Munca, iulie 1972 (Anul 28, nr. 7659-7684)
1972-07-04 / nr. 7661
Pagina a 2-a DIN ACTIVITATEA ORGANIZAŢIILOR SINDICALE SPRIJINIM ÎNDEPLINIREA ANGAJAMENTELOR ASUMATE ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ întreaga activitate desfăşurată în acestezile de sindicatele din judeţul Iaşi este îndreptată spre înfăptuirea chemării partidului de a se îndeplini actualul cincinal în patru ani şi jumătate, în scopul realizării acestui deziderat major, colectivele de oameni ai muncii din întreprinderile judeţului, in fruntip cu comuniştii, şi-au majorat substanţial angajamentele în întrecerea socialistă pe acest an. Astfel, industria judeţului Iaşi va realiza, peste plan, o producţie-marfă industrială in valoare de 208 milioane lei, produse agricole în valoare de 34 milioane lei ; va depăşi volumul produselor destinate exportului cu 0,7 milioane lei-valută, cheltuielile materiale vor fi reduse cu 15 milioane lei" şi vor fi obţinute 80 milioane lei beneficii suplimentare. Pentru a crea un cadru cit mai organizat şi eficient marii emulaţii în muncă, Consiliul judeţean, consiliile municipale şi orăşeneşti au sprijinit comitetele sindicatelor şi comitetele oamenilor muncii în a-şi elabora regulamente proprii de organizare şi desfăşurare a întrecerii socialiste, cuprinzînd obiective şi criterii specifice pe baza celor stabilite de Plenara Consiliului Central al U.G.S.R. din 6-7 ianuarie a.c. Criteriile de stabilire a evidenţiaţilor au pus un accent deosebit pe îmbunătăţirea calităţii produselor, pe folosirea la maximum a timpului de lucru, pe utilizarea judicioasă a capacităţilor de producţie şi economisirea cit mai multor materii prime şi materiale. Cum în această perioadă, în unităţile din judeţ au apărut o serie de iniţiative, din care cităm doar cîteva şi anume :„Calitatea — imperativul actualului cincinal“, lansată de colectivul de la secţia fibră a Uzinei de fire sintetice , Iaşi ; „Steagul caităţii — pe cota cea mai înaltă“, la întreprinderea de mătase „Victoria“; „Cel mai bine gospodărit şantier, lot şi punct de lucru“, la Trustul de construcţii industriale ; „Toată producţia suplimentară din material economisit“, la Fabrica de mobilă, fabrica „Ţesătura“ şi Fabrica de corfecţii etc., consiliile judeţean şi municipal Iaşi au sprijinit comitetele sindicatelor din unităţile industriale, atât in preluarea acestora, cit şi a altor iniţiative apărute în alte judeţe. Pe această linie s-au înscris schimbul de experienţă privind calitatea produselor, efectuat cu unele unităţi ale industriei uşoare din judeţul Bacău, cel dedicat extinderii autocontrolului, precum şi numeroasele consfătuiri, dezbateri în jurul mesei rotunde consacrate modalităţilor de dezvoltare a activităţii de inovaţii, de autoutilare, de lărgire a aplicării acordului global, etc. Acţionînd cu toate forţele pentru îndeplinirea angajamentelor asumate, o serie de colective, printre care cele de la Uzina metalurgică, Uzina de prelucrare a maselor plastice, Uzina de fibre sintetice, Fabrica de antibiotice, toate din Iaşi, Uzina mecanică de reparat material rulant- Paşcani, fabrica „Ţesătura“, Combinatul de morărit şi panificaţie, ambele din Iaşi, înscriu noi succese de prestigiu in marea carte a întrecerii. Astfel, la Uzina din Paşcani, prin reproiectarea şi modernizarea unor produse s-au economisit pină acum aproape 90 de tone de metal. La Uzina metalurgică — Iaşi staţionările planificate şi accidentale la utilaje s-au redus cu 50 la sută. Tot aici s-au găsit importante căi de creştere a economiilor de oţel. La Fabrica de confecţii din Iaşi, 80 la sută din modele se realizează cu consumuri specifice de materiale mai mici decât cele prevăzute de normative. La fabrica „Ţesătura“ şi întreprinderea de mătase „Victoria“ în unele schimburi s-au întregustrat adevărate recorduri de producţie. Rezultatele de pină acum pe ansamblul judeţului — depăşirea cu peste 120 milioane lei a planului producţiei globale şi cu aproape 130 milioane lei la producţia-marfă — ar fi fost şi mai mari dacă toate unităţile din judeţ şi-ar fi îndeplinit în întregime sarcinile de plan şi angajamentele luate în întrecerea socialistă. In rândurile unităţilor cu restanţe la diferiţi indicatori se numără întreprinderea de produse ceramice, întreprinderea „Textila“, uzina mecanică „Nicolina“ şi Trustul de construcţii industriale. Ele se datoresc, în parte, şi faptului că, aici, colectivele n-au beneficiat de o bună organizare a întrecerii, iar în alte întreprinderi, cum sunt Fabrica de spirt şi bere, întreprinderea de produse ceramice, I.I.L. „Proletarul“ şi întreprinderea de utilaje şi transport, a lipsit colaborarea dintre sindicate şi conducerii unităţilor în crearea unor bune condiţii tehnico-materiale, în ţinerea unei evidenţe clare, în analiza lunară, în grupele sindicale, a rezultatelor. Socotim ca o lipsă a sindicatelor noastre şi faptul că o serie de iniţiative valoroase ca „Micronul, gramul, secunda“, iniţiativa grupei sindicale nr. 2 de la Uzina mecanică — Sinaia privind S.D.V.-urile şi altele, n-au fost încă preluate de nici un colectiv din judeţ, deşi sunt unităţi ca uzina mecanică „Nicolina“, Uzina de reparaţii auto şi Uzina mecanică de reparat material rulant — Paşcani, care au nu numai condiţii, ci chiar nevoie de aplicarea lor. Trăgând învăţămintele cuvenite din desfăşurarea de pină acum a întrecerii, organele sindicale din judeţ strut hotărâte ca, în timpul cel mai scurt să înlăture neajunsurile amintite, să ia toate măsurile necesare dezvoltării întrecerii, astfel incit toate unităţile industriale din judeţul nostru să întâmpine Conferinţa Naţională a P.C.R. cu succese remarcabile In realizarea sarcinilor de plan şi a angajamentelor. „...mi-ar fi greu, acum, să fac un istoric al felului In care s-a născut Iniţiativa grupei noastre sindicale, lucrurile s-au cristalizat treptat. Întemeiate pe observaţiile fiecăruia dintre noi, în fond, ce observasem . Pe fiecare mosor rămâneau cîţiva metri de fire poliesterice. O cantitate minusculă, în aparenţă, care, practic, ieşea din procesul nostru de producţie. Şi ne-am întrebat : „Nu am putea-o, totuşi, folosi ?“ Cu cantitatea aceea de fire ne-am fi putut Întregi angajamentul luat în Întrecerea socialistă desfăşurată în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului. De aici, a pornit totul...“, ne-a explicat Elena Ţane, organizatoarea grupei sindicale din sectorul preparaţii-urzit al unităţii C a întreprinderii textile „Suveica“ din Bucureşti. După ce s-au sfătuit cu Gheorghe Costache (pe atunci era maistru de sector, dar de citeva zile este inginer. întrucît şi-a susţinut cu succes lucrarea de diplomă) şi au găsit un sistem eficient de sudare a firelor, au trecut la aplicarea iniţiativei pe care membrele grupei şi-au intitulat-o : „Nici un gram de fire in plus (pe unitatea de urzeală), nici un gram de fire pierdut (din cantitatea intrată în procesul de fabricaţie) !“ Consecinţa acestei acţiuni gospodăreşti ? In ultimele trei luni au fost valorificate 23 949 kilograme de fire poliesterice. Instantaneul nostru surprinde o discuţie pe marginea utilizării firelor recuperate d intre inginerul Gheorghe Costache, urzitoarea Maria Mihai şi controloarea de calitate Edith Sandu. Fototext P. COZIA Nicolae Manolache, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor Iaşi Dialogul cu organizatorii de grupă sindicală pe teme ale îndeplinirii angajamentelor luate în întrecerea socialistă face parte din preocupările cotidiene ale tovarășului Dumitru Bălănescu, președintele comitetului sindicatului de la Șantierul naval — Brăila. Iată-l, în imaginea de mai sus, împreună cu organizatorii de grupă sindicală Gheorghe Sandu, Gheorghe Stoica şi Grigore Olaru din secţia construcţii — corp nave, consfătuindu-se asupra problemelor întrecerii socialiste. Foto : VĂDUVĂ MUNKA O preocupare cotidiană: DISCIPLINA, CALIFICAREA, CALITATEA Fabrica de porţelan „Iris“ din Cluj, care, în curind, va sărbători jubileul împlinirii a 50 de ani de existenţă, este una dintre întreprinderile cu renume ale industriei noastre uşoare. Datorită priceperii şi hărniciei oamenilor muncii de aici, planul economic pe primul semestru al acestui an a fost îndeplinit şi depăşit, fapt ce a permis ca, in cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi celei de-a 25-a aniversări a Republicii, să se suplimenteze angajamentele în întrecere cu 25 la sută faţă de prevederile iniţiale. De bună seamă, în toate aceste realizări se regăseşte încorporată şi contribuţia comitetului sindicatului care, prin activul său obştesc, urmăreşte îndeaproape modul cum se îndeplinesc sarcinile de plan şi angajamentele în întrecere, militează pentru generalizarea iniţiativelor valoroase, manifestând, in acelaşi timp, o grijă deosebită pentru asigurarea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale salariaţilor. O dovadă în acest sens o constituie şi recenta chemare a comitetului sindicatului, ca „Fiecare grupă sindicală să muncească in aşa fel, incit să devină un colectiv al hărniciei şi demnităţii socialiste“, chemare la care au răspuns cu entuziasm cele 22 de grupe sindicale din fabrică. Pornind de la acest deziderat,birourile grupelor sindicale respective şi-au prevăzut in planurile de acţiune pe trimestrul III sarcini concrete, punînd un accent deosebit pe cunoaşterea de către toate formaţiile de lucru şi de către fiecare salariat in parte, a atribuţiilor ce le revin în îndeplinirea angajamentelor, pe îmbunătăţirea disciplinei muncii sub toate aspectele sale. Aşa, de pildă, biroul grupei sindicale din secţia presat porţelan (organizator, muncitoarea Florica Covaci), ţinînd seama de unele greutăţi in respecterea disciplinei de producţie a lansat deviza: „Nici o absenţă nemotivata de la program, nici o abatere de la disciplina tehnologică". La tiodul său, biroul grupei sindicale de la atelierul de bibelouri — secţia de cor (organizatoare, muncitoarea Florica Selejan), a iniţiat o întrecere pe tema „Nici o reclamaţie din partea controlului tehnic de calitate“, întrecere la care şi-au anunţat participarea şi celelalte formaţii de lucru. Constatind că în secţia şamotă mai persistă unele neajunsuri in îndeplinirea sarcinilor de serviciu, biroul grupei sindicale de aici (organizator, muncitorul Sigismund Mathe), In colaborare cu conducerea tehnică a secţiei, a hotărît să analizeze cauzele situării sub normă a unor salariaţi, angajîndu-se ca, în cel mai scurt timp, toţi muncitorii de la acest loc de muncă să-şi îndeplinească în mod exemplar sarcinile de producţie. Organizarea mai bună a producţiei şi a muncii, concomitent cu calificarea şi specializarea lucrătorilor şamotori, sunt direcţiile spre care sunt îndreptate acum şi eforturile biroului grupei sindicale. După câte am fost informaţi, aceste iniţiative sunt pe cale de a fi îmbrăţişate şi de celelalte formaţii de lucru, urmînd ca, pe baza rezultatelor obţinute pină la sfîrşitul anului, comitetul sindicatului de aici să stabilească grupa sindicală model. Perfecţionarea pregătirii profesionale a salariaţilor, constituie, de asemenea, o preocupare permanentă a organizaţiei sindicale de la Fabrica de porţelan „Iris". Pe lingă faptul că sprijină aplicarea în viaţă a planului de acţiune, stabilit de conducerea întreprinderii pe baza legii nr. 2, sindicatul a întreprins numeroase acţiuni proprii pe teme profesionale, stimulînd în acest sens introducerea progresului tehnic, descoperirea şi valorificarea iniţiativei novatoare. In această ordine de idei, se înscriu şi concursurile pe teme profesionale : „Cel mai talentat decorator“, „Cel mai bun fascmator“, concursuri care se bucură de o largă participare. Tot pe linia perfecţionării pregătirii profesionale s-au organizat, sau stat în curs de organizare, schimburi de experienţă între formaţiile de lucru din cadrul aceloraşi secţii, cit şi cu colective din alte Întreprinderi care au o tehnologie similară. Un astfel de schimb de experienţă s-a făcut la secţia cuptoare de la uzina „Carbochim“ din localitate, efectuîndu-se cu acest prilej, nu numai un transfer de cunoştinţe teoretice, ci şi demonstraţii practice in legătură cu exploatarea cuptoarelor, cu organizarea mecanică a transportului uzinal pe bază de vagoneţi etc. Aplicarea şi pe mai departe, la toate nivelele organizării sindicale din fabrică, a principiului muncii şi conducerii colective, consultarea permanentă a membrilor de sindicat asupra modului de soluţionare a unei probleme sau alteia, precum şi permanentizarea colaborării cu ceilalţi factori de răspundere din întreprindere, sînt tot atîtea căi prin care organizaţia sindicală poate contribui ca şi în anul viitor colectivul acestei fabrici să intre în posesia steagului de întreprindere fruntaşă pe ramură — dorinţă unanim exprimată cu prilejul înmînării, în, primăvara acestui an, a înaltelor distincţii ce i-au fost acordate pentru rezultatele remarcabile obţinute în întrecerea socialistă pe 1971. Tudor Geamănu În dialog permanent cu grupele Multitudinea problemelor pe care cele 35 de grupe sindicale de la Şantierul naval Brăila sunt chemate să le rezolve, necesitatea afirmării lor ca prezenţe active în viaţa secţiilor şi atelierelor, toate acestea au determinat comitetul sindicatului de aici să desfăşoare o largă acţiune pentru a pune birourile acestora în situaţia de a căuta şi a-şi însuşi un stil de muncă, metode şi forme de activitate adecvate sarcinilor actuale. Şi, cum procesul de cristalizare a unui stil de muncă şi a unor metode pe deplin eficiente trebuie început prin cunoaşterea realităţii din fiecare grupă sindicală, cu scopul de a releva domeniile în care activitatea acestora nu dă deplină satisfacţie, s-a găsit utilă iniţierea unui amplu şi permanent dialog cu birourile grupelor sindicale. Acest dialog a devenit nu numai posibil, dar şi necesar în condiţiile de azi, cînd comitetul sindicatului lucrează direct cu toate grupele, fără a mai folosi, ca intermediare, comitetele sindicale de secţii. „Am renunţat la aceste verigi organizatorice — ne preciza tovarăşul Dumitru Bălănescu, preşedintele comitetului sindicatului — întrucît, cu toate eforturile făcute de noi de a le îndruma, ele nu reuşeau să rezolve cu promptitudine problemele încredinţate. Şi, apoi, ocupindu-ne de comitetele sindicale de secţii, am constatat că scăpasem din mină grupele sindicale. Or, aici trebuia întărită, cu precădere, activitatea sindicală“. Cum a reuşit comitetul să scoată grupele sindicale din amorţeala în care se găseau la un moment dat, ce a întreprins pentru cultivarea spiritului de iniţiativă , într-un cuvînt, cum a izbutit să le determine să manifeste interesul cuvenit faţă de organizarea unor acţiuni proprii, să le ridice la nivelul cerinţelor de azi ? Se poate spune că, găsindu-se în faţa unei astfel de probleme, comitetul sindicatului s-a văzut nevoit să apeleze la toate metodele de îndrumare şi control ce-i erau cunoscute, să militeze pentru a da un caracter organizat muncii sale de sprijinire a activităţii grupelor. Aşa, de pildă, înainte cu cîteva zile de începerea adunărilor lunare, organizatorii grupelor sindicale, locţiitorii acestora, împreună cu maiştrii, sînt convocaţi la comitet, întîlnirea respectivă prilejuieşte, nu numai informarea comitetului asupra modului în care au fost organizate şi s-au desfăşurat adunările din luna precedentă, dar îi dă posibilitatea să şi orienteze grupele sindicale, adunările acestora, în direcţiile esenţiale ale planului de producţie ale lunii următoare. Respectivele probleme sunt înfăţişate participanţilor, fie de către inginerul şef al şantierului, fie de şeful serviciului producţie. La aceasta se adaugă şi delegarea de către comitet a cite unui membru al său pe lingă fiecare grupă sindicală cu misiunea de a o sprijini în pregătirea temeinică a adunărilor ce au loc între 3 şi 10 ale lunii respective, în buna desfăşurare a întregii sale activităţi. Fiind puse la curent în mod organizat cu problemele ce trebuie rezolvate, prioritar, în noua lună de plan, cu deficienţele constatate în diferite sectoare ale activităţii productive, grupele sindicale dispun de numeroase puncte de reper pentru a-şi orienta activitatea spre problemele stringente şi de a face astfel cele mai bune opţiuni. Bunăoară, biroul grupei sindicale din atelierul de lăcătuşerie, a considerat util să pună în dezbaterea adunării respective modalităţile de folosire mai eficientă a fondului de timp, luînd în acest sens atitudine împotriva muncitorilor care îşi prelungeau nejustificat pauza de masă. Biroul grupei sindicale din atelierul de ţevărie a examinat, la rîndu-i, posibilităţile de îmbunătăţire a calităţii subansamblelor, prin înlăturarea remedierilor. Dar metoda care a dat, în final, cele mai bune rezultate in stimularea iniţiativei grupelor sindicale de a se angaja în acţiuni proprii, a fost, fără îndoială, organizarea unui concurs trimestrial între grupele sindicale. Un concurs în toată regula, cu obiective precise, cu punctaj şi dotat cu premii din fondul destinat stimulării materiale a activului sindical obştesc, fond ce şi-a găsit astfel o mai judiciosă folosire. Dintre obiectivele înscrise în regulamentul de desfăşurare a concursului cităm cîteva, mai importante : realizarea angajamentului de devansare a termenelor prevăzute pentru sarcinile din planul de producţie ; folosirea cit mai eficientă a fondului de timp şi a capacităţii maşinilor şi utilajelor ; eliminarea absenţelor nemotivate, organizarea de acţiuni proprii, ca schimburi de experienţă pentru generalizarea iniţiativelor şi metodelor înaintate de muncă, discuţii la „masa rotundă“ pe diferite teme referitoare la îmbunătăţirea calităţii produselor, organizarea producţiei şi a muncii, reducerea consumurilor specifice. Concursul a dat un serios impuls activităţii sindicale la nivelul grupelor, determinind esenţiale schimbări in bine. Datorită lui s-au înregistrat o seamă de rezultate concrete cum ar fi: generalizarea în întregul atelier de prelucrări mecanice a iniţiativei strungarului Bălan Busuioc, de preluare a schimbului din mers ; aplicarea unor importante propuneri privind organizarea mai bună a producţiei şi a muncii la atelierul montaj, ca urmare a propunerilor rezultate în urma consfătuirii organizate de grupa sindicală de aici ; economisirea, de către fiecare sudor, a cite unui kilogram de electrozi pe lună datorită schimbului de experienţă organizat de biroul grupei sindicale din atelierul de sudură electrică şi altele. Reuşind să pună în mişcare principalele, pîrghii ale activităţii sale ,grupele, comitetul sindicatului şi-a îndeplinit astfel obiectivul propus. Actualmente, grupele sindicale din Şantierul naval Brăila, ajutate în mod sistematic, reuşesc să meargă pe picioare proprii. Ioan Văduva Marţi 4 iulie 1972 cititorii întreabă -am răspunde într-o scurtă scrisoare, tovarăşul Gheorghe F. Popescu, pensionar din Tîrgovişte, vechi abonat al ziarului nostru, ne cere să~i lămurim următoarea problemă : Ca pensionar, ne scrie dînsul, plătesc La sindicatul întreprinderii, de unde am ieşit la pensie, o cotizaţie lunară de 1 leu- Se cuvine să plătesc cotizaţia sindicală şi pe cele 4 luni cit am lucrat la întreprinderea respectivă, luni pentru care am primit atît salariu cit şi pensia la care am dreptul ? Potrivit îndrumarului privind modul de calcul al cotizaţiei sindicale, elaborat pe baza hotărârii Congresului U.G.S.R. din martie 1971, pensionarii plătesc o cotizaţie sindicală lunară de 1 leu. Atunci însă cînd se reîncadrează în cimpul muncii, cum e cazul dv, cotizaţia, sindicală se stabileşte în raport de veniturile realizate în luna sau lunile respective. Aşadar, mărimea cotizaţiei ce urmează a fi plătită se stabileşte — în situaţia la care vă referiţi — în urma cumulării pensiei cu salariul tarifar, după normele cunoscute : dacă venitul total nu trece de 2 500 lei se plăteşte 0,50 lei la sută, iar dacă îl depăşeşte — 1 leu la sută. Iniţiative, acţiuni de inteligenţă tehnică Pină acum, colectivele întreprinderilor din municipiul Cluj au realizat, prin autodotare, maşini, utilaje şi piese de schimb in valoare de peste 20 000 000 lei. Pentru impulsionarea acţiunii Consiliul municipal al sindicatelor a organizat, la uzina „Tehnofrig", o consfătuire cu caracter de schimb de experienţă, între specialiştii din unităţile cu profil metalurgic. Inginerul-şef adjunct Miron Steno şi inginerul Vasile Munteanu, responsabilul comisiei inginerilor şi tehnicienilor de la uzina gazdă’, au înfăţişat preocuparea comitetului oamenilor muncii şi a comitetului sindicatului in vederea creării unui număr cit mai mare de maşini, utilaje şi instalaţii cu forţe proprii. Realizarea unei mai strinse conlucrări intre întreprinderile clujene astfel incit maşinile, instalaţiile şi dispozitivele care îşi pot găsi utilizări şi în alte unităţi să fie produse prin cooperare — iată principala concluzie de ordin practic ce s-a desprins. S-a hotărît ca întreprinderile, interesate să-şi transmită reciproc documentaţia respectivă — în fond să se efectueze un veritabil transfer de inteligență tehnică. (MARIN OPREA, coresp. ziarului „MUNCA“). Efectele demonstrației practice la parcnetul Triunghi al Unității de exploatare a lemnului Mîneciu — Prahova, comitetul sindicatului, împreună cu comitetul oamenilor muncii, a organizat demonstrarea practica a noii tehnologii de „exploatare a lemnului în trunchiuri lungi și catarge". După cum ne spunea tovarăşul Vasile Opriş, preşedintele comitetului sindicatului, prin aplicarea noii metode, colectivul parchetului respectiv a sporit în acest an Indicele de utilizare a masei lemnoase cu 2,6 la sută, faţă de 1,5 la sută, angajament iniţial. Maiştrii de exploatare, mecanicii, organizatorii de grupă sindicală, participanţi la această acţiune s-au declarat de acord să treacă la generalizarea metodei, urmînd ca pe aceasta cale, angajamentul asumat de întregul colectiv al exploatării — acela de a creşte indicele de utilizare a masei lemnoase, de la 64 la sută la 66 la sută să fie nu numai îndeplinit, dar şi depăşit. (LUCIAN BĂRBIERI, coresp. ziarului „MUNCA"). Noi, în organele de conducere colectiva Organizat de Consiliul municipal al sindicatelor — Drobeta Tr. Severin schimbul de experienţă privind activitatea preşedinţilor comitetelor sindicatelor şi a reprezentanţilor salariaţilor în comitetele oamenilor muncii din unităţi a relevat modalitatea în care aceştia, în calitatea lor de membri ai organelor de conducere colectivă îşi duc la îndeplinire, cu deplină responsabilitate, sarcinile ce le revin, cu deosebire in această perioadă, cînd oamenii muncii participă la marea întrecere socialistă. (IOAN MITRIC, coresp. ziarului „MUNCA"). „Aici, staţia de radioamplificare...“ Consiliul judeţean al sindicatelor Constanţa a organizat un interesant şi util schimb de experienţă pe tema : „Rolul staţiilor de radioamplificare în desfăşurarea unei intense munci politice şi cultural-educative de masă“. După ce au fost audiate expunerile prezentate pe această temă la clubul „Navrom“ — Constanţa, participanţii — activişti sindicali şi responsabili ai staţiilor de radioamplificare din întreprinderile şi instituţiile judeţului — s-au deplasat în port, unde s-au documentat la faţa locului asupra modului în care comitetul sindicatului de aici foloseşte staţiile de radioamplificare. (GHEORGHE DIMA, coresp. ziarului „MUNCA“). COLABORARE PRIN... ADRESE! Cu adresa nr. 33 din 18 aprilie a.c., comitetul sindicatului de la unitatea de exploatare a lemnului din Reghin (preşedinte, Eugen T. Pop), ruga (?i) direcţiunea numitei întreprinderi să-?i onoreze obiectivele ce-i revin din contractul colectiv, al căror termen de îndeplinire expirase de mult. Este oare nevoie ca între factorii cu munci de răspundere din organul de conducere colectivă (preşedintele sindicatului fiind reprezentant de drept în comitetul oamenilor muncii) să funcţioneze o colaborare prin adrese ? Categoric, nu! In asemenea situaţii, credem că e mai oportună o analiză responsabilă, în spiritul combativităţii muncitoreşti, a îndeplinirii angajamentelor reciproce din contractul colectiv. E o cale mai sigură şi operativă în rezolvarea problemelor de interes comun decit... trimiterea de adrese. G. Tudor