Munca, iulie 1974 (Anul 30, nr. 8236-8239)
1974-07-05 / nr. 8236
Pagina a 2-a Un program al bunei organizări în întreaga viață economică (Urmare din pag. 1) românești in plin proces de dezvoltare, problemelor noi implicate de profilarea, specializarea și cooperarea producției industriale, cu un grad tot mai ridicat de complexitate tehnică. Faptul că planul cincinal se realizează cu succes in condițiile activității centralelor certifică o bună funcționalitate, in angrenajul economiei naționale, arată că în cei cinci ani de la crearea lor s-a format o experiență utilă. In spiritul de exigență propriu comuniștilor, secretarului general al partidului, la consfătuire s-a discutat deschis despre unele greșeli, lipsuri și greutăți care au apărut in organizarea și activitatea centralelor industriale. De altfel, pe parcursul funcționării noilor organisme economice, conducerea partidului și statului nostru a și adus unele corective, cum ar fi mai buna așezare și concentrare pe ramuri și subramuri a centralelor ,reducerea substanțială a aparatului lor tehnicoadministrativ, îmbunătățirea raportului între personalul de execuție și cel de conducere și alte măsuri de optimizare. Procesul de maturizare al centralelor industriale beneficiază acum de noi și importante clarificări, de un veritabil program de acțiune jalonat în ampla cuvintare a tovarășului Nicolae Ceaușescu, precum și in Rezoluția adoptată de consfătuire. Printre principalele probleme ce polarizează atenția in acest efort de perfecționare, se înscriu concretizarea precisă a atribuțiilor diferitelor compartimente din centrale în regulamente-tip care urmează a fi experimentate timp de un an, îndrumarea directă, concretă a întreprinderilor din sistemul centralei, soluționarea operativă și competentă, la fața locului, a problemelor producției. Rațiunea creării centralelor industriale — apropierea conducerii economice de producție — impune de urgență redistribuirea specialiștilor și încadrarea corespunzătoare a unităților productive de bază. Secretarul general al partidului a cerut activului de partid și de stat din centralele industriale și întreprinderi să procedeze la o îmbunătățire substanțială a stilului și metodelor de muncă, să introducă mai multă ordine și disciplină in modul de organizare și funcționare, de conducere curentă a activității centralelor. O preocupare sporită se cere a fi acordată îndeplinirii atribuțiilor conferite pri lege acestor organisme economice în elaborarea și înfăptuirea planurilor, înlăturării lipsurilor din întreaga muncă de planificare. O influență pozitivă determinantă va avea în acest scop acțiunea actuală de întocmire a planurilor pe ramuri și subramuri care prevăd concret, pînă la produsele fizice, tot ce ne propunem să realizăm, cel puțin pînă în 1980. O problemă cardinală abordată de consfătuire și de documentele sale programatice este modernizarea producției, valorificarea potențialului cercetării noastre științifice, mobilizarea mai activă a inteligenței românești in înnoirea permanentă a tehnologiilor și produselor. Cu simțul realist și patriotismul vibrant ce il caracterizează, președintele Republicii releva la tribuna consfătuirii : „Afirm cu toată seriozitatea, cu deplină încredere, că nu există astăzi problemă, in domeniul tehnicii sau științei pe care, dacă ne propunem să o soluționăm, să nu o putem rezolva. Avem și o solidă bază materială, avem și cadre tehnice care pot soluționa problemele industriei moderne. Depinde de felul cum vom ști să unim toate aceste forțe, să orientăm întreaga activitate în direcțiile hotărîtoare pentru progresul economiei, pentru asigura realizarea in bune condiții a programului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, a comunismului in România“. Cu toate aceste probleme fundamentale sunt confruntate și sindicatele care au răspunderi mari, atit în consiliile și comitetele oamenilor muncii din care fac parte de drept, cît și în munca politică și organizatorică de mobilizare a maselor de făuritori ai bunurilor materiale la îndeplinirea programului de dezvoltare economică — temeiul ridicării standardului de viață al celor ce muncesc, al întregului popor, înfăptuirea sarcinilor importante atribuite sindicatelor in buna organizare a activități centralelor, incumbă o ancorare deplin responsabilă în toate problemele care condiționează îndeplinirea integrală a planului și a angajamentelor asumate în întrecere. Din ansamblul acestor probleme se impune să ne concentrăm cu deosebire atenția asupra pregătirii cadrelor, a forței de muncă in general, atit sub raport profesional, cît și etic. Ritmul intens de dezvoltare a economiei trebuie corelat în fiecare centrală cu asigurarea din vremea cadrelor, mai cu seamă, a muncitorilor calificați și a maiștrilor. Sindicatele pot aduce o importantă contribuție la elaborarea și înfăptuirea programelor de pregătire profesională, la eradicarea fluctuației forței de muncă, la disciplinei și ordinei în întărirea întreprinderi și, îndeosebi, la buna organizare a muncii și asigurarea stabilității formațiilor de lucru. Responsabilitatea socială a oamenilor muncii, derivată din dubla lor calitate de proprietari ai mijloacelor de producție și făuritori ai bunurilor materiale este necesar să se manifeste mai puternic în întreținerea cu spirit gospodăresc a mașinilor și utilajelor, creșterea productivității muncii, reducerea cheltuielilor materiale, îndeplinirea exemplară a sarcinilor de export, în toate problemele conducerii și organizării producției asupra cărora iși spun cuvîntul și decid în ale oamenilor adunările generale și în consiliile și muncii, precum comitetele de conducere în care sînt reprezentați. „Democrația economică, democrația socialiști — sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu — trebuie să fie nu o lozinci generală, ci o realitate zilnică a vieții economice, exprimați prin participarea fiecărui am al muncii la activitatea de conducere, la înfăptuirea programului de dezvoltare a țarii noastre“. Marile sarcini puse in fața economiei noastre pot fi soluționate in mod optim numai cu concursul larg, entuziast, responsabil al maselor de oameni ai muncii, prin perfecționarea modalităților democratice de adoptare a deciziilor și controlul sistematic al înfăptuirii acestora. Participanții la consfătuire, dînd expresie voinței milioanelor de oameni ai muncii din industrie, s-au angajat solemn, in Rezoluția adoptată, să întîmpine cea de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei și Congresul al XI-lea al partidului, nu numai cu rezultate generale bune în îndeplinirea planului, ci și cu o organizare radical îmbunătățită a muncii, acționind cu toată hotărîrea pentru realizarea mărețului program de propășire economică și socială a României. MUNCA TIMP AL MATURITĂȚII (Urmare din pag. 1) construcții. Inscriindu-se pe linia perfecționării activității noastre economice generale, Comitetul Executiv a cerut să se ia in continuare măsuri pentru reducerea permanentă a lensiurilor de producție și a consumurilor specifice, creșterea substanțială a productivității muncii și a calității produselor, îmbunătățirea structurii producției și altele. Comitetul Executiv a ascultat, de asemenea, o informare cu privire la lucrările celei de-a 28-a Sesiuni a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc și a aprobat activitatea delegației române care a participat la sesiune. In această săptămână s-a încheiat, cu succes deplin, vizita oficială în țara noastră a președintelui Republicii Arabe Egipt, președintele Uniunii Socialiste Arabe, Mohammed Anwar El Sadat și soția sa, doamna Gihane El Sadat, precum și a președintelui ales al Republicii Columbia, dr. Alfonso Lopez Michelsen cu soția, doamna Cecilia Caballero de Lopez, care la invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu și a tovarășei Elena Ceaușescu, au fost oaspeții Republicii Socialiste România. Dialogul la cel mai inalt nivel, pe multiple planuri, promovat cu consecvență de partidul și statul nostru, s-a dovedit și de această dată prin rezultatele sale fructuoase, ca o cale viabilă, cu largi deschideri spre cunoaștere, colaborare prietenească și cooperare cu toate statele lumii, indiferent de orinduirea lor socială, in interesul păcii și securității internaționale, al cauzei progresului și civilizației. Aceste vizite, prin documentele istorice semnate, au deschis un nou, amplu și rodnic capitol al colaborării și prieteniei dintre poporul român și poporul egiptean, dintre poporul român și poporul columbian, au pus puternic în evidenta dorința comună de a deschide relațiilor dintre state noi și rodnice orizonturi de afirmare multilaterală, in interesul reciproc, al cauzei păcii și înțelegerii internaționale. 'Tradiționalele și rodnicele legături dintre Romania Iugoslavia, care cunosc de mai mulți ani o continuă amplisificare, au primit, in această săptămână, o nouă și strălucită confirmare : la invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu și a tovarășei Elena Ceaușescu, in prima jumătate a acestei luni sosește in țara noastră, intr-o vizită oficială de prietenie, tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia împreuna cu soția, Iovanita Broz. Poporul nostru așteaptă cu un viu interes pe înalții oaspeți, dialogurile dintre cei doi președinți, reprezentând o nouă contribuție la întărirea și lărgirea relațiilor reciproce de colaborare și cooperare, la cauza paci și progresului în lume. Ca și in săptămână precedentă, pe agenda contactelor diplomatice ale secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Republicii, au figurat mai multe primiri. Ministrul afacerilor externe al Republicii Turcia, Turan Güneș, aflat in vizită oficială in țara noastra, a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu din partea președintelui Republicii Turcia, Fahri Korutuik, invitația de a face, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, o călătorie oficială in Turcia, vizită acceptată cu plăcere. In timpul convorbirii, desfășurată intr-o ambianță de caldă cordialitate, s-a remarcat cu satisfacție cursul ascendent al relațiilor de prietenie și bună vecinătate dintre cele două țâri și popoare. Dialogul constructiv dintre tovarășul Nicolae Ceaușescu și ministrul afacerilor externe al Turciei a evidențiat, de asemenea, posibilitățile multiple pe care cele două țări le pot aduce la soluționarea marilor probleme de care depind îmbunătățirea climatului politic, dezvoltarea înțelegerii și cooperării pașnice intre națiuni, întărirea unui sistem trainic de securitate și cooperare in Europa, transformarea Balcanilor intr-o zonă a păcii, lipsită de arme nucleare, unde să domnească colaborarea și cooperarea pașnică, prietenească, buna vecinătate. Comunicatul comun privind vizita oficială in Republica Socialistă România a ministrului afacerilor externe al Republicii Turcia, publicat zilele trecute, apare astfel ca o statuare, cu putere de simbol, a noilor raporturi dintre țările noastre, a perspectivelor de dezvoltare și Întărire a relațiilor dintre România și Turcia, in interesul ambelor popoare, al destinderii și păcii in lume. Via activitate politică a secretarului general al partidului nostru, contribuția sa fundamentală la promovarea unei politici noi între state, indiferent de mărimea lor, de nivelul de dezvoltare economică, a fost larg reliefată și în cadrul interviului acordat de tovarășul Nicolae Ceaușescu revistei americane „U.S. News and World Report“. Ca și cu alte asemenea prilejuri, și acum răspunsurile tovarășului Nicolae Ceaușescu la întrebările ziaristului american Robert A. Hager, trimisul special al revistei, sunt un model de abordare realistă, profundă, științifică, a relațiilor pe diverse planuri, dintre România și Statele Unite ale Americii, a politicii de cooperare și colaborare multiplă între statele lumii. Tot în această săptămână, semn al înaltului prestigiu de care se bucură in lume conducătorul partidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat un interviu revistei „Jeune Afrique“. Am încheiat o nouă săptămână. Am fost martori și participanți la evenimente politice, de o însemnătate deosebită. Oricare dintre ele — și comentariul nostru nu a putut să le cuprindă pe toate: — ne definesc unitatea dintre conștiință și acțiune, dintre idei și fapte Avem, de fapt, sensul și conținutul întregii politici a partidului, politica noastră, a poporului roman, — astăzi cu mulți prieteni, cu tot mai mulți prieteni în lume. RECITIND ISTORIA Pămintul muncitoresc al Prahovei a ars necontenit sub picioarele dușmanilor poporului român. Rîndurile din filele de arhivă ale anilor 1940—1944 ne amintesc : .„..conform unor izvoare de încredere (...) in regiunea sondelor petrolifere, majorității de la plecarea trupelor de siguranță (apărarea antiaeriană germană), incendierile, distrugerea conductelor sunt la ordinea zilei, iar producția indică o tendință de reducere. In cele mai multe cazuri, autorii provin din rindurile muncitorilor (sabotaje comuniste). ...In gara Ploiești s-a produs o explozie in două vagoane ale unui tren cu muniții destinate frontului (...). Cauza nu a putut fi identificată, bănuiala cade asupra activității de subminare a ceferiștilor ploieșteni (majoritatea sunt comuniști), deoarece s-au petrecut aici, una după alta, două asemenea atentate"... (extras din raportul atașatului militar al Ungariei la București, 12 decembrie 1942). Lupta, organizată și condusă de comuniști. Împotriva dominației fasciste și a războiului nedrept, în care țara fusese unută de clica antonesciană, cunoaște o eroică și susținută continuitate. In pofida terorii. In martie 1944, un raport al organelor de stat consemnează opunerea organizată a muncitorilor la activitatea de război. Comuniștii iși creaseră „...legături in toate întreprinderile din Ploiești și Valea Prahovei, pregătind materialul necesar pentru comiterea atentatelor de cale ferată..." Inspectoratul general al jandarmeriei semnala : .....în ziua de 12 iulie a.c., orele 12,05, din stația Ploiești-sud a plecat un tren compus din 29 vagoane-cisternă, pline cu benzină, cu destinația Berlin (...). In noaptea de 12/13 iulie a.c., la orele 3:50—4:00, după trecerea trenului prin stația Posada, s-a produs o explozie la unul din vagoanelecisternă care, luînd foc, a aprins și alte 4 vagoane. Trenul fiind desfăcut, ultima parte a fost trasă, din uzină, la stația Posada, iar cea dinainte în stația Valea Largă. Pe la orele 8,15, la un Vagon-cisternă de la garnitura trasă în V. Largă s-a produs o a doua explozie, conținutul luînd foc și aprinzînd alte două vagoane...“ File de arhivă. Dincolo de ele, faptele. Din Prahova, însă întrutotul asemănătoare cu cele ce se petreceau pe întreg cuprinsul țării. Fapte care arătau că timpul marii insurecții populare se apropia... Nicolae MIHAI Eroica luptă antifascistă a muncitorimii prahovene