Munca, aprilie 1972 (Anul 28, nr. 7582-7606)
1972-04-08 / nr. 7588
„NICI O MAȘINĂ ȘI NICI UN UTILAJ SUB RANDAMENTUL PLANIFICAT, NICI UN MINUT NELUCRAT“ UZINA „TIMPURI NOI“ Programarea pe capacităţi— rezervă valorificată doar pe jumătate Produsele uzinei „TIMPURI NOI" din Capitală (motocompresoare, electrocompresoare, motoare Diesel şi cu aprindere prin scînteie etc.) sunt mult apreciate de beneficiarii interni şi externi pentru performanţele lor. In mod firesc se pune întrebarea dacă această uzină, dotată cu maşini şi agregate de înaltă tehnicitate, cu o organizare superioară a producţiei, bazată pe linii tehnologice în flux, poate să realizeze o producţie suplimentară pentru a satisface în cele mai bune condiţii necesităţile pieţei interne şi exportul ? Răspunsul este categoric da, deoarece aici sunt foarte mari rezerve in ceea ce priveşte utilizarea capacităţilor de producţie existente. Maşinile şi utilajele din secţiile de bază nu sunt folosite decit în proporţie de 59,2 la sută, iar cele din secţiile auxiliare, de 46,7 la sută. La unele categori de utilaje există un „cîmp al rezervelor de capacitate“ nemobilizate foarte mare (strunguri 37 la sută, maşini de găurit 38,1 la sută, freze şi raboteze 43,5 la sută, bohrwerckuri 25,7 la sută etc.). Dacă la turnătorie se lucrează în trei schimburi, la celelalte secţii de bază, mai ales la prelucrări mecanice, secţie conducătoare în uzină, nu sunt asigurate în mod complet nici măcar două. Situaţii similare prezintă sculăria şi sectorul mecanic şef. Ţinind seama de multiplele consecinţe ale folosirii incomplete a capacităţilor de producţie. Rezoluţia Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din întreprinderi şi centrale industriale şi de construcţii, arată clar necesitatea de a se acţiona in mod hotărit pentru ridicarea gradului de utilizare a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor. Am discutat despre această problemă cu numeroşi muncitori, maiştri, tehnicieni şi ingineri din uzina „Timpuri noi“. Aşa cum a reieşit din spusele lor, deşi cauzele situaţiei arătate mai sus sunt multiple, unele , ca, de pildă, lipsa de cadre — depăşind pentru moment posibilităţile de rezolvare ale uzinei, se pare că nu s-a acţionat suficient mai ales în ceea ce priveşte planificarea operativă, programarea şi lansarea formelor de execuţie a produselor, fapt care ar fi permis o mai bună folosire a maşinilor. După cum arăta tovarăşul inginer Gheorghe Ionescu, directorul uzinei, în funcţie de structura planului de producţie pot apare plusuri de capacitate. Deşi producţia se programează mult înainte de lansarea ei în fabricaţie şi deci aceste rezerve sunt posibil de determinat din timp, nu s-a urmărit permanent o folosire a disponibilului de capacitate creat astfel. Liniile de producţie în flux, prin modul în care sunt concepute, crează posibilitatea ca unele maşini-unelte şi agregate să dispună de capacităţi de prelucrare mai mari decit liniile in ansamblul lor. In această situaţie se află în special maşinile de găurit, de rectificat, bohrwerckurile etc. Aşa cum sublinia inginerul Eugen Hankiewicz, pentru a înlătura astfel de situaţii, liniile tehnologice de „arbori“ şi „biele“ execută unele lucrări în comun. Pentru anumite supere, la operaţiile la care au apărut „locuri înguste“, s-a făcut transferul pe maşini similare de pe altă linie tehnologică unde în acel moment exista un plus de capacitate. A fost posibilă astfel realizarea unor produse cu costuri de producţie mai mici (prin diminuarea cheltuielilor indirecte) şi intr-un timp mult mai scurt. Aceste posibilităţi nu au fost însă folosite în suficientă măsură de uzină. însuşi modul de programare a unor loturi de produse creează perturbări în fluxul tehnologic, în sensul că la centralizarea comenzilor pe repere are loc o fracţionare a loturilor optime. După cum arăta maistrul Năstase Mitoi, la unele repere ca racorduri pentru compresoare, reducţii, pistoane etc., — comenzile de piese comune sunt lansate in loturi mici, la diferite intervale, ceea ce duce la majorarea timpilor de pregătire şi reglare a utilajelor. Fracţionarea „loturilor optime“ duce in final la reducerea timpului de lucru efectiv şi deci la o slabă folosire a multora dintre maşini. Adîncirea tehnologiei „de grup“ ar contribui la execuţia reperelor in serii mai mari, şi deci la utilizări mai intense ale utilajelor prin creşterea volumului timpului de lucru efectiv în structura balanţei timpului de lucru al acestora. Extinderea lucrărilor în cadrul planului de cooperare ar contribui de asemenea la folosirea mai bună a maşinilor. Au fost şi cazuri — puţine la număr — cînd pe unele utilaje s-a acceptat execuţia in colaborare a unor lucrări pentru întreprinderile „Anticorozivul“ şi Fabrica de ambalaje metalice. Din păcate, această formă de organizare a producţiei, care ar putea asigura acoperirea capacităţilor disponibile, este încă slab folosită de întreprindere. Comitetul oamenilor muncii va trebui să coordoneze şi să îndrume activitatea compartimentelor tehnic şi de planificare, astfel incit programarea producţiei să asigure o încărcare echilibrată şi deplină a capacităţilor existente. E necesar să se ia măsuri hotărîte în ceea ce priveşte extinderea cooperării interuzinale, aşa incit să se realizeze o creştere planificată a utilizării potenţialului tehnic din dotare. Horaţiu Chirilă Proletari din toate forme, uni fi-vă . ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAI AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVIII nr. 7588 ■ Sîmbătă 8 aprilie 1972 ■ 6 pagini 30 bani De ce nu funcţionează toate maşinile şi utilajele din întreprinderea dumneavoastră ? Puternicul dinamism al economiei noastre naţionale angajate Intr-un profund proces de creştere şi modernizare, impune gospodărirea cu maximum de chibzuinţă a tuturor resurselor materiale, financiare şi umane de care dispunem. Luindu-se în considerare marile rezerve existente pe această linie, s-a stabilit ca 45 la sută din sporul producţiei industriale ce va fi realizat in acest an faţă de 1971, să fie obţinut pe seama folosirii mai bune a capacităţilor de producţie existente. Dotarea întreprinderilor industriale cu maşini, utilaje şi instalaţii din cele mai perfecţionate reclamă din partea cadrelor de conducere, a fiecărui om al muncii luarea tuturor măsurilor necesare pentru ca acestea să producă permanent la întreaga lor capacitate. Se acţionează pretutindeni şi cu toate forţele pentru transpunerea in practică a acestui deziderat ? • UZINA MECANICĂ BUZĂU Maşini prematur... „pensionate“ Uzina mecanică din Buzău a înregistrat în anul trecut un coeficient de utilizare a capacităţilor de producţie de 86 la sută. Se preconizează ca în 1972 acest indice să ajungă la 91 la sută. Intenţia este lăudabilă. Investigaţiile pe care le-am întreprins recent reliefează însă prezenţa unor serioase lacune. Circa 62 la sută din maşinile şi utilajele de bază din uzina buzoiană nu produc la întregul potenţial. In primul trimestru al acestui an, întreruperile cauzate de defecţiunile mecanice şi electrice însumează citeva mii de ore-maşină in plus faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Stagnările, scoaterea temporară a utilajelor din circuitul de producţie, au provocat uzinei grave prejudicii economico-financiare. Dacă, de exemplu, maşinile de rabotat şi maşinile universale, verticale şi portale de frezat nu ar fi fost oprite pentru diferite defecţiuni, se puteau executa — numai in ianuarie a.c., la aceste două operaţii — 68 de aparate de cale ferată. Am găsit în atelierul de prelucrări din secţia I — ramificaţii citeva şepinguri care lucrează doar cu 35—40 la sută din capacitate. Maistrul Traian Arghir ne-a informat despre greşita concepţie a unor rabotori, care consideră că aceste maşini şi-ar fi încheiat de acum ciclul de funcţionare şi că lucrul cel mi bun de făcut e acela de a fi predate la casare. — Ne-am hotărit să criticăm sever pe cei ce-şi consideră maşinile „pensionare“ — spunea robotorul Ion Drăgulin, organizatorul de grupă sindicală de la atelierul amintit. Aici e vorba de pasiunea cu care se lucrează, de inteligenţă, de iscusinţă, de voinţa de a te autodepăşi. Nu-ţi însuşeşti aceste calităţi, nici maşina nu te ascultă. Pe deasupra acestor considerente, ne întrebăm, totuşi, cum este posibil ca, într-o uzină, soarta unor utilaje să depindă de „cheful“ unuia sau altuia dintre cei care au datoria să le folosească la maximum. Lipsă de interes faţă de utilizarea capacităţilor de producţie se constată şi în legătură cu modul cum se asigură funcţionarea unor maşini aduse din import. La atelierul de lăcătuşerie (maistru, Constantin Ioniţă) a fost montată cu 14 luni în urmă o maşină de sudat prin puncte, de înaltă productivitate. Aceasta a funcţionat însă doar... 35 de zile. Apoi, a... sucombat. După îndelungate insistenţe, maşina a fost demontată, sub supravegherea inginerului mecanic Zoltán Vodinschi, pentru a i se depista defecţiunea, dar zadarnic. S-a presupus, în cele din urmă, că i s-ar fi ars două tuburi cu mercur Mecanicul şef a cerut serviciului aprovizionare prin adresa nr. 197 din 30 august 1971 (!?!) să intervină pentru procurarea lor, dar, aci nu s-a mişcat, în acest caz, nici măcar un deget... Urmarea ? Serioase prejudicii financiare. — E un act de vădită indolenţă, — ne spunea lăcătuşul Dumitrache Pantaze, organizatorul de grupă sindicală de la atelierul păgubit. Ca să sudăm prin puncte colierele de la sistemul de frînare a vagoanelor sau aripile stingătoarelor autotractale de incendiu, trebuie să apelăm la întreprinderea „Metalurgica“ — Buzău, care are o asemenea maşină (îngrijită excepţional de bine — n.n.). Costul punctării prin sudură, la care se adaugă cheltuielile cu manipulările de încărcare-descărcare şi transport, se ridică în fiecare lună la peste 40 000 lei. Discuţiile purtate cu unii membri ai comitetului camgrijior muncii, cu membri ai comitetului sindicatului şi ai birourilor grupelor sindicale au scos în relief o suită de deficienţe. Majoritatea se referă la incorecta întreţinere a maşinilor şi utilajelor. Secţia a IV-a întreţinere, condusă, de inginerul I. Zaharia, nu execută lucrările de reparaţii cu exigenţa cerută. Au fost dese cazurile cînd utilaje abia ieşite de pe bancul lăcătuşilor de întreţinere au fost înapoiate deoarece nu li se remediase... defecţiunea. O deficienţă care urmează atingerea parametrilor proiectaţi a capacităţilor de producţie îşi are originea şi în insuficienta pregătire profesională a unor tineri muncitori. Pentru a pune capăt acestor inconveniente, remarca tehnicianul Nicolae Lazăr, preşedintele comitetului sindicatului, s-au luat măsuri ca lectorii să pună un accent mai mare pe latura concretă, practică, a instruirii. ...Am enunţat citeva deficienţe, care împiedică Uzina mecanică din Buzău să folosească integral capacităţile de producţie. Se cuvine însă să menţionăm că unitatea buzoiană dispune de însemnate alte resurse care, valorificate deplin, pot determina o încărcare mai judicioasă a maşinilor şi instalaţiilor din dotare, creşterea coeficientului de utilizare a acestora. Mihail Doraş Coresp. ziarului „MUNCA“ CU TOATE FORŢELE PE OGOARE, NICI O ZI, NICI O ORA PIERDUTA! Incepind cu această săptămână, în tot mai multe judeţe, îndeosebi in cele din sud şi cîmpia de vest, au fost concentrate importante mijloace mecanice la semănatul celei mai răspîndite culturi cerealiere din ţara noastră — porumbul. Potrivit datelor centralizate la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, pînă la 7 aprilie, au fost însămînţate cu porumb aproape 320 000 ha., ceea ce reprezintă 13 la sută din suprafeţele rezervate acestei culturi atit de întreprinderile agricole de stat, cit şi cooperativele agricole de producţie, întreprinderile agricole de stat din judeţul Mehedinţi, bunăoară, au însămînţat în total 39 la sută din suprafeţele prevăzute, cele din judeţele Teleorman şi Galaţi 32 şi respectiv 31 la sută, iar cele din judeţul Brăila 28 la sută. De asemenea, unităţile agricole cooperatiste din judeţele Brăila, Mehedinţi şi Dolj au insăminţat 34—38 la sută din terenurile prevăzute, iar cele din judeţele Ilfov, Ialomiţa şi Olt 25—30 la sută. Ministerul de resort apreciază că insăminţările din prima epocă — legumele, sfecla de zahăr, floarea-soarelui, cartofii timpurii şi de vară, precum şi plantele furajere — au fost efectuate, in general, corespunzător cerinţelor impuse de condiţiile specifice în această primăvară mai timpurie şi cu mai puţină umiditate în sol. Specialiştii, ţăranii cooperatori şi mecanizatorii au dovedit multă grijă pentru a executa lucrări de calitate şi a însăminţa fiecare cultură în primele zile ale perioadei optime. Ministerul a recomandat ca, în continuare, să se acorde toată atenţia însămînţării porumbului în timpul cel mai scurt, să se execute lucrări de calitate pentru a se asigura astfel o bună răsărire şi dezvoltare a plantelor. De asemenea, s-a indicat efectuarea lucrărilor de îngrijire a culturilor de toamnă şi a celor însămînţate în prima parte a primăverii, cit şi a celorlalte lucrări menite să păstreze umiditatea existentă în sol pentru a se putea obţine recolte bune. Plantarea cartofilor In întreprinderile agricole de stat din judeţul Sibiu lucrările de plantare a cartofilor au fost efectuate la timp şi de bună calitate. S-a încheiat, astfel, plantatul cartofilor de vară pe o suprafaţă de 400 hectare, iar din cele 900 hectare prevăzute pentru cultura cartofilor de toamnă au fost realizate pînă in prezent 800 hectare. Mai slab stau lucrurile in unităţile cooperatiste unde se simte nevoia intensificării eforturilor mecanizatorilor şi cooperatorilor pentru terminarea grabnică a acestei lucrări. Conform situaţiei operative a Direcţiei generale judeţene a agriculturii, la începutul lui aprilie, plantatul cartofilor era executat pe 47 la stiă din suprafaţa planificată. Remarcind buna organizare a activităţii în cooperativele agricole din Alţîna, Blăjel, Dîrloş, Armeni, Apoldu de Sus, Loamneş, Şaroşu pe Tîrnave — în care plantatul cartofilor s-a încheiat — trebuie să subliniem necesitatea ca şi în celelalte unităţi agricole secţiile de mecanizare să întreprindă măsuri pentru intensificarea ritmului de lucru atît la pregătirea patului germinativ, cit şi la efectuarea plantatului propriu-zis. Spunem aceasta deoarece pînă deunăzi mai existau încă unităţi în care plantatul tuberculilor nu începuse deloc. Intr-o ademenea situaţie se aflau cooperativele agricole de producţie din Amnaş, Aţei, Bogatu Român, Orlat, Poplaca, Prăsaca, Racoviţa şi Scoreiu. Ion Vidrighin corep ziarului ..MUNCA“ ENTUZIASTĂ APROBARE, SATISFACŢIE DEPLINĂ acestea sunt sentimentele tuturor oamenilor muncii faţă de rezultatele vizitei întreprinse de TOVARĂŞUL NICOLAI CEAUŞESCU în ţările continentului african v\MWVS\\VvVVWVVW»/ Insoţindu-l permanent, cu gîndul şi cu inima, pe secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul nostru iubit, in vizitele făcute în cele opt ţări africane, ţări cu condiţii economice, politice şi sociale specifice, cu istorii şi geografii diferite, dar unite prin aspiraţia comună spre o viaţă liberă, prosperă, de sine stătătoare, cetăţenii patriei noastre au convingerea adîncă că această primă călătorie în Africa reprezintă un remarcabil succes al politicii externe a României socialiste, o contribuţie însemnată la consolidarea şi afirmarea viguroasă a prieteniei, colaborării şi solidarităţii internaţionaliste dintre poporul român şi popoarele africane, la cauza nobilă a păcii şi civilizaţiei. Semnificative apar in acest larg context scrisorile şi mesajele care sosesc la redacţia noastră. In cuvinte simple dar pătrunse de o înaltă consideraţie şi dragoste pentru tovarăşul Nicolae Ceauşescu, muncitori, ingineri, activişti de partid şi ai organizaţiilor de masă, oameni de ştiinţă, cultură şi artă îşi exprimă totala lor adeziune faţă de această nouă acţiune de pace şi înţelegere intre popoare a partidului şi statului nostru. In aceste mesaje şi scrisori desluşim acea unitate trainică, de granit, dintre toţi oamenii muncii şi conducătorul său, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dintre poporul, partidul şi statul nostru, unitate fundamentală pentru succesele de ieri, de azi şi de miine obţinute in construcţia societăţii socialiste multilateral dezvoltate, în ridicarea continuă a prestigiului României socialiste in lume. Deplină adeziune şi preţuire faţă de rezultatele vizitei împreună cu întregul nostru popor, oamenii muncii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi din judeţul Cluj dau o înaltă apreciere vizitei pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a întreprins-o în cele 8 ţări africane. Aşa cum am constatat cu toţii din relatările presei, radioului şi televiziunii, din declaraţiile comune date publicităţii, din cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la întoarcerea în patrie, pretutindeni în ţările vizitate conducătorul partidului şi statului nostru a fost un înflăcărat purtător al mesajului de prietenie, pace şi colaborare a României socialiste faţă de popoarele africane, hotărîte să-şi consolideze independenţa naţională, să-şi asigure o dezvoltare economică şi socială care să ducă la lichidarea cit mai grabnică a subdezvoltării, la construirea unei vieţi noi. Întâlnirile tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu conducătorii statelor africane vizitate, cu reprezentanţii organizaţiilor politice din aceste ţări, convorbirile purtate pe baza principiilor unanim cunoscute ce călăuzesc neabătut politica partidului şi statului nostru, de respectare neabătută a independenţei, suveranităţii naţionale, a dreptului fiecărui popor de a-şi făuri destinele potrivit propriilor interese, au făcut să crească şi mai mult prestigiul ţării noastre în lumea contemporană. Punînd în centrul convorbirilor şi acordurilor încheiate lupta împotriva politicii imperialiste, a colonialismului şi neocolonialismului, partidul şi statul nostru şi-au manifestat încă o dată hotărîrea de neclintit de a face totul şi în viitor pentru a contribui la întărirea solidarităţii cu popoarele africane, cu popoarele lumii, cu toate forţele revoluţionare şi progresiste în lupta împotriva politicii imperialiste de forţă şi dictat, pentru lichidarea colonialismului şi a practicilor legate de acesta. Activitatea desfăşurată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu constituie pentru fiecare cetăţean al ţării noastre un prilej de înaltă mîndrie patriotică, ne tonifică forţele în lupta şi munca noastră pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Membrii de sindicat, toţi oamenii muncii din judeţul Cluj, preţuind această vizită, activitatea neobosită desfăşurată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în ţările Africii, îşi afirmă, încă o dată, deplina lor adeziune la politica internă şi externă a partidului şi statului, hotărîrea unanimă de a munci cu forţe sporite pentru realizarea măreţului program trasat de cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, pentru înflorirea necontenită a patriei noastre socialiste. Ioan Udrea preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor Cluj O strălucită pagină în istoria diplomaţiei româneşti Mesager al fiecăruia dintre noi, al celor peste 20 de milioane de locuitori ai României socialiste, tovarăşul, Nicolae Ceauşescu a transmis popoarelor Africii gîndurile noastre de caldă prietenie şi bună înţelegere între toate ţările lumii. Timp de 4 săptămîni, prin intermediul presei şi al televiziunii, am urmărit cu mare emoţie şi cu deplină satisfacţie această vizită de multe mii de kilometri a şefului statului nostru pe continentul african- Primirea cu care a fost onorat de sutele de mii de locuitori ai oraşelor din ţările vizitate, întîlnirile prieteneşti, cordiale avute cu conducătorii acestor popoare, sînt dovezi care vorbesc de la sine, sînt mărturii elocvente ale marelui prestigiu de care se bucură România în întreaga lume. Pentru popoarele care şi-au cucerit de curînd libertatea, România este un exemplu viu de ceea ce înseamnă în realitate forţa unui popor atunci cînd îşi ia soarta în propriile mîini, făurindu-şi după propriile planuri destinul. Este neîndoios faptul că popoarele din aceste ţări cunosc bine realizările poporului nostru, tabloul minunat al vieţii economice şi culturale din România de astăzi. Călătoria şefului statului nostru în ţările Africii înscrie, după părerea mea, o pagină strălucită în istoria diplomaţiei româneşti şi alcătuieşte un eveniment memorabil în politica externă a statului şi partidului nostru. Ea a dovedit că ţara noastră are o concepţie clară despre relaţiile care trebuie statornicite în interesul fiecărui popor în parte. Contactele stabilite pe diferite planuri cu ţările vizitate deschid, atît pentru ţara noastră, cît şi pentru aceste ţări, perspective de largă cooperare. Vizita şefului statului nostru pe continentul african reprezintă o strălucită confirmare a trăiniciei politicii externe a partidului şi statului nostru, la baza căreia stă internaţionalismul. Acad. Ion Jalea artist al poporului VIZITA TOVARĂŞULUI MM CEAUŞESCU II EHE IITHIUIUI MUICI -a o prestigioasă manifestare a României in lume „Bun venit tovarăşe Ceauşescu“, „Suntem recunoscători tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru tot ce întreprinde ca România să-şi afirme prestigiul in lume“, „Rezultatele vizitei oficiale făcute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în ţările africane ne-a umplut inima de mîndrie şi satisfacţie, pentru faptul că suntem cetăţeni ai României socialiste, ţară care se afirmă tot mai mult, tot mai bine şi mai înţelept in viaţa internaţională“. Frazele de mai sus, doar citeva, sunt extrase din mulţimea de scrisori şi telegrame sosite ieri la redacţie, prin care numeroşi oameni ai muncii şi unele colective de întreprinderi îşi manifesta deplina şi entuziasta aprobare faţă de strălucita afirmare a României în lume, prilejuită, încă o dată, de istorica vizită întreprinsă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cele opt state africane prietene. Fiecare Scrisoare conţine idei, gînduri şi sentimente izvorite din marea dragoste, din profundul devotament al întregului nostru popor faţă de principiile de politică externă ale partidului şi statului nostru, principii promovate cu atita forţă şi clarviziune de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Vizita oficială de prietenie în ţările africane a fost urmărită cu un deosebit interes de oamenii muncii din patria noastră, gândurile lor însoţind pe conducătorul iubit al partidului şi statului nostru in fiecare ţară, în fiecare întreprindere, la masa convorbirilor. Din multe scrisori sosite la redacţie străbate sentimentul de mindrie şi satisfacţie al oamenilor muncii din patria noastră, pentru faptul că in vizita sa prin ţările africane tovarăşul Nicolae Ceauşescu a folosit fiecare prilej pentru a populariza şi explica experienţa cucerită de muncitorii, inginerii şi oamenii de ştiinţă români în opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în Republica Socialistă România. Succesele obţinute de poporul nostru în dezvoltarea economiei sale socialiste, în perfecţionarea vieţii social-politice şi continua ridicare a nivelului de trai material şi cultural au fost afirmate în permanenţă ca fiind suportul material şi moral-politic pe care a fost înălţat strălucitul edificiu al politicii interne şi externe promovate cu atita consecvenţă şi profundă principialitate de partidul şi statul nostru. „Am urmărit zi de zi vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în ţările africane — ne scrie tov. Gheorghe Dumitru, maistru petrolist din Cimpina. Pot spune că m-a interesat totul. Am fost bucuros şi mîndru cînd am văzut primirea călduroasă, prietenească făcută peste tot tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Am recunoscut în aceasta prestigiul de mare om politic şi de stat de care se bucură pe plan internaţional conducătorul partidului şi statului nostru. In acelaşi timp am fost încîntat de faptul că tovarăşul Nicolae Ceauşescu a afirmat de nenumărate ori, cu modestia şi sinceritatea care-1 caracterizează, că manifestările de prietenie la adresa persoanei sale, sunt manifestări ale stimei, respectului şi preţuirii de care se bucură în Întreaga lume poporul nostru, poporul român harnic şi priceput constructor al societăţii noi socialiste. Sunt petrolist, petrolist dia tată în fiu — se spune în continuare în scrisoarea corespondentului nostru — şi de aceea am avut momente de adevărată emoţie cind l-am văzut pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu stînd de vorbă, în mijlocul Saharei, cu muncitorii şi specialiştii români care ajută poporul Algerian in dezvoltarea industriei sale petroliere. Printre aceşti petrolişti români aflaţi în Algeria se află şi cîţiva prieteni şi tovarăşi de muncă ai mei, cărora le-am strins mina împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu.Am avut un sentiment de uriaşă bucurie, parcă eu aş fi fost întreaga Românie, cînd l-am auzit pe directorul tehnic al exploatării petroliere din inima Saharei, vorbind româneşte. Veţi înţelege poate mai bine ce am simţit eu cind l-am auzit pe acest tinăr algerian vorbind româneşte şi spunînd că şi-a făcut studiile inginereşti în România, dacă am să vă comunic că, în timp ce priveam aceste scene la televizor, ochii minţii m-au purtat spre anii tinereţii mele cînd în jurul sondelor petrolifere de aici, de la noi, majoritatea inginerilor vorbeau in limbi străine, fiindcă şi ei erau străini şi instalaţiile tehnice erau străine. Acum sînt om în vîrstă, însă adevărata tinereţe am trăit-o în anii socialismului, in anii noştri. S-au schimbat multe, foarte multe. însăşi viaţa noastră s-a schimbat, în bine. Şi aceasta înseamnă multe, foarte multe. Schimbările acestea, înfăp Ion Găleteanu (Continual® In pag. a 3-a)