţoli de la Uzina de ţevi din Roman — prima reparaţie capi­tală după 13 ani de funcţionare neîntreruptă a agre­gatelor — să aibă loc în acest an. Data stabilită : 1 septembrie. In acest scop, încă din prima lună a anului curent au început în uzină pregătirile ne­cesare. Astfel, s-a reuşit să se asigure la timp un volum important de piese, precum şi subansamblele prevăzute a se executa cu mijloace proprii. De ase­menea, s-a asigurat sosirea in termen util a pieselor şi aparaturii comandate din import. Doar un singur lucru nu s-a reuşit să se realizeze : livrarea la timp de către o serie de furnizori din ţară a pieselor de mare tonaj ce le-au fost încredinţate spre exe­cuţie. (Furnizorii respectivi : Uzinele „23 August“ şi „Vulcan“ din Bucureşti şi Uzina metalurgică din Aiud). In consecinţă, începerea lucrărilor­­de repa­raţii a trebuit să fie amînată cu o lună de zile. Dar, iată că a trecut şi noul termen, iar reparaţiile tot nu au putut începe. Cauza ? Neindeplinirea nici pînă acum de către uzina „Vulcan“ a obligaţiilor contrac­tuale. Un reductor în greutate de 10 tone ce urma să fie gata — conform promisiunii „ferme" făcute de conducerea uzinei amintite — la data de 4 octom­brie, e departe de faza finală de execuţie. De ase­menea, stadiul actual de fabricaţie nu asigură livra­rea în termen a circa 54 tone de zale — lanţ ne­cesare pentru paturile transportoare. Faţă de această situaţie conducerea Uzinei de ţevi se află în dilemă. Să mai amine începerea reparaţiei ? Ar însemna să se intre cu lucrările în plin timp friguros, ceea ce ar îngreuna enorm des­făşurarea lor, în condiţiile în care halele vor fi lip­site de sursa obişnuită de încălzire. Pe de altă parte, însuşi gradul înaintat de uzură a laminorului nu permite să se tărăgăneze prea mult începerea repa­raţiei capitale. Pică la urmă s-a hotărît : „începem de indată reparaţiile“. Bineînţeles, insă, fără re­­ductorul aşteptat de la uzina „Vulcan" şi care, din păcate este o piesă necesară, chiar in prima fază a lucrărilor. — Altă soluţie nu avem — ne spune Inginerul Vasile Say, directorul general al Uzinei de ţevi. Vom lăsa reductorul vechi, aşa uzat cum este, in ciuda riscurilor pe care Ie comportă această măsură. Ce părere au forurile tutelare ? E bine să se por­nească cu improvizaţii la o lucrare atît de impor­tantă ? Şi încă o întrebare : nu e nimeni care să de­termine conducerea uzinei „Vulcan" să-şi respecte obligaţia contractuală ? IACOB LUPU Corespondentul ziarului „Munca" MUNKA tribuna economică COMITETUL SINDICATULUI A ACUMULAT O EXPERIENŢĂ CU LARGI RESURSE DE GENERALIZARE La finele celui de-al 3-lea trimestru al anului în curs, Trustul de construcţii de­­lo­cuinţe Craiova, a raportat nu numai îndeplinirea sarcinilor de plan pe cele nouă luni care au trecut, ci şi darea în folosinţă în avans a unui nu­măr de 130 de apartamente. Sub aspect valoric planul pe nouă luni a fost îndeplinit şi depăşit, reprezentând aproa­pe 80 la sută din planul anu­al. Adăugind acestor realizări faptul că majoritatea obiec­tivelor recepţionate au primit calificative de „bine“ şi „foarte bine", şi că nu s-au semnalat întîrzieri in execu­tarea lucrărilor, înfăptuirile amintite par şi mai semnifi­cative. Firesc, se ridică între­barea : în ce constă cheia de boltă a acestor succese ? Răspunsul, l-am găsit la faţa locului. Trăgînd în­văţăminte din anii pre­cedenţi, de la început, con­ducerile şantierelor au pus accentul pe organizarea temeinică a lucrului pe între­gul flux, începînd de la fun­daţii şi pînă la finisaje. Pe baza unui grafic, judicios al­cătuit, activitatea formaţiilor­ de lucru a fost aproape per­fect sincronizată incit utilaje­le de deservire ca, şi timpul afectat anumitor operaţii să fie folosite cu indici înalţi. Apoi — aşa cum ne spunea tovarăşul Nicolae Mihai, preşedintele comitetului sin­dicatului — ,întrecerea socia­listă la care participă toţi constructorii şi-a propus cî­­teva obiective majore : redu­cerea termenelor de execuţie, economisirea de materiale, îmbunătăţirea calităţii lucră­rilor. Organizarea temeinică s-a reflectat pozitiv în randa­mentul oamenilor şi utilaje­lor, indicele de folosire a fondului de timp maxim dis­ponibil înregistrînd o creştere de 2,4 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, di­­namizînd ritmul de execuţie. Pe aceeaşi linie se înscrie promovarea tehnologiilor mo­derne, care au redus substan­ţial termenele de dare în fo­losinţă. Bunăoară, la blocuri­le din şantierul Valea Roşie, încă de la începutul anului curent procesul glisării a fost introdus pornindu-se de la fundaţie, şi nu de la cota ze­ro. In acest mod, blocurile cu 10 nivele au fost realizate nu numai 30 de zile, adică nu mai puţin de jumătate din timpul necesar în condiţiile in care se foloseau procedee­le tradiţionale. In acelaşi spi­rit, adică al scurtării timpu­lui de execuţie, au fost pro­movate metodologiile care au permis ridicarea gradului de industrializare a lucrări­lor. Durînd blocul din pano­tinţelor de specialitate ale tuturor muncitorilor, maiş­trilor şi tehnicienilor, au funcţionat la locurile de muncă numeroase cursuri, şi s-au ţinut cicluri de confe­rinţe la care au participat peste 1 000 de salariaţi. Te­matica adecvată profilului fiecărei profesii, lectori re­crutaţi din rîndul celor mai bune cadre, tehnice şi cu ap­titudini pedagogice, ca ing. Constantin Berbeceanu, ing. Marin Piţică, ing. Blitikiotis Kostas, maistrul Minu Mi­­tran au trezit un viu interes în rîndul auditoriului, deoa­rece răspundeau la stringen­tele cerinţe ale îndeletniciri­lor cotidiene. La­­această or­ganizaţie de construcţii, per­fecţionarea organizării mun­cii, creşterea eficienţei între­gii activităţi economice, cons­tituie, coordonate majore ale muncii de fiecare zi. Călă­­uzindu-se după indicaţiile conducerii de partid şi de stat, ca în primul trimestru al anului ce urmează să fie realizat peste 22 la sută din planul anual, conducerea trustului, cu participarea ac­tivă a comitetului sindicatu­lui, s-a îngrijit — așa după cum ne-a relatat inginerul șef Gheorghe Georgescu — ca frontul de lucru pentru sezonul rece să fie pregătit încă din anotimpul cald. In acest sens mai multe blocuri de locuinţe de pe şantierul Valea Roşie şi de pe şantie­rul Craioviţa să fie atacate din vreme, in prezent exe­­cutindu-se închiderea lor pe soluţie definitivă. Altele vor fi închise cu polietilenă şi PFL, adică provizorate, incit in continuitatea lucrului să nu existe goluri, indiferent de vitregiile naturii. De ase­menea, au fost luate mă­suri energice şi în direcţia realizării racordurilor la a­­gentul termic şi la reţeaua e­­lectrică, atît pentru execuţia propriu-zisă, cit şi la staţiile de preparare a betoanelor şi mortarelor. De exemplu, la blocul 15 Craioviţa, cofrajele plane, universale vor fi în­călzite, pe tot timpul iernii cu abur tehnologic, iar staţia centralizată de betoane Cer­­nele va dispune de apă su­praîncălzită pentru agregate. Intr-adevăr, aici există o bună experienţă atît în orga­nizarea activităţii productive în general cit şi în ceea ce priveşte pregătirea pentru iarnă. Este rezultatul conlu­crării rodnice dintre condu­cerea tehnico-administrativă şi comitetul sindicatului, în­drumării permanente pe care organizaţia de partid o acor­dă activităţii constructorilor. Totuşi, timpul fiind destul de înaintat, deşi la sosirea noas­tră pe şantiere termometrul indica plus 18 grade Celsius, se impune grăbirea concreti­zării planului menit a asigura cadrul propice lucrului pe timp friguros, execuţia desfă­­şurîndu-se ritmic, conform prevederilor graficelor coor­donatoare. P. IANCULESCU SILVIU IONAŞCU • LA TRUSTUL DE CONSTRUCŢII CRAIOVA ORGANIZAREA TEMEI­NICĂ LA BAZA ÎNTREGII ACTIVI­TĂŢI PRODUCTIVE • TEHNOLOGIILE AVANSATE SPORESC GRADUL DE INDUSTRIALIZARE ŞI REDUC TERME­NELE DE EXECUŢIE • ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ ÎNSEAMNĂ NU NUMAI CONFRUNTARE, CI ŞI AJUTOR TOVĂ­RĂŞESC • CE POŢI FACE AZI NU LĂSA PE MÎINE !­uni mari, manopera a fost re­dusă considerabil, ajungin­­du-se ca în prezent o cons­trucţie cu circa 60 de aparta­mente să fie terminată in­tr-un timp cu 30 la sută mai mic decit se prevăzuse ini­ţial. Măsurile tehnico-organiza­­torice amintite au fost între­gite de un cuprinzător plan cu acţiuni concrete pe linia creşterii conştiinţei profesio­nale a salariaţilor, crearea u­­nei puternice opinii colective împotriva risipei de materia­le, a lucrului de slabă calita­te, a întrebuinţării neproduc­tive a zilei de muncă. In a­­ceastă direcţie,, utilizind ga­ma largă de mijloace de in­fluenţare (gazetele de perete, vitrina fruntaşilor, munca de la om la om, gazeta satirică, brigada artistică de agitaţie) de care dispune sindicatul, rezultatele sunt pe măsura strădaniilor. Pe cele nouă luni care s-au scurs din acest an au fost economisite 80 000 bucăţi cărămizi, 40 mc che­restea, 500 mp parchet, circa 500 kg vopseluri, ca şi însem­nate cantităţi de bitum, car­ton asfaltat, mozaicuri ş.a.m.d. Plecind de la princi­piul că întrecerea socialistă nu înseamnă numai confrun­tarea de realizări, ci şi ajutor tovărăşesc, la sugestia comi­tetului sindicatului, comitetul de direcţie a reorganizat ma­joritatea brigăzilor şi echipe­lor, cuprinzînd în componen­ţa celor fruntaşe şi evidenţia­te în întrecerea socialistă şi oameni care obţineau rezulta­te mai slabe în muncă. Zeci de muncitori au fost reparti­zaţi şefilor de formaţii Nico­lae Vasilescu — fierar-beto­­nist, Ştefan Roşianu — zidar, Victor Cojocaru­, zugrav. A­­cum au fost eliminate cazu­rile de neindeplinire a nor­melor de lucru. Concomitent, pentru împrospătarea cunos­­ cutezanţa constructorilor, semeţia şi aspiraţia lor spre înălţimi sunt atribute permanent asociate maiestuoase­lor construcţii din oţel, împlinind durabil impresionan­tele investiţii ale actualului cincinal In județul Iaşi Lucrările de insăminţare se desfăşoară intens Timpul favorabil din ultima săptămînă a permis desfăşurarea în cele mai bune condiţii a lucrărilor agricole de toamnă. Drept urmare şi în judeţul Iaşi la insămînţări, lucrările sînt în avans faţă de grafi­cele stabilite, insâmînţîn­­du-se, pînă acum, aproape 80 la sută din suprafeţele planificate. Pe primul loc se situea­ză întreprinderile agricole de stat care mai au foarte puţin de lucru. Nici coope­ratorii nu s-au lăsat mai prejos, în multe unităţi o­­peraţia de insăminţare in­­cheindu-se. Printre acestea se numără cooperativele a­­gricole de producţie din Bivolari, Româneşti, Sire­­ţei, Valea Seacă şi altele. ION FILIP ,presp. ziarului „Munca“ In I. A. 5. din județul Buzău S-a încheiat recoltatul florii soarelui Folosind la întreaga ca­pacitate mașinile și uti­lajele din dotare, organi­­zind lucrul în schimburi prelungite, întreprinderile agricole de stat din jude­ţul Buzău au încheiat cu 5 zile înainte de termen re­coltarea florii-soarelui pe cele 2 020 ha. Satisfăcătoa­re sunt şi rezultatele obţi­nute la celelalte lucrări a­­gricole de sezon. Astfel, pînă acum întreprinderile agricole de stat din jude­ţul Buzău au recoltat po­rumbul în procent de 88 la sută şi au insămînţat cu griu 93 la sută din su­prafaţa destinată acestei culturi. MIHAI DORAS coresp. ziarului „Munca“. Utilizind toate mijloacele tehnice, mecanizatorii de la I.A.S. Hîrşova, judeţul Constan­ţa lucrează cu randament sporit la semănatul griului Pagina a 3-a • TELEX • TELEX • Răspunsuri ale ministerelor la propunerile făcute in adunările generale ale salariaţilor MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI In paginile ziarului nostru au fost pu­blicate mai multe propuneri ale munci­torilor, tehnicienilor şi inginerilor fă­cute în cadrul adunărilor generale ale salariaţilor, propuneri a căror rezolvare întrecea competenţa întreprinderilor şi a conducerilor unităţilor respective. Iată propunerile care au fost făcute : • In adunarea generală a salariaţilor de la Exploatarea minieră Herja, to­varăşul Ion Breban, miner la această exploatare, a sugerat ideea ca Ministe­rul Industriei Construcţiilor de Maşini să introducă in fabricaţie noi modele de perforatoare cu greutăţi, mai mici decit cele fabricate pînă in prezent. • Uzina de utilaj chimic Ploieşti tre­buia, conform contractului nr. 13­31/1971 să livreze încă de la sfirşitul lunii mar­tie a.c. uzinei „Laminorul“ din Brăila, trei recipienţi de presiune. In adunarea generală a salariaţilor de la Uzina ,,La­minorul“ Brăila, tovarăşul Ion Lepă­­datu, director adjunct, solicita interven­ţia Ministerului Industriei Construcţii­lor de Maşini in rezolvarea acestei pro­bleme. • Tovarăşul ing. Vasile Curpăn, pro­punea în cadrul adunării generale a re­prezentanţilor salariaţilor de la Uzina Metalurgica­ Bacău, referitor la planul de cooperare pentru anul viitor, ca Uzi­na „Hidromecanica“ din Braşov să exe­cute in continuare pe semestrul I 1972 reductoarele R.1 şi R.4 necesare pro­ducţiei de vane. Acest lucru este ne­cesar deoarece uzina „Neptun“—Cim­­pina nu poate asigura asimilarea in ter­men util a noului tip de reductor „Regino“. • Tovarăşul ing. ANDREI PANOIU, director adjunct al Uzinei de pompe Bucureşti, propunea ca Ministerul In­dustriei Construcţiilor de Maşini să cheme la ordine Uzina „Electroputere“ Craiova, pentru nerespectarea obliga­ţiilor asumate în livrarea electromotoa­relor necesare desfăşurării în bune con­diţii a planului de producţie pe anul 1971. La propunerile făcute, ministerul răspunde : In numele conducerii ministerului, to­varăşul ing. Vladoianu Romeo, director general adjunct în Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, ne-a comu­nicat măsurile întreprinse în rezolvarea acestor propuneri. • Problema perforatoarelor pentru industria minieră este în atenţia per­manentă a ministerului şi a uzinei pro­ducătoare. Pe baza experienţei acumu­late pînă în prezent atit in exploatare cît şi în fabricaţie s-a trecut la întoc­mirea de studii privind noile modele de perforatoare. Acestea s-au materializat intr-o primă etapă prin două noi pro­­iecte de perforatoare uşoare (16—18 kg), unul dintre ele cu nivel scăzut de zgo­mot, care vor fi date în producția cu­rentă în perioada 1973—1974. • In problema livrării de către Uzina de utilaj chimic Ploieşti a celor trei recipienţi de presiune aceasta nu şi-a putut onora contractul deoarece cu toa­te intervenţiile repetate adresate Com­binatului siderurgic Galaţi, de a livra materia primă necesară, acesta nu a livrat nici pînă in prezent tabla con­tractată pentru confecţionarea acestor produse. Menţionăm că Combinatul si­derurgic Galaţi a avut termen de con­tractare şi livrare pentru tablă în luna octombrie-decembrie anul trecut. UZUC Ploieşti va realiza livrarea celor trei recipienţi destinaţi întreprinderii bră­­ilene în termen de 30 de zile de la primirea tablei de la C.S. Galaţi. Redacţia aşteaptă un răspuns la acest telex şi din partea conducerii Combi­natului siderurgic Galaţi. • In urma analizei efectuate îm­preună cu centralele şi uzinele in cauză s-a căzut de acord şi s-a dispus ca pentru 1972 uzina „Hidromecanica“— Braşov să execute in continuare pentru Uzina „Metalurgica“ Bacău cantitatea de 120 bucăţi reductoare în loturi de cite 60 bucăţi pe perioada primelor două trimestre ale anului 0172. Totodată, Uzina ,,Neptun“ Cimpina, va executa in anul 1972 pentru aceeaşi uzină, cantita­tea de 525 bucăţi reductoare care au fost eşalonate pe fiecare trimestru. In acest fel se asigură atît necesarul de reductoare pentru anul 1972, cît şi ne­cesarul corespunzător pentru anul 1973. In privinţa reductoarelor tip „Regino“ s-a hotărit ca Uzina „Neptun“ Câmpina să treacă la fabricaţia de serie a a­­cestora în ordinea tipodimensiunilor necesare uzinei „Metalurgica“-Bacău.­­ în urma propunerilor făcute în a­­dunarea generală a salariaţilor de la Uzina de pompe Bucureşti, Minis­terul Industriei Construcţiilor de Maşini a analizat la nivelul Depar­tamentului industriei electrotehnice şi electronice şi Departamentului­ maşini grele şi utilaje tehnolo­gice cu participarea reprezentanţilor autorizaţi ai întreprinderilor furnizoare şi beneficiare, situaţia livrărilor de mo­toare de la Grupul de uzine şi aparataj de motoare electrice Craiova către uzi­na bucureşteană pe anul 1972. Urmare a acestei analize s-a stabilit un grafic de livrări lunar pină la finele anului 1971, detaliat pe fiecare poziţie — grafic care asigură planul de producţie a uzinei de pompe pe anul 1971. Departamentul in­dustriei electrotehnice și electronice și G.U.A.M.E.-Craiova, vor urmări respec­tarea întocmai a graficului de livrări convenit cu acordul ambelor părți. Preocuparea întreg (Urmare din pag. O asigurare a documentaţiei tehnice etc. Deci, de la acest nivel începem să socotim cu cît vom putea depăşi planul pe anul viitor, cu­ ne vom angaja să producem supli­mentar.­­Cunoaşterea temeinică a potenţialului de producţie, contractarea din timp a produselor ce se vor fabri­ca şi asigurarea bazei teh­­nico-materiale sunt elemente de bază în obţinerea rezulta­telor viitoare. Subliniem acest aspect deoarece de aici derivă şi situaţia bună în realizarea celorlalţi indica­­tori sintetici cu privire la beneficii, preţ de cost, folo­sirea mijloacelor la care re­zultatele obţinute sunt în de­plină concordanţă cu pro­ducţia obţinută. Astfel, in tot cursul acestui an între­prinderea a lucrat cu mij­loace circulante date prin plan fără imobilizări şi îm­prumuturi restante. Aceasta a făcut ca suma beneficiilor să nu fie grevată de pena­lizări, dobinzi şi alte cheltu­ieli neeconomicoase, ceea ce, bineînţeles, se va răsfringe pozitiv în nivelul gratificaţi­­ilor ce se vor acorda la sfirşitul anului. Incontestabil, succesele obţinute îşi au izvorul în totalitatea măsurilor tehni­ce şi organizatorice adopta­te o dată cu dezbaterea ci­frelor de plan şi în înfăptu­irea cărora fiecare inginer, tehnician sau muncitor este direct cointeresat. „Atît în adunările lunare de grupă, cît şi cu prilejul altor dez­bateri şi analize organizate de comitetul sindicatului — ne mărturisea , maistrul Florea Cristea, preşedintele comitetului sindicatului — s-a desprins concluzia că printr-o mai bună folosire a bazei materiale şi a forţei de muncă existente putem obţine indici tehnico-eco­­nomici mult superiori". In­­suşindu-şi acest punct de vedere, Comitetul de direc­ţie a acţionat operativ or­­ganizînd cu sprijinul sindi­catului acţiuni de masă in privinţa reducerii pierderi­lor de timp, atit de natură organizatorică (aproviziona­rea locurilor de muncă, pre­gătirea din timp a fabricaţiei şi tehnologiilor) cit şi mai ales asupra factorilor subiec­tivi (întîrzieri de la program, învoiri şi absenţe nemotiva­te etc). Rezultatele sunt din­tre cele mai bune. Pe baza creşterii indicelui de utilizare a fondului de timp (de la 94,8 la sută cît a fost in aceeaşi perioadă a anului trecut, la 96 la sută în acest an) întreprinderea a realizat o producţie globală suplimen­tară de aproape 2 500 000 lei. „Acţiunile de masă or­ganizate în vederea punerii în valoare a potenţialului forţei de muncă , mărtu­risea tehnicianul Oprea Mîinea, preşedintele comite­tului sindical din secţia me­canică, au influenţat direct creşterea indicelui de utili­zare a fondului de timp. De regulă munca în secţia noas­tră se desfăşoară în echipe şi brigăzi. Extinderea acor­dului global a determinat ca fiecare formaţie de lucru să se închege mai bine, oame­nii să-şi sporească ciştigul, să crească interesul reciproc pentru ca fiecare comandă să fie executată la timp şi în condiţii ireproşabile“. Discutam cu membrii for­maţiei de lăcătuşi-con­­structori de sub conducerea lui Ion Ene. Deşi brigada execută o gamă variată de piese şi agregate, fiecare muncitor, din cei 32 compo­nenţi, activînd în echipe de 3 pînă la 6 oameni, îşi cu­noaşte cu precizie sarcinile de plan pe care le are de înde­plinit, termenele stabilite. De asemenea, eficienţa ac­tivităţii de mică mecanizare la operaţiile de debitare, pre­lucrare şi montare, se mă­soară — după cum ne afirma lăcătuşul Constantin Niţă, organizatorul grupei sindica­le — în sporuri substanţiale la productivitatea muncii, în obţinerea unei producţii glo­bale suplimentare şi econo­mii de manoperă — care de­păşesc de pe acum angaja­mentul anual al brigăzii. Dar, comitetul de direcţie şi comitetul sindicatului, sub conducerea organizaţiei de partid, au acţionat intene şi pentru dezvoltarea conşti­inţei socialiste a salariaţi­lor, şi ridicarea calificării profesionale a acestora. „Pentru dezvoltarea in rin­­dul tuturor salariaţilor a spiritului de cinste şi corec­­titudine, pentru ca trăsătu­rile omului nou, înaintat, să devină trăsăturile fiecăruia, comitetul sindicatului acţio­nează pe multiple planuri — ne spunea preşedintele aces­tuia. Un accent deosebit l-am pus pe munca politică vie, permanentă, de la om la om, avînd grijă ca ea să fie făcută de activişti sindicali şi cadre cu munci de răspun­dere care constituie exem­plu personal de hărnicie şi comportare, ale căror sfa­turi şi fapte pot influenţa pozitiv pe cei cărora li se adresează“. în acest sens, deosebit de eficiente s-au dovedit întilnirile organizate pe ateliere, secţii şi locuri de muncă în cadrul cărora membrii comitetului de di­recţie au purtat un dialog viu, direct cu muncitorii a­­supra diferitelor probleme de muncă şi de viaţă. To­todată se acordă o atenţie deosebită supunerii discuţi­ei in adunări operative de grupă sindicală, a celor care comit abateri de la discipli­na socialistă a muncii. Mai ales după publicarea în zia­rul „MUNCA“ a iniţiativei unor colective băcăoane, privind „Valorificarea ra­ţională a timpului de lu­cru — îndatorire majoră a fiecărui salariat", in fabri­că au fost afişate panouri care condamnă „furtul de timp“, arătînd cită produc­ţie s-ar fi putut lucra intr-o oră irosită. De asemenea, a apărut vitrina „neomeniei“, in care sint satirizaţi cei care au comportări necivili­zate faţă de semenii lor. Acestea sint doar citeva din mijloacele agitaţiei vizuale, cu ajutorul cărora cei indis­­ciplinaţi sunt supuşi judecă­ţii opiniei publice. Din cele relatate se des-. prinde un adevăr îndeobşte cunoscut, şi anume că rezul­tatele bune in producţie pot fi obţinute numai printr-o bună organizare a producţiei şi a muncii, pe baza cunoaş­terii perfecte a potenţialului fiecărui loc de muncă, printr-o corespunzătoare a­­provizionare tehnico-mate­­rială şi folosirea raţio­nală a forţei de muncă.’ In toate aceste direcţii construc­torii de la întreprinderea de poduri metalice şi prefabri­cate din beton Piteşti au do­vedit hărnicie şi pricepere. Programul de măsuri cu pri­vire la activităţile politico­­organizatorice, educative şi juridice elaborat de comite­tul judeţean de partid Argeş pentru promovarea în rîndul maselor de oameni ai muncii a spiritului de hărnicie, cinste, onoare şi demnitate socialistă i-a mobilizat şi mai mult la obţinerea de noi înfăptuiri.

Next