Munca, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 8199-8224)
1974-04-29 / nr. 8223
Proletari din toate tarile, unifi-va ! MUNCA ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXX nr. 8223 ♦♦♦ Luni 29 aprilie 1974 ♦♦♦ 8 pagini 30 ban" Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a vizitat Expoziţia de aparate şi instalaţii pentru activitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică In această vizită, secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Manea Mănescu, Cornel Burtică, Gheorghe Oprea, viceprim-ministru al guvernului. La sosirea la Institutul de cercetări chimice — puternică şi prestigioasă unitate de cercetare, care a găzduit dezbaterile plenarei şi expoziţia — tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat cu deosebit entuziasm, cu multă căldură de specialiştii care lucrează aici, in manifestarea lor însufleţită găsindu-şi expresia sentimentele de adincă dragoste şi recunoştinţă faţă de secretarul general al partidului, care, personal, acordă o atenţie permanentă orientării şi progresului rapid al activităţii de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, ridicării ei pe un plan superior în concordanţă cu cerinţele majore ale etapei actuale de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In intîmpinarea secretarului general al partidului au venit Ioan Ursu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, miniştri, preşedinţii academiilor de ştiinţe, directori generali ai institutelor centrale de cercetare, rectori ai unor institute de invăţămînt superior, precum şi membri ai Biroului Executiv al C.N.S.T. (Continuare in pag. a 3-a) Cuvântam tovarăşului MOLAi CEAUŞESCU la plenara Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie Stimaţi tovarăşi, Aş dori să încep prin a vă adresa dumneavoastră, şi prin dumneavoastră tuturor cercetătorilor din România, un salut călduros din partea mea şi a Comitetului Central al partidului. (Aplauze puternice). Am vizitat cu interes expoziţia dumneavoastră şi, cu acest prilej, am fost invitat să iau cuvîntul. Aş dori să felicit pe acei care au realizat în ultima perioadă aparatele de măsură, de control pentru cercetare, care au fost prezentate în expoziţie. Ele reprezintă într-adevăr un început bun şi sper că ceea ce am reuşit să realizăm pe această cale va constitui o bază pentru a lărgi producţia în acest sector atât de important, inclusiv pentru cercetare, dar şi pentru soluţionarea unor probleme necesare producţiei noastre. Am ascultat multe explicaţii, finele din aparatele expuse le-am mai văzut de vreo cinci ori pînă acum. Sper însă că a şasea oară nu vor mai fi prezentate tot ca noutăţi. (Animaţie în sală). Am ascultat, de asemenea, explicaţiile cu privire la eficienţa economică. Desigur, n-am ai un aparat care să înregistreze rapid şi să facă calcule, dar din ceea ce am reţinut, fiecare a arătat că se realizează economii la import de milioane şi zeci de milioane lei valută. Numai că pe anul 1974 a trebuit să prevedem la buget un import mai mare decît în 1973. Deci, încă nu am simţit eficienţa economică în reducerea cerinţelor de valută pentru importuri. Sper că aceste calcule sînt reale şi, cel puţin începînd din 1975, se vor reflecta în bugetul ţării, în sensul de a reduce necesarul de valută la import, producînd această aparatură în ţară — aşa cum a spus fiecare din tovarăşii care au prezentat astăzi aceste rezultate. După cum vedeţi, încep cu o critică. (Animaţie în sală). Pe plan mai general sper că, în cadrul lucrărilor pe care le-aţi avut ieri şi astăzi dimineaţă, aţi abordat problemele de bază ale re dezvoltării cercetării în România. Avem rezultate bune. Nu cred că aveţi însă pretenţia să fac acum un bilanţ. Ştiu că l-aţi făcut dumneavoastră. Sîntem, în general, satisfăcuţi de ceea ce s-a realizat în ultimul timp în domeniul cercetării, mai cu seamă de orientarea spre care se merge de a se soluţiona acele probleme care sînt legate de dezvoltarea economică şi socială, în ritm intens, a patriei noastre. Avem aici multe lucrări realizate în diverse institute, care se aplică în producţie şi dau deja rezultate bune. Rezultatele pe care le-am obţinut în această direcţie în ultimii ani sper să constituie — şi aş dori să constituie — o bază pentru a intensifica legarea mai strînsă a cercetării cu necesităţile dezvoltării ţării noastre. Conducerea partidului nostru apreciază în mod deosebit eforturile şi rezultatele pe care le obţin cercetătorii noştri. Aşa cum am mai discutat şi în alte împrejurări, pînă la urmă cercetarea trebuie să răspundă necesităţilor societăţii într-o etapă dată — şi România se găseşte într-o etapă a dezvoltării sale rapide. Dorim să lichidăm cit mai repede rămînerea în urmă de la care am pornit, să ridicăm nivelul general de dezvoltare a ţării noastre, din punct de vedere material şi spiritual, dar mai cu seamă din punct de vedere al bazei materiale — să ajungem intr-un timp cit mai scurt la nivelul ţărilor dezvoltate. Aceasta nu se poate realiza însă fără a aşeza la temelia a tot ceea ce înfăptuim cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnologiei contemporane. Programul de dezvoltare pentru cincinalul viitor va fi, de asemenea, destul de vast. Avem în vedere să continuăm intr-un ritm intens dezvoltarea forţelor de producţie, să dăm o atenţie mai mare ramurilor moderne ale economiei Se înţelege că aceasta necesită o participare mai activă a cercetării. Vom dezbate, de altfel, în cursul lunilor mai-iunie, programul de dezvoltare în cadrul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, în care mulţi dintre dumneavoastră participaţi. Oricum, toate institutele centrale, precum şi institutele de cercetare vor trebui să cunoască cel puţin planul de dezvoltare a ramurii respective şi, pe această bază, să-şi elaboreze planul de cercetare propriu. Deci, cei care încă nu cunosc lucrările ce s-au desfăşurat pînă acum vor avea posibilitatea de a lua cunoştinţă şi de a contribui la elaborarea programului de dezvoltare economică şi mai cu seamă a programului de cercetare ştiinţifică menit să soluţioneze problemele pe care dorim să le rezolvăm pentru dezvoltarea şi modernizarea producţiei în cincinalul următor, precum şi pentru pregătirea producţiei pe care o vom realiza după 1980. Am dori — şi insist asupra faptului — ca cercetarea să aducă o contribuţie mai mare la înfăptuirea programului de dezvoltare a ţării noastre. Nu doresc să mă refer acum la nici o ramură, deşi eram tentat să fac aceasta, şi mai ales voiam să fac multe critici , însă renunţ. Sper însă că miniştrii prezenţi aici, conducătorii institutelor centrale şi Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie vor înţelege că trebuie să ne aşezăm şi să desfăşurăm o muncă mai temeinică, mai bine organizată. Am creat un număr destul de mare de institute , am creat deja institutele centrale. Am clădit foarte mult şi ar fi normal acum ca, după tot ceea ce am făcut pe linia organizării, să pretindem să obţinem rezultate mai bune în cercetare. Eu sper că toţi oamenii de ştiinţă, toţi cercetătorii — atit cei din institutele departamentale, cit şi cei din învăţămînt — vor lucra într-o strînsă unitate, aşa cum este şi forma organizatorică actuală, pentru a soluţiona mai rapid problemele pe care le are fiecare de rezolvat. Sînt încă şi în această privinţă lucruri de îmbunătăţit. Nu în suficientă măsură forţa de cercetare de care dispunem în învăţămîntul superior, îndeosebi, participă la soluţionarea marilor probleme de cercetare. C.N.S.T.-ul, împreună cu ministerele, cu institutele centrale, trebuie să asigure integrarea activă a tuturor oamenilor din învăţămînt în activitatea de cercetare legată de problemele puse în planul de dezvoltare a economiei noastre naţionale. Sînt un şir de probleme care pun- (Continuare in pag. a 3-a) I întilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu tovarăşii Dolores Ibarruri şi Santiago Carrillo Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit cu tovarăşii Dolores Ibarruri, preşedintele Partidului Comunist din Spania, şi Santiago Carrillo, secretar general al partidului. La întrevedere au participat tovarăşii Emil Bodnaraş, Elena Ceauşescu, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, membri ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Au participat, din partea spaniolă, tovarăşii Ignacio Gallego şi Ramon Mendezona, membri ai Comitetului Executiv al Partidului Comunist din Spania, şi Irene Falcon, membru al C.C. al partidului. în cursul convorbirii care a avut loc cu acest prilej, s-a procedat la o informare reciprocă asupra activităţii şi principalelor preocupări ale celor două partide frăţeşti, la un schimb de opinii privind unele probleme ale vieţii politice internaţionale, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti. In spiritul legăturilor tradiţionale existente între cele două partide, s-a exprimat deplinul acord pentru dezvoltarea in continuare a relaţiilor frăţeşti de prietenie şi solidaritate dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Spania, în interesul ambelor popoare, al cauzei unităţii tuturor partidelor comuniste şi muncitoreşti, al triumfului păcii, democraţiei şi socialismului în lume. După convorbire, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a oferit un dejun în cinstea tovarăşilor Dolores Ibarruri şi Santiago Carrillo. Au participat tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Elena Ceauşescu, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gore, Ion Păţan, Ştefan Andrei, Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. De asemenea, au luat parte tovarăşii Ignacio Gallego, Ramon Mendezona, Irene Falcon. In timpul dejunului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Dolores Ibarrumi au toastat pentru întărirea prieteniei şi solidarităţii dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Spania, întilnirea şi dejunul s-au desfăşurat intr-o atmosferă de caldă prietenie, deplină înţelegere reciprocă şi cordialitate ce caracterizează relaţiile dintre cele două partide. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia comună a Federaţiei Sindicatelor din Palestina şi a Federaţiei Generale a Sindicatelor iordaniene ■ Sâmbătă 27 aprilie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit o delegaţie comună a Federaţiei Sindicatelor din Palestina şi a Federaţiei Generale a Sindicatelor Iordaniene, care face o vizită de prietenie şi schimb de experienţă în ţara noastră. Din delegaţie fac parte Mahmoud Abou-El-Leyl, secretar general-adjunct al Federaţiei Sindicatelor din Palestina, Mohammad Jadallah, secretar general-adjunct al Federaţiei Generale a Sindicatelor lordaniene, Avvam Jamil, secretar al Federaţiei Generale a Sindicatelor lordaniene, Bourhan Kalak, membru al Biroului Executiv al Federaţiei Sindicatelor din Palestina. Oaspeţii au fost însoţiţi de Imad Abdin, reprezentantul permanent al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei acreditat pe lingă C.C. al P.C.R. La întrevedere au participat Mihai Dalea, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Gheorghe Petrescu, vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R. Exprimindu-şi deosebita satisfacţie de a fi primiţi de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Mahmoud Abou-El-Leyl a transmis secretarului general al P.C.R. un mesaj de salut, împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire din partea lui Yasser Arafat, preşedintele Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspeţi să transmită, din partea sa, lui Yasser Arafat un salut cordial, urări de succes în lupta poporului palestinean pentru împlinirea cit mai grabnică a aspiraţiilor sale de libertate, autodeterminare, pace şi progres. Membrii delegaţiei au subliniat semnificaţia deosebită a vizitei şefului statului român în unele ţări arabe, relevînd importanţa acestei vizite pentru întărirea legăturilor de prietenie şi colaborare dintre România şi ţările arabe, a solidarităţii militante dintre sindicatele române şi sindicatele din ţările arabe. Membrii delegaţiei au dat o înaltă apreciere poziţiei constructive a României în legătură cu soluţionarea problemelor Orientului Mijlociu, activităţii deosebite a şefului statului român în vederea instaurării in această zonă a unei păci durabile şi drepte. Arătind că îşi aminteşte cu multă plăcere vizita efectuată în ţările arabe, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspeţi să transmită sindicatelor oamenilor muncii din ţările arabe un călduros salut, cele mai bune urări de pace, progres şi prosperitate. In timpul convorbirii s-a subliniat importanţa solidarităţii internaţionale, a unităţii muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste, în lupta pentru progres şi bunăstare, pentru victoria cauzei păcii şi înţelegerii între popoare, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI DE 1 MAI Noi fapte şi succese din cronica întrecerii socialiste Printre primele 5 mari unităţi economice din judeţul Mureş care au anunţat pînă ieri îndeplinirea prevederilor planului pe primele patru luni la producţia globală şi export se înscrie şi întreprinderea „ELECTROMUREŞ". Astfel, colectivul acestei prestigioase unităţi întîmpină marea sărbătoare de la 1 Mai cu o depăşire a sarcinilor de plan de 28 milioane , lei la producţia industrială şi de 4 milioane lei valută, la export. S-au realizat peste prevederi însemnate cantităţi de conductori electrici, echipament electric, autotractor şi bunuri de larg consum electrocalorice. (VIOREL MEGHEŞ, coresp. „MUNCA"). 28 MILIOANE PESTE PLAN FORESTIERII ÎŞI ONOREAZĂ ANGAJAMENTELE Utilizind cu randament sporit mijloacele de mecanizare, extinzînd acordul global şi metoda de exploatare a arborilor cu coronament, forestierii din judeţele MUREŞ şi HARGHITA au îndeplinit înainte de termen sarcinile de plan şi angajamentele pe primele 4 luni ale anului. Colectivele celor două mari întreprinderi forestiere din judeţele Mureş şi Harghita au înregistrat prin realizările obţinute pînă acum un avans de 2 luni şi 10 zile şi respectiv 3 luni şi 10 zile faţă de prevederile „la zi" ale cincinalului. (VIOREL MEGHEŞ, coresp. „MUNCA"). CU O SĂPTĂMÎNĂ MAI DEVREME Aplicind în activitatea lor metode tehnologice moderne, de maximă eficienţă economică, cum ar fi : metoda drumului critic la ciclul de montaj-transport-montaj, forajul cu jeti harnicii sondori medieşeni au reuşit ca în cinstea zilei de 1 Mai să îndeplinească planul fizic de foraj pe primele 4 luni cu o săptămînă mai devreme. In această perioadă a fost terminat forajul a 27 sonde, faţă de 20 cîte erau planificate. Viteza de lucru a crescut de la 1117 metri pe instalaţie, la 1 421 metri, iar viteza mecanică a sporit de la 4,02 metri pe oră în 1973, la 4,74 metri pe oră în prezent. De menţionat că, de la începutul anului şi pină acum, sondorii medieşeni au forat suplimentar aproape 15 000 metri. (ION VIDRIGHIN, coresp. „MUNCA"). 20 METODE NOI Colectivul întreprinderii „SOIRITATEA" din SATU-MARE a dat în cinstea zilei de 1 Mai o ducţie marfă în valoare de 10, şi a creat aproximativ 20 model (BILT PAMFIL, coresp. „MUN