Munca, octombrie 1974 (Anul 30, nr. 8249-8252)

1974-10-04 / nr. 8249

Pagina a 2-a I­I­I I I­I­I I­I­I In dezbatere:proiectele documentelor programatice POPORUL ÎNTREG PARTICIPA ORGANELE DE CONDUCERE ALE STATULUI - EMANAȚIE A MASELOR Procesul dezvoltării democrației socialiste — factor esențial și necesitate obiectivă în făurirea societății socialiste multilateral dez­voltate — constă, în esență, în asigurarea participării active a po­porului la conducerea treburilor țării, la făurirea în mod suveran a viitorului pe care și-l dorește, a propriului său destin. Realiza­rea marilor sarcini ale edificării societății noastre este posibilă numai print­r-o largă participare a maselor populare, a întregului popor la traducerea în fapt a Programului partidului de făurire societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României , spre comunism. Pe măsura adincirii continue a acestui proces se imprimă ac­țiunii de participare a maselor la activitatea de conducere un caracter din ce în ce mai organizat, mai sistematic, astfel incit să se creeze toate­ condițiile ca fiecare om al muncii să-și poată ex­prima opiniile in orice problemă. Trăsătura dominantă a politicii partidului nostru de asigurare a participării maselor la conducerea activității economico-sociale o constituie perfecționarea cadrului organizatoric instituționalizat al participării oamenilor muncii la pregătirea, fundamentarea și la luarea deciziilor, precum și la controlul îndeplinirii acestora. Ast­fel, oamenii muncii, în dubla lor calitate de proprietari și producă­tori ai mijloacelor de producție, nu mai constituie un element ex­terior actului de conducere, ci un element component al acestuia. In aceste condiții funcția de conducere politico-statală devine din ce în ce mai socială, aparținând din ce în ce mai mult societății. Procesul lărgirii continue a participării poporului la guvernarea societății își găsește expresia in multiple forme și modalități, care izvorăsc din însăși esența orinduirii noastre, în care întreaga putere aparține poporului, liber și stăpîn pe soarta sa. Una din principalele direcții ale dezvoltării democrației socia­liste o constituie lărgirea continuă a bazei de masă a aparatului de stat. „Trebuie să veghem — arăta tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU — ca statul să nu se transforme intr-un organism deasupra claselor, a societății, ei să se integreze organic — dacă se poate spune astfel — in societatea socialistă. Aceasta presupune ca toate organele de conducere ale statului să fie emanația mase­lor, să-și desfășoare activitatea in strin si legătură cu poporul“. Deținător suveran al puterii, poporul o exercită prin organe reprezentative alese — Marea Adunare Națională și Consiliile popu­lare — asigurîndu-se promovarea la conducerea statului a acelor cetățeni care dovedesc mai multă competență și inițiativă, energie, pasiune și spirit gospodăresc, mai multă fermitate în înfăptuirea politicii partidului și statului, militează consecvent pentru promo­varea în viața socială a principiilor eticii și echității socialiste, ac­tivează neobosit pentru propășirea României socialiste. Toate organele administrației de stat sunt înființate și organizate de organele reprezentative, organe prin care poporul exercită pu­terea de stat. Pe de altă parte, a fost instituționalizat, la toate nivelele structurilor statale principiul conducerii colective, ceea ce a asigurat creșterea rolului clasei muncitoare, intensificarea partici­pării maselor la conducerea organelor statului — în guvern, in organele de conducere colectivă a ministerelor și celorlalte organe centrale ale administrației de stat — ca și la conducerea tuturor unităților socialiste — centrale, întreprinderi etc. Crearea organelor cu dublă natură, de partid și de stat — Con­siliul Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale, Consiliul Or­ganizării Economico-Sociale, Consiliul Central de Control Munci­toresc al Activității Economice și Sociale — constituie noi verigi in lanțul formelor instituționalizate de organizare a participării maselor, care aduc însă un element înnoitor, original, și anume ele asigură participarea diferitelor categorii de oameni ai muncii la nivelul eșaloanelor superioare de conducere a societății. A devenit o practică constantă a politicii partidului și statului nostru supunerea spre dezbatere publică a unui număr din ce în ce mai mare de proiecte de legi, incepînd chiar cu proiectul legii fundamentale — Constituția. Astfel, dacă intre anii 1962—1967 au fost supuse dezbaterii publice numai două proiecte de legi, intre anii 1967—1972, adică între cele două conferințe ale partidului, s-au supus dezbaterii publice un număr de 20 proiecte de legi de o deosebită însemnătate pentru dezvoltarea societății socialiste ro­mânești. De asemenea, organele locale de stat iși întemeiază ac­tivitatea pe principiile democrației socialiste, asigurînd participarea nemijlocită a tuturor cetățenilor, la dezbaterea pe plan local a treburilor de stat și obștești, la înfăptuirea hotărîrilor de partid și de stat. Organizațiile de masă și obștești asigură larga participare a ma­selor populare la viața politică, economică, socială și culturală a țării. Frontul Unității Socialiste — organism politic larg, revoluțio­nar, democrație — care unește în rîndurile sale, sub conducerea Partidului Comunist Român, toate organizațiile obștești, toate ca­tegoriile sociale — acționează ca un adevărat forum național, in care masele populare, oamenii muncii, fără deosebire de naționali­tate, participă efectiv la conducerea societății. Controlul — parte integrantă și obligatorie a muncii de con­ducere — organizat în toate domeniile de activitate — asiguri cunoașterea de către societate a modului în care sunt gospodărite mijloacele materiale și financiare, cum își îndeplinesc sarcinile colectivele de oameni ai muncii, organele de conducere ale uni­tăților socialiste. La realizarea acestei laturi a activității de con­ducere, masele de oameni ai muncii au un rol deosebit de impor­tant Controlul obștesc, exercitat de colective de oameni ai mun­cii, contribuie la perfecționarea activității publice, la o mai bună gospodărire și folosire a mijloacelor pe care societatea le oferă pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale poporului ; el consti­tuie în același timp, un factor de educație civică, contribuind la dezvoltarea unei atitudini înaintate a lucrătorilor din domeniul servirii publice, la combaterea fenomenelor de neglijență, nepăsare și lipsă de răspundere față de avutul obștesc, la respectarea le­galității socialiste. Dr. Ioan BUSUIOC consilier la Consiliul Legislativ I­I Instituțiile democrației economice și sociale, cu­ mai eficient folosite! Perfecționarea activității de control Controlul muncito­resc al activității eco­nomice și sociale, parte integrantă a ac­tivității de conducere, creează un sistem unitar, bine închegat de control atît pe li­nie de partid, cit și pe linie de stat, atît pe plan central, cit și pe plan local. Avînd în componentă acti­viști de partid, repre­zentanți ai sindicate­lor și organizațiilor obștești, muncitori cu înaltă calificare, ingi­neri, tehnicieni, eco­nomiști, consiliile de control muncitoresc au largi posibilități de a pătrunde in e­­sența fenomenelor, de a asigura aplicarea întocmai a hotărîrilor de partid și a legilor tării. Superioritatea noului sistem în participarea constă largă a maselor la acțiunile de control, ceea ce îi conferă un caracter eficient, constructiv, în condițiile com­plexității din ce în ce mai accentuate a eco­nomiei, realizarea am­plelor prevederi în­scrise în proiectul de Program și Directive ale Congresului al XI-lea impune cu ne­cesitate îmbunătăți­rieă de la înființarea sa, fac parte din co­mitetul oamenilor mun­cii, fiind ales de adu­narea generală, ca re­prezentant al muncito­rilor. Prin prisma ac­tivității depuse și a experienței ciștigate pot afirma că organul de conducere colectivă al unității noastre iși îndeplinește tot mai bine atribuțiile ce îi revin. La aceasta con­tribuie, desigur, și re­prezentanții oameni­lor muncii în comite­tul de conducere a ac­tivității întreprinderii. Consider, totuși, că ar fi bine ca în aceste or­ganisme, reprezentan­ții oamenilor muncii aleși de adunarea ge­nerală să nu fie mul­tă vreme aceleași per­soane. Important este­rea activității de con­trol în întreaga acti­vitate economică și socială. Ținind seama de acest fapt, consi­der că ar fi bine să se realizeze o eviden­tă clară la Consiliul Central de Muncitoresc . Control rezul­tatelor obținute în cadrul celorlalte sis­teme de control, pen­tru a se prelucrare și asigura o valori­ficare cestora­ completă a a­ In scopul realizării unui aseme­nea obiectiv, prop­un să fie mai precis de­limitate sarcinile și atribuțiile diverselor forme de control, pentru a se evita, astfel, suprapunerile și paralelismele. Pro­pun, de asemenea, să se stabilească criterii precise pentru selec­ționarea de către toa­te organele de control a informațiilor ce ur­mează a fi comunica­te, împreună cu mă­surile ce ?" f—’ sau urmează a fi luate. Ovanez HALAGIAN membru ia Biroul executiv al Consiliului municipal al sindicatelor București cu tot mai mulți mun­citori, ingineri, tehni­cieni, cercetători știin­țifici să treacă prin e­­xercițiul conducerii co­lective, să vină cu puncte de vedere și experiențe multiple din diferite comparti­mente de lucru ale u­­nităților. De aceea aș propune ca, în acest spirit, să se prevadă în proiectele docu­­mentelor Congresului partidului, ca o per­soană să nu poată fi aleasă ca reprezentant al oamenilor muncii in comitetele și consiliile oamenilor muncii, de­cit cel mult de două ori. Grigore LUPEȘ Erou al Muncii Socialiste, muncitor specialist la întreprinderea de țevi Roman ca luarea deciziilor să se facă cit mai a­­proape de pretențiile și rigurozitățile știin­ței conducerii. Consi­liul centralei noastre, care a pus la baza activității sale spiri­tul de echipă, are o experiență pozitivă in această privință, fie­care dintre membrii săi fiind preocupat ca centrala, in între­gul ei și fiecare uni­tate componentă să meargă cit mai bine. S-a depășit stadiul incipient cînd unii erau preocupați, în primul rînd, de uni­tatea din care făceau parte, lăsînd pe pla­nul al doilea trebu­rile centralei, și ca urmare s-a reușit să se rezolve probleme majore, cum au fost cele privind califica­rea cadrelor, reparti­zarea unor specialiști în unitățile noi etc. De aceea aș dori să propun ea la proiec­tul de Program partidului, am subcapi­tal totul despre conduce­rea și munca colecti­vă să se introducă în completare o men­țiune despre spiritul de echipă in activita­tea organelor de con­ducere colectivă, in sensul accepțiunii sale din știința conducerii. ing. Constanța STANCIUC membră în Consiliul oamenilor muncii al Centralei industriale a­ bumbacului Principiul rotației se poate aplica și reprezentanților oamenilor muncii in organismele de conducere Spiritul de echipă Ca directoare a țe­­sătoriei „Suveica“, fac parte din consiliul oamenilor muncii ai Centralei industriale a bumbacului. In cin­stea Congresului al Xl-lea Colectivul al partidului, țesătoriei noastre și-a mărit angajamentul luat la începutul anului cu a­­proape 10 milioane lei, ceea ce îi va per­mite să realizeze cin­cinalul la patru ani și trei luni. Dar nu despre țesătoria pe care o conduc vreau să vorbesc, ci despre stilul și metodele de muncă, despre spiri­tul de echipă nimă întreaga care a­­activi­tate a consiliului de conducere al centra­lei industriale, despre căutările permanente și perseverente ce se depun in cadrul aces­tui organ de condu­cere colectivă, pentru MUNCA o metodologie unică de urmărire a rezultatelor întrecerii întrecerea socialistă desfășurată sub condu­cerea organelor de partid pune în valoa­re spiritul creator, patriotic, de elan în muncă a milioane de oameni, făuritori ai bunurilor materiale și spirituale ale societă­ții. Urmărirea rezulta­telor ei prezintă o deosebită importantă pe plan local și națio­nal, iar comunicarea periodică a acestor re­zultate are un evident caracter stimulator, întrecerea este însă organizată pe multe planuri, la mai ni­velul întreprinderii, pe ramuri de activitate, pe județe, pe țară. Consider că deosebit de utilă este stabilirea unei metodologii uni­tare, prin criterii fer­me de urmărire a roa­delor acestei întreceri în muncă a maselor de producători din socie­tatea noastră. Este de­sigur o lucrare grea, dar cred că merită să fie investit in ea efor­tul necesar din partea specialiștilor, cu con­cursul organizatorilor întrecerii. Árpád VASS muncitor la întreprinderea „Rulmentul“ Brașov, reprezentant în comitetul oamenilor muncii Valorificarea propunerilor controlorilor obștești Una din formele in­­stituționalizate ale de­mocrației socialiste prin care se realizea­ză în mod deosebit a­­tragerea maselor la conducerea vieții eco­­nomico-sociale, o re­prezintă controlul ob­ștesc, forță activă în îmbunătățirea produc­ției bunurilor de con­sum, a serviciilor pu­blice, respectării nor­melor legate de pro­tecția muncii, precum și a regulilor de pre­venire a poluării ape­lor, aerului și solului. Organizarea și condu­cerea controlului ob­ștesc de către Frontul Unității Socialiste a­­sigură participarea e­­fectivă la această ac­tivitate a organizații­lor sindicale și de ti­neret, a comitetelor și comisiilor de femei, a celorlalte organizații obștești, cooperatiste și profesionale, fapt ce conferă controlului o mai mare autoritate și competență. Accentul pe care do­cumentele programati­ce ale Congresului al XI-lea il pune pe dez­voltarea democrației socialiste, pe lărgirea și perfecționarea for­melor de participare a maselor largi la con­ducerea vieții econo­mico-sociale a țării atestă rolul social me­reu crescând al zecilor de mii de controlori obștești, și, implicit, ne­cesitatea dezvoltării si perfecționării contro­lului obștesc. Eficienta controlului este insă de neconceput fără receptivitatea respon­sabilă a celor contro­­lati fată de sesizările, observațiile, criticile si sugestiile făcute de e­­chipe. Pentru întărirea acestei receptivități, propun­ea, lunar, co­misiile de control ob­ștesc de pe lângă con­siliile județene, muni­cipale și orășenești ale Frontului Unității So­cialiste să verifice mo­dul cum este rezolvat inestimabilul tezaur de idei și informații pri­mit de la echipele de control obștesc și că ia măsuri împotriva ce­lor care ignorează a­­ceste sugestii sau tă­răgănează rezolvarea lor. Monica RUS membră în Bironl executiv al Consiliului manici­pal al sindicatelor Tirgu-Mureș

Next