Munca, ianuarie 1972 (Anul 28, nr. 7505-7529)
1972-01-14 / nr. 7515
Pagina a 2-a O fișă nepontată Regiorul Vasile Libenciuc e supărat cam de multișor pe colectivul Fabricii de pile. Pe toată lumea e pornit. Pe grupa sindicală, care l-a pus de cîteva ori în discuție, pe șeful serviciului personal, care l-a chemat la cicăleală, pe director, pentru că l-a amenințat cu desfacerea contractului de muncă, dacă nu se face om. Ca și cînd el ar fi tufă. Ca și cînd ar avea cineva dreptul să se amestece în viața lui, să-i impună pînă și dragostea. N-o mai iubește pe nevastă-sa și gata ! Și ce dacă are doi copii cu ea ? O să le dea pensie alimentară, cum fac și alții.. El o adoră pe Bety. Fiindcă își vopsește părul albastru, poartă fuste mini și dansează languros. Nevastă-sa nici nu știe să danseze. D aia nici nu-i plac, nevesti și, localurile cu ring de dans. Cu Bety în fiecare seară se distrează la „Cina", „Ambasador", „Continental" și alte localuri cu antren. Bety are și bani... Alaltăieri, Bety n-a venit la randera. Cînd i-a dat telefon, i-a răspuns o voce de bărbat. În primul moment, a avut o străfulgerare de gelozie. Apoi, a înghețat. Vocea l-a întrebat cine este și l-a înștiințat că-l trimite în fața unei instanțe penale. Alături de Bety, adică de Elisabeta Puiu, casiera Asociației de locatari din Pieptănari-Complex, Minijupa a chefuit o sută de mii de lei (fondul de întreținere) și se spune că el ar fi părtaș. Părtaș la delapidare... Vasile nu s-a mai dus la fabrică. Ca să nu le dea satisfacție „dușmanilor" săi, celor care se bagă în viața lui. La Fabrica de pile o fișă a rămas nepontată... La cină După cum sîntem informați, Pavel Ioniceac, din penitenciarul Botoșanilor, și Florian Găvruță, din instituția similară a Oradei, au revenit la cină. Numai la masa de amiază au lipsit. Ieri dimineață, după ce au servit micul dejun, au chemați să dea în primire hainele vărgate. fost își ispășiseră pedeapsa. Pavel stătuse doi ani, pentru huliganism, iar Găvruță 8 luni, după un atentat la bunele moravuri... Amurgul i-a găsit în plină... luptă. Pavel dădea piept cu ospătarii restaurantului din Răuseni, care se opuneau devastării localului, iar Găvruță făcuse K.O. locatarii unui bloc din strada Karl Marx, care-l priviseră pieziș... S-au întors la ora cînd se suna de cină. O fi țigaie ? O scrisoare sosită cu poșta de ieri îmi semnalează existența unui plus de lînă ovină in gestiunea lui Ștefan Neagu, magaziner la D.C.A. Buzău. S-a nimerit cît se poate de bine, întrucît mi-ar trebui și mie ^ pentru o pereche de mănuși. Cred c-o să aibă de unde-mi da, fiindcă suplimentul neînregistrat în scripte cîntărește ceva mai bine de zece tone (tone de lună I). Dar corespondentul nostru voluntar a omis să specifice dacă-i țigare. Probabil că nu știa. Așa că sunt nevoit să-l rog pe tovarășul director Stoica Turcu de la D.C.A. Buzău să-mi facă cunoscut urgent rasa oilor tunse incognito de sub alțătuții dumisale. Că nu vreau țarcapq. Mustrări de conștiință Luna trecută , am relatat situația prosperă a unui distribuitor„Peco" de la Predeal. Am descris, cu lux de amănunte, vila lui cu 19 încăperi inchiriabile pe versantul vestic al Gîrboavelor, avere agonisită din B.C.F.-uri. Adică, din bonuri de benzină consum fix „economisite" de unii șoferi, slujbași la stat, și vîndute cu suma de preț. Rău am făcut. Bănuiesc că au citit noastră alți cinci distribuitori „Peco", care rubrica au vrut să-și facă și ei cîte o vinișoară. Preda Marin (de la stația Băneasa 1), Harold Arvay (Băneasa 2), Ion Pistar (Lido), Maria Galat (Gara de Nord) și Eugen Crăciun (Dorobanți) s-au grăbit să cumpere asemenea B.C.F.-uri. De la Viliam Căpitănescu le-au luat. Cu un leu litrul, benzină de 90 oct ani, Căpitănescu, tehnician auto la Baza Chi*tila a M.T.Tc., „economisise" două vagoane de asemenea carburanți. Știți de ce am mustrări de conștiință ? Pentru că data trecută am omis să spun că distribuitorul de la Predeal a primit spațiu pe termen lung la Văcărești, iar vila lui a intrat sub incidența averii ilicite. Dacă știau și amănuntul acesta, cei cinci distribuitori și-ar fi văzut de treabă. Drept pentru care fac adăugirea necesară. Rubrică realizată de GHEORGHE FILIMON cu sprijinul corespondenților județeni Frumos îi jocul românesc... (Imagine surprinsă la ansamblul „Rapsodia Română") Tineri iar la primul încă de la începuturile activității sale, teatrul Lipscani s-a configurat ca din o importantă rampă de lansare a talentelor „anonime“ aflate în rîndul artiștilor amatori. Deschizindu-și scena în fața primilor pași spre artă, oferind tinerilor posibilitatea colaborării cu un apreciat colectiv artistic, cu o orchestră profesionistă și, în final, prilejul contactului direct cu publicul larg, singurul și cel mai sigur judecător și deliberator al valorilor autentice, teatrul — astăzi Ansamblul artistic „Rapsodia Română“ — și-a trăit nobila existență într-o neîntreruptă și neobosită muncă de aflare și promovare a tinerelor talente. Aici, pentru prima dată, au strălucit glasurile impresionante ale baritonului Nicolae Herlea și sopranei Elena Cernei, aici și-au compus primele roluri actorii Gheorghe Cozorici, Gheorghe Dinică și atițig, alții care păstrează și astăzi cu recunoștință amintirea debutului lor în această sală de spectacol. Astăzi, nobila tradiție, este continuată. An de an, formații artistice de amatori din toate județele țării, dialoghează pe scena ansamblului cu specialiștii, cu alte colective de artiști , profesioniste și amatoare, culegind roadele acelor schimburi de idei și de cunoștințe de care au atita nevoie. Iar in ultimele luni, colectivul artistic a pregătit o nouă surpriză, un spectacol susținut de tineri interpreți amatori de muzică populară, remarcați fie la emisiunile TV „Steaua fără nume“, fie la concursurile județene. Despre ideea conceperii și organizării unor asemenea concerte, am Încercat de la să aflăm noi elemente compozitorul CONSTANTIN ARVINTE, directorul artistic al ansamblului. La acest gen de spectacol ne-am gindit încă de anul trecut. Niciodată nu am văzut o abundență de tineri interpreți ai cintecului nostru românesc atât de înzestrați. De aici a pornit ideea popularizării și lansării celor mai buni dintre ei. — Sprijinul pe care o primesc tinerii cântăreți din partea teatrului pe care îl conduceți este evident. Dar pentru ansamblu „Rapsodia Română“ ce reprezintă această Preocupare ? — Preocuparea s-a impus de acum în activitatea curentă a colectivului nostru și noi considerăm acest act cultural și ca pe o muncă de cercetare , organizăm mici echipe formate dintr-un compozitor și un folclorist care se deplasează pe teren în județul de unde urmează a se depista și selecta cîntăreții. Cu ajutorul organelor locale sunt recrutate elementele cele mai bune. Astfel, pentru concertele primului spectacol pe care l-am dat cu „Mugurel de cintec românesc" la prima alegere au fost peste sută de cântăreți, la a doua au rămas 20, din care am selectat pe cei mai valoroși, prezentând un concert 6 interpreți. Nu am reușit să realizăm un echilibru din punctul de vedere al repartizării zonale — am avut folclor numai din Oltenia, Bihor și Maramureș dar pe viitor vom căuta să asigurăm o mai mare diversitate pe zone folclorice. — Ce finalitate preconizați acestei activități l va - In scurt timp ansamblu] dispune de o pepinieră prețioasă de tinere talente, pe care le vom cultiva cu tot interesul și în vederea împrospătării distribuției actuale de cântăreți ai teatrului. Tinerii aceștia, nu numai că vor veni cu prospețimea și După succesul obținut cu cele trei concerte date cu spectacolul „Mugurel de cântec românesc", ansamblul artistic „Rapsodia Română" pregătește o nouă ediție a acestui spectacol. Prezența pe afiș a cîtorva „stele cu nume“ — tineri interpreți, ciștigători ai tofeului oferit de televiziune la concursul „Steaua fără nume“ — a stîrnit interesul unui mare număr de spectatori, iubitori ai cintecului popular românesc, farmecul naturaleței lor, dar vor aduce și un repertoriu inedit, de mare autenticitate, cules de ei înșiși din satele și din graiul viu al bătrânilor lor. ALINA POPOVICI a sigurind, totodată, un succes absolut de public și de casă. Lângă tinerele talente aflate la prima lor întîlnire cu publicul larg, vor fi prezente, în partea a doua, a concertului, cîteva nume , de mult îndrăgite. Este vorba de soliștii : Ștefania Rareș, Maria Cornescu, Elisabeta Ticuță și Emil Gavriș. Concertele vor avea loc In sala ansamblului artistic „Rapsodia Română“, în zilele de 21, 22, 23 ianuarie a.c. (Urmare din pag.a s-a) își consolidează sau abia își descoperă vocația de constructori și, prin ea, capacitatea de a-și dărui iubirea locurilor pe care se află șantierul. Majoritatea sunt tineri. Uluitor de tineri. Chiar maistrul Costică Toma nu are decât 27 de ani, în ei a adunat însă șase șantiere. în urmă cu 10 ani își începea viața de muncă pe șantierul Combinatului de celuloză și hîrtie de la Călărași. Apoi a construit la Palas, la fabrica de sticlă și la cea de medicamente din București, Fabrica de oxigen de la la Buciumeni. A trecut de pe un șantier pe altul numai cînd s-au terminat lucrările de montaj și la fiecare nou loc de muncă a adus cu dînsul experiența dobindită, mereu amplificată. Acum este socotit unul dintre specialiștii montajului din prefabricatea osaturii marilor hale industriale. „Practica este esențială..." am încercat să descifrez drumul specializării lui. Dar nu mi-am continuat ideea pentru că i-am surprins privirea care mă contrazicea. „Desigur, ea, dar..." S-a oprit ușor stingherit. Nu a vrut să-mi mai spună ceea ce mi-au relatat mai apoi cei care îl cunoșteau bine. Ca să nu lase impresia că-și face un merit deosebit din faptul că ore întregi, din timpul său de odihnă, și le-a petrecut citind și conspectînd sîrguincios lucrări de specialitate despre construcții, pentru a-și întregi experiența cu fundamentări teoretice. I-a cerut cineva să-și impună un asemenea regim de muncă ? Nu, decit numai propria sa conștiință de comunist care își muncitor simte profesia situată la un grad cît mai înalt, mereu mai înalt, de intelectualizare. Condiție indispensabilă obținerii unui ritm corespunzător exigențelor mereu mai mari ale planurilor de tracții cărora trebuie conssă le facă față. Nu aș vrea să se creadă că maistrul Costică Toma este o excepție. Pe diferite planuri, la diferite nivele de profesionalitate, „istoria" sa se repetă. O regăsesc în evoluția inginerului Gabriel Ionescu care nu spune la cei 35 de ani ai săi: „am trăit 10 ani pe șantiere“, ci „am învățat și învăț de 10 ani pe șantiere !" O regăsesc, abia la început, dar plină de febrilitate, la dulgherii Gheorghe Tănasca și Petre Dumitru care pînă la începerea lucrărilor de pe platforma industrială a Alexandriei erau țăranii cooperatori în satele de prin împrejurimile orașului. Pentru că a construi a devenit sinonim, pentru toți acești oameni, cu a învăța să-ți stăpînești cu mai bine meseria, nu din vanitate, ci din iubire pentru ceea ce lași în urmă, pentru locurile care, din părticica ta de muncă materializată într-o construcție anume, devin ale tale, la fel de scumpe ca și cele natale. Iar dacă stau bine și mă gîndesc, sunt chiar natale, pentru că prin fiecare șantier, constructorul simte că devine alt om, mai bogat prin experiența acumulată... La Alexandria MUNCA Vineri 14 ianuarie 1972 MANIFESTĂRI CONSACRATE ANIVERSARII semicentenarului ilill TINERETULUI COMUNIST La București au început joi lucrările simpozionului studențesc „U.T.C. — școală de educație comunistă a tineretului“, organizat de Consiliul Uniunii asociațiilor studențești din Universitatea București potrivit hotărîrii adoptate de recenta Plenară a C.C. al U.T.C. și Consiliul U.R.S.R. cu privire la aniversarea semicentenarului Uniunii Tineretului Comunist. Participă studenți de la universitățile din țară, cadre didactice, tineri din unitățile economice ale Capitalei, elevi. La ședința de deschidere a reuniunii au luat parte tovarășii Dan Marțian, primsecretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, Uie Rădulescu, secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., Traian Ștefănescu, președintele Consiliului U.R.S.R., Alexe Popescu, adjunct al ministrului educației și învățămlntului. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de studentul Nicu Ceaușescu, de la Facultatea de fizică a universității din București, președintele Comitetului de organizare a reuniunii, care a prezentat și primul referat al simpozionului. Participanții la simpozion au fost salutați apoi de prof. univ. dr. docent Jean Livescu, rectorul Universității din București, conf. univ. dr. Gheorghe Cazan, secretar al Comitetului de partid al universității, și de Vasilievici, student la Lorin Universitatea din Iași. In continuare, au fost prezentate referatele „Crearea U.T.C. și principalele momente ale activității sale revoluționare până la 23 August 1944“ și „Conducerea de către partid, cerință fundamentală a activității U.T.C.“ (Universitatea din București), „Spiritul revoluționar, trăsătură caracteristică a studențimii din zilele noastre" (Universitatea din Cluj). Pe marginea referatelor, au avut loc ample dezbateri la care au participat un mare număr de studenți. Lucrările reuniunii continuă: Apropiata aniversare a semicentenarului U.T.C. este intimpinată prin numeroase acțiuni și în județul Dolj. La casele de cultură din Calafat, Băilești, Filiași și Segarcea, precum și la cinematografele „23 August“ și „30 Decembrie“ din Craiova, numeroși tineri au luat parte la simpozionul cu tema „Patriotismul — factor esențial în educarea comunistă a tineretului“, in cadrul căruia membri de partid din ilegalitate, ofițeri superiori, activiști de partid și ai organizațiilor U.T.C. au evocat momente din istoria patriei și a partidului, au prezentat figuri luminoase de eroi ai clasei muncitoare. Cu același prilej, elevii și cadrele didactice de la Liceul industrial pentru construcții de mașini Craiova au avut o intilnire cu general-maior in rezervă Teodor Grigoriu, veteran al primului război mondial, iar tinerii din comuna Cetate cu Ion Bică, vechi militant al mișcării muncitorești. O interesantă acțiune a fost organizată, de asemenea, la cinematografele din Craiova, Bîrca, Valea Stanciului, Mîrșani, Amărăștii de Jos și Poiana Mare, unde, după prezentarea filmelor „Evocări“, „Omagiu“, „Acești oameni“ și „Intîlnire cu vechii mei prieteni“, au urmat discuții despre profilul moral al tinărului, despre trăsăturile etice ale constructorului orinduirii comuniste. In județul Bacău a început un amplu ciclu de manifestări culturale, consacrate aceluiași eveniment. Ciclul cuprinde simpozioane, expuneri pe teme politice și de istorie a organizației de tineret, expoziții de carte și recitaluri de versuri patriotice, care vor avea loc la toate căminele culturale din județ, la cluhurile întreprinderilor și la casele orășenești de cultură ale tineretului. Plenara Uniunii Arhitecților Joi a avut loc in Capitală plenara Uniunii Arhitecților, la care au luat parte membrii Comitetului de conducere al Uniunii, reprezentanți ai Ministerului Construcțiilor Industriale și Ministerului Industriei Materialelor de Construcții, cadre didactice, cercetători și proiectanți din institutele și unitățile de arhitectură. Cu acest prilej, au fost prezentate și dezbătute studiile „Proiectarea construcțiilor industriale conform cerințelor funcționale reale ale producției“ și „Căile reducerii costului și economia in proiectare in arhitectura industrială“. Au fost prezentate unele soluții specifice arhitecturii contemporane românești, de rezolvare a problemelor complexe pe care le ridică proiectarea marilor obiective ale cincinalului: tehnologia proiectării, organizarea unor zone și microzone industriale în București alte orașe ale țării, industriaializarea construcțiilor etc. Participanții la plenara Uniunii Arhitecților din Republica Socialistă România au adresat o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, in care se exprimă hotărirea arhitecților de a-și intensifica eforturile pentru a contribui la realizarea cadrului corespunzător necesar dezvoltării industriei noastre socialiste, de a pune întreaga lor capacitate și pricepere profesională spre îndeplinirea și depășirea prevederilor planului cincinal, pentru realizarea obiectivelor majore ale programului de perspectivă elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R. In numele arhitecților din țara noastră, ne exprimăm și cu acest prilej, față de politica atașamentul promovați de Partidul Comunist Român — se menționează în telegramă — angajîndu-ne si contribuim cu toate resursele la edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. (Agerpres) PIATRA NEAMȚ-de la vechiul tîrg moldovenesc, la municipiul modern de azi Piatra Neamț, un vechi tirg al Moldovei, a devenit un ansamblu urbanistic modern. Orașul s-a schimbat atit de mult incit nu mai poate fi recunoscut decît după cîteva clădiri menținute și protejate pentru valoarea lor istorică și arhitecturală. Care au fost premisele cele mai importante în formarea noii ambianțe urbanistice — înălțarea la o viață economică și social-culturală înfloritoare a tuturor județelor țării constituie o preocupare permanentă a partidului nostru, înscriindu-se de fapt în amplul program de ridicare a nivelului de trai material și spiritual de construire a societății socialiste multilateral dezvoltate. Transformarea orașului nostru este de fapt consecința firească a acestei politici. Ritmurile înalte ale industrializării, îndeosebi în ramurile hidroenergetică, chimică, alimentară și turistică au determinat o concentrare a forței de muncă, dezvoltarea pe coordonatele industriale ale noului ansamblu urbanistic. Statisticile au înregistrat o creștere a populației de la 35 000 locuitori în 1965 la 57 000 în 1971, ridicîndu-se conform prevederilor la 75 000. în 1975. Popularea orașului a impus construirea, dar mai ales reconstruirea acestei așezări conformitate cu nevoile maateriale și spirituale ale locuitorilor săi. Orașul ocupă in același timp un loc important la intrarea în zona cea mai interesantă a bazinului Bistriței, fiind punctul de plecare spre amenajări hidrotehnice spectaculoase — barajul și lacul de la Bicaz — masivele muntoase, locuri cu o deosebită atracție turistică : Ceahlăul, Cheile Bicazului, mînăstirile Moldovei. Poziția în rețeaua turistică a determinat, de altfel, și dezvoltarea orașului ca centru de coordonare a activității turistice din zonă. Funcționalitatea unui oraș nu este o noțiune statică, ci dinamică. Se asigură în orașul dumneavoastră o corelare din ce în ce mai strinsă intre cerințele de ordin arhitectural Și de sistematizare impuse de obiectivele de perspectivă ale orașelor și necesitățile individulu’* materiale și spirituale ale locuitorilor săi ? — Temeinic fundamentată, răspunzînd nevoilor prezentului și viitorului, sistematizarea orașelor reprezintă de fapt un sistem spațial și temporar de dezvoltare. Urbanizarea, realizarea ammanței de locuit, dotarea orașelor și localităților țării cu obiective economice și socialculturale se integrează procesului complex de transformare a modului de viață populației, de ridicare contianuă a nivelului său de trai. Susținerea materială a procesului de urbanizare se înfăptuiește îndeosebi prin Interviu cu ing. IULIU DOROHONCEANU vicepreședinte al Consiliului popular municipal Piatra Neamț construcția într-un ritm din ce in ce mai accelerat a locuințelor. Transpunând în viață acest deziderat, în orașul nostru au fost înălțate pînă în prezent circa 7 000 apartamente. A fost reconstruită în întregime zona centrală a municipiului, atenția indreptindu-se in paralel către cartierele mărginașe, pentru ridicarea lor la nivelul zonei centrale. In aceeași perioadă au fost inaugurate și numeroase unități social-culturale, comerciale și de prestări de servicii. Noile complexe comerciale date în folosință, numai in zona centrală, însumează peste 25 000 mp suprafață de vinzare și depozitare. Urmărindu-se asigurarea condiții corespunzătoare unor de aprovizionare și servire a populației pe raza întregului municipiu, este în execuție in prezent complexul comercial cu o suprafață de 1500 mp din cartierul Mărăței. Sunt terminate proiectele pentru microcomplexele comerciale din Văleni, Vînători și Dărmănești. A fost amenajată o nouă piață alimentară. Zona centrală este dominată de clădirea impunătoare a hotelului turistic „Ceahlăul“ modern utilat, avînd la parter un ansamblu de magazine, restaurante, unități de servire. Au fost, de asemenea, îmbunătățite condițiile de invățămint prin realizarea unor unități școlare de cultură generală și de specialitate, cu clte 16 și 24 săli, laboratoare și ateliere , un centru școlar petrol-chimie, un liceu de cultură generală , un liceu industrial forestier și,o școală profesională, două grădinițe, două săli de gimnastică etc. Tot in cadrul obiectivelor sociale, realizate în ultimii ani, se includ circumscripția sanitară urbană, maternitatea, centrul stomatologic, stația de recoltare a sîngelui, policlinica de tip urban, stația de salvare, pavilioanele de pediatrie și boli contagioase. Toate aceste obiective vin in intimpinarea necesităților de viață, de confort și deservire ale populației noului oraș. — Cum va arăta Piatra Neamț in anii următori ? In actualul cincnat, dezvoltarea urbanistică a municipiului este in concordant, cu funcțiile îndeplinite de oraș în prezent și în perspectivă. Aceasta răspunde necesității de a corela cu mai bine funcțiunile muncii, educației, odihnei și mediului de viață ambiant al omului. Orașul nostru un rol industrial îndeplinind important pe plan republican și local este în același timp un centru de coordonare administrativă, social-culturală și turistică. Se vor dezvolta în această perioadă cartierele periferice in care se vor construi peste 5 000 de apartamente. O dată cu construcțiile de locuințe va crește și echiparea edilitară. La unitățile social-culturale și comerciale existente se vor adăuga un spital cu 700 locuri, un centru stomatologic, o creșă cu grădiniță, două școli de cultură generală, o bibliotecă municipală un nou hotel turistic, complexe comerciale etc. Răspundem chemării lansate de Consiliul popular al județului Hunedoara cu hotărirea de a participa cu entuziasm pentru realizarea în orașul nostru a unor însemnate obiective economice, socialculturale, contribuind prin aceasta la dezvoltarea multilaterală a patriei noastre. Interviu realizat de PAULA IORDACHE Arhitectură modernă în orașul Piatra Neamț Foto: P. COZIA