Munca, iulie 1972 (Anul 28, nr. 7659-7684)

1972-07-04 / nr. 7661

Pagina a 2-a DIN ACTIVITATEA ORGANIZAŢIILOR SINDICALE SPRIJINIM ÎNDEPLINIREA ANGAJAMENTELOR ASUMATE ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ întreaga activitate desfăşu­rată în aceste­­zile de sindica­tele din judeţul Iaşi este în­dreptată spre înfăptuirea che­mării partidului de a se în­deplini actualul cincinal în pa­tru ani şi jumătate, în scopul realizării acestui­ deziderat major, colectivele­­ de oameni ai muncii din întreprinderile judeţului, in fruntip cu comuniştii, şi-au majorat substan­ţial angajamentele­ în întrecerea socialistă pe acest an. Astfel, industria judeţului Iaşi va realiza, peste plan, o producţie-marfă industrială in valoare de 208 milioane lei, produse agricole în valoare de 34 milioane lei ; va depăşi volumul produselor destinate exportului cu 0,7 milioane lei-valută, cheltuielile materiale vor fi reduse cu 15 mi­lioane lei" şi vor fi obţinute 80 milioane lei beneficii su­plimentare. Pentru a crea un cad­ru cit mai organizat şi eficient ma­rii emulaţii în muncă, Consiliul judeţean, consiliile muni­cipale şi orăşeneşti au sprijinit comitetele sindicatelor şi comitetele oamenilor m­uncii în a-şi elabora regulamente proprii de organizare şi desfăşurare a întrecerii socialiste, cuprinzînd obiective şi criterii specifice pe baza celor sta­bilite de Plenara Consiliului Central al U.G.S.R. din 6-7 ianuarie a.c. Criteriile de stabilire a evidenţiaţilor au pus un accent deosebit pe îmbunătăţirea calităţii produselor, pe folosirea la maximum a timpului de lucru, pe utilizarea judicioasă a capacităţilor de producţie şi economisirea cit mai multor materii prime şi materiale. Cum în această perioadă, în unităţile din judeţ au apă­rut o serie de iniţiative, din care cităm doar cîteva şi a­­nume :„Calitatea — imperativul actualului cincinal“, lan­sată de colectivul de la secţia fibră a Uzinei de fire sin­tetice , Iaşi ; „Steagul caităţii — pe cota cea mai înal­tă“, la întreprinderea de mătase „Victoria“; „Cel mai bine gospodărit şantier, lot şi punct de lucru“, la Trustul de construcţii industriale ; „Toată producţia suplimentară din material economisit“, la Fabrica de mobilă, fabrica „Ţesătura“ şi Fabrica de cor­fecţii etc., consiliile judeţean şi municipal­­ Iaşi au sprijinit comitetele sindicatelor din unităţile industriale, atât in preluarea acestora, cit şi a al­tor iniţiative apărute în alte judeţe. Pe această linie s-au înscris schimbul de experienţă privind calitatea produse­lor, efectuat cu unele unităţi ale industriei uşoare din judeţul Bacău, cel dedicat extinderii autocontrolului, pre­cum şi numeroasele consfătuiri, dezbateri în jurul mesei rotunde consacrate modalităţilor de dezvoltare a activi­tăţii de inovaţii, de autoutilare, de lărgire a aplicării a­­cordului global, etc. Acţionînd cu toate forţele pentru îndeplinirea angaja­mentelor asumate, o serie de colective, printre care cele de la Uzina metalurgică, Uzina de prelucrare a maselor plastice, Uzina de fibre sin­tetice, Fabrica de antibiotice, toate din Iaşi, Uzina mecani­că de reparat material rulant- Paşcani, fabrica „Ţesătura“, Combinatul de morărit şi pa­nificaţie, ambele din Iaşi, în­scriu noi succese de prestigiu in marea carte a întrecerii. Astfel, la Uzina din Paşcani, prin reproiectarea şi modernizarea unor produse s-au e­­conomisit pină acum aproape 90 de tone de metal. La U­­zina metalurgică — Iaşi staţionările planificate şi acci­dentale la utilaje s-au redus cu 50 la sută. Tot aici s-au găsit importante căi de creştere a economiilor de oţel. La Fabrica de confecţii din Iaşi, 80 la sută din modele se rea­lizează cu consumuri specifice de materiale mai mici decât cele prevăzute de normative. La fabrica „Ţesătura“ şi în­treprinderea de mătase „Victoria“ în unele schimburi s-au întregu­strat adevărate recorduri de producţie. Rezultatele de pină acum pe ansamblul judeţului — de­păşirea cu peste 120 milioane lei a planului producţiei glo­bale şi cu aproape 130 milioane lei la producţia-marfă — ar fi fost şi mai mari dacă toate unităţile din judeţ şi-ar fi îndeplinit în întregime sarcinile de plan şi angajamen­tele luate în întrecerea socialistă. In rândurile unităţilor cu restanţe la diferiţi indicatori se numără întreprinderea de produse ceramice, întreprinderea „Textila“, uzina me­­canică „Nicolina“ şi Trustul de construcţii industriale. Ele se datoresc, în parte, şi faptului că, aici, colectivele n-au beneficiat de o bună organizare a întrecerii, iar în alte întreprinderi, cum sunt Fabrica de spirt şi bere, în­treprinderea de produse ceramice, I.I.L. „Proletarul“ şi întreprinderea de utilaje şi transport, a lipsit colaborarea dintre sindicate şi conducerii­ unităţilor în crearea unor bu­ne condiţii tehnico-materia­le, în ţinerea unei evidenţe clare, în analiza lunară, în grupele sindicale, a rezulta­telor. Socotim ca o lipsă a sindicatelor noastre şi faptul că o serie de iniţiative valoroa­se ca „Micronul, gramul, secun­da“, iniţiativa grupei sindicale nr. 2 de la Uzina mecanică — Sinaia privind S.D.V.-urile şi altele, n-au fost încă pre­luate de nici un colectiv din judeţ, deşi sunt unităţi ca u­­zina mecanică „Nicolina“, Uzina de reparaţii auto şi Uzina mecanică de reparat material rulant — Paşcani, care au nu numai condiţii, ci chiar nevoie de aplicarea lor. Tră­gând învăţămintele cuvenite din desfăşurarea de pină acum a întrecerii, organele sindicale din judeţ strut hotărâte ca, în timpul cel mai scurt să înlăture neajunsurile amintite, să ia toate măsurile necesare dezvoltării întrecerii, astfel incit toate unităţile industriale din judeţul nostru să în­tâmpine Conferinţa Naţională a P.C.R. cu succese remar­cabile In realizarea sarcinilor de plan şi a angajamentelor. „...mi-ar fi greu, acum, să fac un istoric al felului In care s-a născut Iniţiativa grupei noastre sindicale, lu­crurile s-au cristalizat treptat. Întemeiate pe observaţiile fiecăruia dintre noi, în fond, ce observasem . Pe fiecare mosor rămâneau cîţiva metri de fire poliesterice. O can­titate minusculă, în aparenţă, care, practic, ieşea din procesul nostru de producţie. Şi ne-am întrebat : „Nu am putea-o, totuşi, folosi ?“ Cu cantitatea aceea de fire ne-am fi putut Întregi angajamentul luat în Întrecerea socialistă desfăşurată în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului. De aici, a pornit totul...“, ne-a explicat Elena Ţane, organizatoarea grupei sindicale din sectorul pre­­paraţii-urzit al unităţii C a întreprinderii textile „Suvei­ca“ din Bucureşti. După ce s-a­u sfătuit cu Gheorghe Costache (pe atunci era maistru de sector, dar de citeva zile este inginer. întrucît şi-a susţinut cu succes lucrarea de diplomă) şi au găsit un sistem eficient de sudare a firelor, au trecut la aplicarea iniţiativei pe care mem­brele grupei şi-au intitulat-o : „Nici un gram de fire in plus (pe unitatea de urzeală), nici un gram de fire pier­dut (din cantitatea intrată în procesul de fabri­caţie) !“ Consecinţa acestei acţiuni gospodăreşti ? In ulti­mele trei luni au fost valorificate 23 949 kilograme de fi­re poliesterice. Instantaneul nostru surprinde o discuţie pe marginea utilizării firelor recuperate d intre inginerul Gheorghe Costache, urzitoarea Maria Mihai şi contro­­loarea de calitate Edith Sandu. Foto­text P. COZIA Nicolae Manolache, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor Iaşi Dialogul cu organizatorii de grupă sindicală pe teme ale îndeplinirii angajamentelor luate în întrece­rea socialistă face parte din preocupările cotidiene ale tovarășului Dumitru Bălănescu, președintele comitetu­lui sindicatului de la Șantierul naval — Brăila. Iată-l, în imaginea de mai sus, împreună cu or­ganizatorii de grupă sindicală Gheorghe Sandu, Gheor­­ghe Stoica şi Grigore Olaru din secţia construcţii — corp nave, consfătuindu-se asupra problemelor întrece­rii socialiste. Foto :­­ VĂDUVĂ MUNKA O preocupare cotidiană: DISCIPLINA, CALIFICAREA, CALITATEA Fabrica de porţelan „Iris“ din Cluj, care, în curind, va sărbători jubileul împlinirii a 50 de ani de existenţă, este una dintre întreprinderile cu re­nume ale industriei noastre uşoare. Datorită priceperii şi hărniciei oame­nilor muncii de aici, planul econo­mic pe primul semestru al acestui an a fost îndeplinit şi depăşit, fapt ce a permis ca, in cinstea Conferin­ţei Naţionale a partidului şi celei de-a 25-a aniversări a Republicii, să se suplimenteze angajamentele în în­trecere cu 25 la sută faţă de preve­derile iniţiale. De bună seamă, în toate aceste re­alizări se regăseşte încorporată şi contribuţia comitetului sindicatului care, prin activul său obştesc, urmă­reşte îndeaproape modul cum se în­deplinesc sarcinile de plan şi anga­jamentele în întrecere, militează pen­tru generalizarea iniţiativelor valo­roase, manifestând, in acelaşi timp, o grijă deosebită pentru asigurarea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale salariaţilor. O dovadă în acest sens­ o constituie şi recenta chemare a co­mitetului sindicatului, ca „Fiecare grupă sindicală să muncească in aşa fel, incit să devină un colectiv al hărniciei şi demnităţii socialiste­­“, chemare la care au răspuns cu en­tuziasm cele 22 de grupe sindicale din fabrică. Pornind de la acest deziderat,­­bi­rourile grupelor sindicale respective şi-au prevăzut in planurile de acţiu­ne pe trimestrul III sarcini concrete, punînd un accent deosebit pe cu­noaşterea de către toate formaţiile de lucru şi de către fiecare salariat in parte, a atribuţiilor ce le revin în îndeplinirea angajamentelor, pe îmbunătăţirea disciplinei muncii sub toate aspectele sale. Aşa, de pildă, biroul grupei sindicale din secţia pre­sat porţelan (organizator, muncitoa­rea Florica Covaci), ţinînd seama de unele greutăţi in respecterea disci­plinei de producţie a lansat deviza: „Nici o absenţă nemotivata de la program, nici o abatere de la disci­plina tehnologică". La tiodul său, bi­roul grupei sindicale de la atelierul de bibelouri — secţia de cor (organi­zatoare, muncitoarea Florica Sele­­jan), a iniţiat o întrecere pe tema­ „Nici o reclamaţie din partea con­trolului tehnic de calitate“, întrecere la care şi-au anunţat participarea şi celelalte formaţii de lucru. Consta­­tind că în secţia şamotă mai persistă unele neajunsuri in îndeplinirea sar­cinilor de serviciu, biroul grupei sin­dicale de aici (organizator, muncito­rul Sigismund Mathe), In colaborare cu conducerea tehnică a secţiei, a ho­­tărît să analizeze cauzele situării sub normă a unor salariaţi, angajîndu-se ca, în cel mai scurt timp, toţi mun­citorii de la acest loc de muncă să-şi îndeplinească în mod exemplar sar­cinile de producţie. Organizarea mai bună a producţiei şi a muncii, conco­mitent cu calificarea şi specializarea lucrătorilor şamotori, sunt direcţiile spre care sunt îndreptate acum şi eforturile biroului grupei sindicale. După câte am fost informaţi, aces­te iniţiative sunt pe cale de a fi îm­brăţişate şi de celelalte formaţii de lucru, urmînd ca, pe baza rezultate­lor obţinute pină la sfîrşitul anului, comitetul sindicatului de aici să sta­bilească grupa sindicală model. Perfecţionarea pregătirii profesio­nale a salariaţilor, constituie, de ase­menea, o preocupare permanentă a organizaţiei sindicale de la Fabrica de porţelan „Iris". Pe lingă faptul că sprijină aplicarea în viaţă a planu­lui de acţiune, stabilit de conducerea întreprinderii pe baza legii nr. 2, sin­dicatul a întreprins numeroase ac­ţiuni proprii pe teme profesionale, stimulînd în acest sens introducerea progresului tehnic, descoperirea şi valorificarea iniţiativei novatoare. In această ordine de idei, se înscriu şi concursurile pe teme profesionale : „Cel mai talentat decorator“, „Cel mai bun fascmator“, concursuri care se bucură de o largă participare. Tot pe linia perfecţionării pregătirii pro­fesionale s-au organizat, sau stat în curs de organizare, schimburi de ex­perienţă între formaţiile de lucru din cadrul aceloraşi secţii, cit şi cu colective din alte Întreprinderi care au o tehnologie similară. Un astfel de schimb de experienţă s-a făcut la secţia cuptoare de la uzina „Carbo­­chim“ din localitate, efectuîndu-se cu acest prilej, nu numai un transfer de cunoştinţe teoretice, ci şi demon­straţii practice in legătură cu ex­ploatarea cuptoarelor, cu organiza­rea mecanică a transportului uzinal pe bază de vagoneţi etc. Aplicarea şi pe mai departe, la toa­te nivelele organizării sindicale din fabrică, a principiului muncii şi con­ducerii colective, consultarea perma­nentă a membrilor de sindicat asu­pra modului de soluţionare a unei probleme sau alteia, precum şi perma­nentizarea colaborării cu ceilalţi fac­tori de răspundere din întreprindere, sînt tot atîtea căi prin care organi­zaţia sindicală poate contribui ca şi în anul viitor colectivul acestei fa­brici să intre în posesia steagului de întreprindere fruntaşă pe ramură — dorinţă unanim exprimată cu prile­jul înmînării, în, primăvara acestui an, a înaltelor distincţii ce i-au fost acordate pentru rezultatele remarca­bile obţinute în întrecerea socialistă pe 1971. Tudor Geamănu În dialog permanent cu grupele Multitudinea problemelor pe care cele 35 de grupe sindicale de la Şantierul naval­ Brăila sunt chema­te să le rezolve, necesitatea afir­mării lor ca prezenţe active în viaţa secţiilor şi atelierelor, toate acestea au determinat comitetul sindicatului de aici să desfăşoare o largă acţiune pentru a pune bi­rourile acestora în situaţia de a căuta şi a-şi însuşi un stil de mun­că, metode şi forme de activitate adec­vate sarcinilor actuale. Şi, cum procesul de cristalizare a unui stil de muncă şi a unor me­tode pe deplin eficiente trebuie în­ceput prin cunoaşterea realităţii din fiecare grupă sindicală, cu scopul de a releva domeniile în c­are activitatea acestora nu dă de­plină satisfacţie, s-a găsit utilă iniţierea unui amplu şi permanent dialog cu birourile grupelor sin­­dicale. Acest dialog a devenit nu numai posibil, dar şi necesar în condiţiile de azi, cînd­ comitetul sindicatului lucrează direct cu toa­te grupele, fără a mai folosi, ca intermediare, comitetele sindicale de secţii. „Am renunţat la aceste ve­rigi organizatorice — ne preciza tovarăşul Dumitru Bălănescu, pre­şedintele comitetului sindicatului — întrucît, cu toate eforturile făcute de noi de a le îndruma, ele nu reuşeau să rezolve cu promptitu­dine problemele încredinţate. Şi, apoi, ocupindu-ne de comitetele sindicale de secţii, am constatat că scăpasem din mină grupele sin­dicale. Or, aici trebuia întărită, cu precădere, activitatea sindicală“. Cum a reuşit comitetul să scoată grupele sindicale din amorţeala în care se găseau la un moment dat, ce a întreprins pentru cultivarea spiritului de iniţiativă , într-un cuvînt, cum a izbutit să le deter­mine să manifeste interesul cuvenit faţă de organizarea unor acţiuni proprii, să le ridice la nivelul ce­rinţelor de azi ? Se poate spune că, găsindu-se în faţa unei astfel de probleme, comitetul sindicatului s-a văzut nevoit să apeleze la toate metodele de îndrumare şi control ce-i erau cunoscute, să militeze pentru a da un caracter organizat muncii sale de sprijinire a activităţii grupelor. Aşa, de pildă, înainte cu cîteva zile de începerea adunărilor lu­nare, organizatorii grupelor sindi­cale, locţiitorii acestora, împreună cu maiştrii, sînt convocaţi la comi­tet, întîlnirea respectivă prileju­ieşte, nu numai informarea comi­tetului asupra modului în care au fost organizate şi s-au desfăşurat adunările din luna precedentă, dar îi dă posibilitatea să şi orienteze grupele sindicale, adunările aces­tora, în direcţiile esenţiale ale pla­nului de producţie ale lunii ur­mătoare. Respectivele probleme sunt înfăţişate participanţilor, fie de către inginerul şef­ al şantierului, fie de şeful serviciului producţie. La aceasta se adaugă şi delegarea de către comitet a cite unui mem­bru al său pe lingă fiecare grupă sindicală cu misiunea de a o spri­jini în pregătirea temeinică a a­­dunărilor ce au loc între 3 şi 10 ale lunii respective, în buna des­făşurare a întregii sale activităţi. Fiind puse la curent în mod or­ganizat cu problemele ce trebuie rezolvate, prioritar, în noua lună de plan, cu deficienţele constatate în diferite sectoare ale activităţii productive, grupele sindicale dis­pun de numeroase puncte de re­per pentru a-şi orienta activitatea spre problemele stringente şi de­ a face astfel cele mai bune opţiuni. Bunăoară, biroul grupei sindicale din atelierul de lăcătuşerie, a con­siderat util să pună în dezbaterea adunării respective modalităţile de folosire mai eficientă a fondului de timp, luînd în acest sens ati­tudine împotriva muncitorilor care îşi prelungeau nejustificat pauza de masă. Biroul grupei sindicale din atelierul de ţevărie a exami­nat, la rîndu-i, posibilităţile de îm­bunătăţire a calităţii subansamble­­lor, prin înlăturarea remedierilor. Dar metoda care a dat, în final, cele mai bune rezultate in stimu­larea iniţiativei grupelor sindicale de a se angaja în acţiuni proprii, a fost, fără îndoială, organizarea unui concurs trimestrial între grupele sindicale. Un concurs în toată re­gula, cu obiective precise, cu punctaj şi dotat cu premii din fondul destinat stimulării materi­ale a activului sindical obştesc, fond ce şi-a găsit astfel o mai ju­­diciosă folosire. Dintre obiectivele înscrise în regulamentul de des­făşurare a concursului cităm cîte­va, mai importante : realizarea angajamentului de devansare a ter­menelor prevăzute pentru sarcini­le din planul de producţie ; folo­sirea cit mai eficientă a fondului de timp şi a capacităţii maşinilor şi utilajelor ; eliminarea absenţe­lor nemotivate, organizarea de ac­ţiuni proprii, ca schimburi de ex­perienţă pentru generalizarea ini­ţiativelor şi metodelor înaintate de muncă, discuţii la „masa rotun­dă“ pe diferite teme referitoare la îmbunătăţirea calităţii produse­lor, organizarea producţiei şi a muncii, reducerea consumurilor specifice. Concursul a dat un se­rios impuls activităţii sindicale la nivelul grupelor, determinind e­­senţiale schimbări in bine. Dato­rită lui s-au înregistrat o seamă de rezultate concrete cum ar fi: generalizarea în întregul atelier de prelucrări mecanice a iniţia­tivei strungarului Bălan Busuioc, de preluare a schimbului din mers ; aplicarea unor importante propuneri privind organizarea mai bună a producţiei şi a muncii­­ la atelierul montaj, ca urmare a propunerilor rezultate în urma consfătuirii organizate de grupa sindicală de aici ; economisirea, de către fiecare sudor, a cite unui kilogram de electrozi pe lună da­torită schimbului de experienţă organizat de biroul grupei sindi­cale din atelierul de sudură elec­trică şi altele. Reuşind să pună în mişcare principalele, pîrghii ale activităţii sale ,grupele, comitetul sindica­tului şi-a îndeplinit astfel obiectivul propus. Actualmente, grupele sin­dicale din Şantierul naval Brăila, ajutate în mod sistematic, reu­şesc să meargă pe picioare proprii. Ioan Văduva Marţi 4 iulie 1972 cititorii întreabă -am răspunde într-o scurtă scrisoare, tova­­răşul Gheorghe F. Popescu, pensionar din Tîrgovişte, vechi abonat al ziarului nos­tru, ne cere să~i lămurim ur­mătoarea problemă : Ca pen­sionar, ne scrie dînsul, plătesc La sindicatul întreprinderii, de unde am ieşit la pensie, o co­tizaţie lunară de 1 leu- Se cu­vine să plătesc cotizaţia sin­dicală şi pe cele 4 luni cit am lucrat la întreprinderea res­pectivă, luni pentru care am primit atît salariu cit şi pen­sia la care am dreptul ? Potrivit îndrumarului pri­vind modul de calcul al cotiza­ţiei sindicale, elaborat pe ba­za hotărârii Congresului U.G.S.R. din martie 1971, pen­sionarii plătesc o cotizaţie sin­­dicală lunară de 1 leu. Atunci însă cînd se reîncadrează în cimpul muncii, cum e cazul dv­, cotizaţia, sindicală se sta­bileşte în raport de veniturile realizate în luna sau lunile respective. Aşadar, mărimea cotizaţiei ce urmează a fi plă­tită se stabileşte — în situaţia la care vă referiţi — în urma cumulării pensiei cu salariul tarifar, după normele cunos­cute : dacă venitul total nu trece de 2 500 lei se plăteşte 0,50 lei la sută, iar dacă îl depăşeşte — 1 leu la sută. Iniţiative, acţiuni de inteligenţă tehnică Pină acum, colectivele întreprinderilor din municipiul Cluj au realizat, prin autodotare, maşini, utilaje şi piese de schimb in valoare de peste 20 000 000 lei. Pentru impulsionarea acţiunii Consiliul muni­cipal al sindicatelor a organizat, la uzina „Tehnofri­g", o consfătuire cu caracter de schimb de experienţă, între specialiştii din unităţile cu profil metalurgic. Inginerul-şef adjunct Miron Steno şi inginerul Vasile Munteanu, responsabilul comisiei inginerilor şi tehnicienilor de la uzina gazdă’, au înfăţişat preocuparea comitetului oamenilor muncii şi a comitetu­lui sindicatului in vederea creării unui număr cit mai mare de ma­şini, utilaje şi instalaţii cu forţe proprii. Realizarea unei mai strinse conlucrări intre întreprinderile clujene astfel incit maşinile, instala­ţiile şi dispozitivele care îşi pot găsi utilizări şi în alte unităţi să fie produse prin cooperare — iată principala concluzie de ordin practic ce s-a desprins. S-a hotărît ca întreprinderile, interesate să-şi trans­mită reciproc documentaţia respectivă — în fond să se efectueze un veritabil transfer de inteligență tehnică. (MARIN OPREA, coresp. ziarului „MUNCA“). Efectele demonstrației practice la parcnetul Tri­unghi al Unității de exploatare a lemnului Mîneciu — Prahova, comitetul sindicatului, împreună cu comite­tul oamenilor muncii, a organizat demon­strarea practica a noii tehnologii de „exploatare a lemnu­lui în trunchiuri lungi și catarge". După cum ne spunea tovarăşul Vasile Opriş, preşe­dintele comitetului sindicatului, prin apli­carea noii metode, colectivul parchetului respectiv a sporit în acest an Indicele de utilizare a masei lem­noase cu 2,6 la sută, faţă de 1,5 la sută, angajament iniţial. Maiştrii de exploata­re, mecanicii, organi­zatorii de grupă sin­dicală, participanţi la această acţiune s-au declarat de acord să treacă la generaliza­rea metodei, urm­înd ca pe aceasta cale, angajamentul asumat de întregul colectiv al exploatării — acela de a creşte indicele de utilizare a masei lemnoase, de la 64 la sută la 66 la sută să fie nu numai înde­plinit, dar şi depăşit. (LUCIAN BĂRBIERI, coresp. ziarului „MUN­CA"). Noi, în organele de conducere colectiva Organizat de Consiliul municipal al sindicatelor — Drobeta Tr. Severin schimbul de experienţă privind activitatea preşedinţilor co­mitetelor sindicatelor şi a reprezentanţilor salariaţilor în comitetele oamenilor muncii din unităţi a relevat modalitatea în care aceştia, în calitatea lor de membri ai organelor de conducere colectivă îşi duc la îndeplinire, cu deplină responsabilitate, sarcinile ce le revin, cu deosebire in această perioadă, cînd oamenii muncii participă la marea întrecere socialistă. (IOAN MITRIC, coresp. ziarului „MUNCA"). „Aici, staţia de radioamplificare...“ Consiliul judeţean al sindicatelor Con­stanţa a organizat un interesant şi util schimb de experienţă pe tema : „Rolul sta­ţiilor de radioam­plificare în desfăşu­rarea unei intense munci politice şi cul­tural-educative de masă“. După ce au fost audiate expune­rile prezentate pe a­­ceastă temă la clubul „Navrom“ — Con­stanţa, participanţii — activişti sindicali şi responsabili ai sta­ţiilor de radioampli­ficare din întreprin­derile şi instituţiile judeţului — s-au de­plasat în port, unde s-au documentat la faţa locului asupra modului în care co­mitetul sindicatului de aici foloseşte staţiile de radioamplificare. (GHEORGHE DIMA, coresp. ziarului „MUN­CA“). COLABORARE PRIN... ADRESE! Cu adresa nr. 33 din 18 a­­prilie a.c., comitetul sindicatului de la unitatea de exploatare a lemnului din Reghin (preşe­dinte, Eugen T. Pop), ruga (?i) direcţiunea numitei întreprin­deri să-?i onoreze obiectivele ce-i revin din contractul colec­tiv, al căror termen de îndepli­nire expirase de mult. Este oare nevoie ca­ între factorii cu munci de răspundere din organul de conducere colec­tivă (preşedintele sindicatului fiind reprezentant de drept în­­ comitetul oamenilor muncii) să funcţioneze o colaborare prin adrese ? Categoric, nu! In a­­semenea situaţii, credem că e mai oportună o analiză respon­sabilă, în spiritul combativită­ţii muncitoreşti, a îndeplinirii angajamentelor reciproce din contractul colectiv. E o cale mai sigură şi operativă în rezolva­rea problemelor de interes co­mun decit... trimiterea de adre­se. G. Tudor

Next