Munca, noiembrie 1974 (Anul 30, nr. 8253-8257)
1974-11-01 / nr. 8253
Proletari din toate țările, mitivă f ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXX nr. 8253 • 1 noiembrie 1974 O 8 pagini 50 bani ——————— ii in iiiim ■mu—niwi—miwiiiiiiiMiiiiiiiiiMBiiMiBiii ii ii i mm im ii In timpul lucrărilor celei de-a XIV-a sesiuni a actualei legislaturi a Marii Adunări Naționale. AMPLOAREA PERFECȚIONĂRII Poporul își intîmpină Congresul în atmosfera efervescentă al cărui suport este hotărirea și încrederea cu care țara urmează partidul. Rezultatele marii întreceri socialiste se îmbogățesc cu fiecare zi scăzută din calendarul premergător marelui eveniment : încă două județe ale țării —Bihor și Covasna — au raportat că au îndeplinit planul pe patru ani ai cincinalului. Pulsul țării bate în aceste zile intens. Realitatea este trăită cu intensitate. Dar nu uităm nici un moment că prezentul luptei pentru libertate, pentru afirmare, pentru pace și progresare în România tradiție. Și dacă adresăm avîntului constructiv al prezentului cuvinte de laudă, ne aplecăm cu venerație spre trecut. Sub acest semn al legăturilor directe între realitate și tradiție s-a sărbătorit la 25 octombrie Ziua Armatei Republicii Socialiste România. A fost sărbătorit de fapt poporul, luptător hotărît și dîrz pentru libertate. Adresîndu-se participanților la adunarea festivă, consacrată sărbătoririi a 30 de ani de existență a armatei populare, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU spunea : „Marile victorii dobindite de poporul român în făurirea vieții sale noi în aceste trei decenii sînt strîns legate și de armata noastră care, împreună cu întreaga națiune, sub conducerea P.C.R., a participat nemijlocit la munca de refacere și înflorire a țării, a jucat un rol important în dezvoltarea economică și socială a României pe drumul socialismului“. Pulsul țării bate în aceste zile intens. Accelerat in toate domeniile vieții politico-social-economice. Atotcuprinzătorul elan se explică prin viziunea largă a partidului asupra sarcinilor construcției socialiste, viziune respingînd orice tendință de unilateralitate și reflectînd necesitatea obiectivă a perfecționării fiecăruia din elementele ce definesc etapa făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate. Se urmărește perfecționarea forțelor de producție, a relațiilor de producție, a cadrului organizatoric permițând participarea maselor la rezolvarea problemelor obștei. Se urmărește perfecționarea în toate direcțiile de acțiune sintetizate în Programul partidului, care configurează obiectivele fundamentale ale etapei următoare a istoriei României socialiste, în spiritul acestei viziuni, în lumina acestei concepții, evenimentele politice ale săptămânii, deși diferite ca domeniu de manifestare, se întilnesc în finalitate : efortul pentru continuul proces al vieții economice și sociale. Perfecționarea forțelor de producție înseamnă, de fapt, creșterea lor vertiginoasă pe baza științei. Ca o expresie a rolului important atribuit științei în documentele Congresului XI, din inițiativa secretarului general al partidului a fost organizată la București prima Conferință națională a cercetării științifice și proiectării. Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la acest înalt forum al științei, îndemnurile : „Să facem ca cincinalul următor să fie cincinalul afirmării cu putere a revoluției tehnico-științifice în România !“, „Să punem știința în serviciul făuririi comunismului, a bunăstării și fericirii !“ au învederat că numai cu ajutorul științei și prin știință vom putea ajunge la acea „cheie fermecată“, care să deschidă porțile dezvoltării tehnologice, să permită creșterea randamentului muncii sociale, accelerarea progresului economic și multilateral al țării. Dar iată că intr-o aceeași perioadă, reflectînd aceeași Clara DUMITRESCU (Continuare in pag. a 5-a) În dezbatere, PROIECTELE DOCUMENTELOR PROGRAMATICE ALE CONGRESULUI PARTIDULUI (Paginile 2 și 3) Partidului — recunoștința țârii BOTOȘANI - prezentul marilor împliniri In liniștea amurgului, stînd acolo, pe o măgură din marginea Botoșaniului, am avut senzația că însuși sufletul pămînturilor bucovinene murmură „Sara pe deal“, iar sunetele moi, legănate peste întinderi, mi s-au părut că refac iambii versurilor de cristal pe care Eminescu și le-a extras din spiritualitatea întregului neam românesc. Poate unde căutam să deslușesc, în orizont, Ipoteștii, pămintul de lumină de pe care s-a înălțat luceafărul pentru a trece în nemurirea inimii poporului nostru. La o vreme, mi-am înapoiat privirile către orașul desfășurat in vale. Cerul se răsturnase, coborîndu-și stelele în luminile orașului, „...stelele scapără-n cale...“ — ecoul eminescian stăruie și in noua imagine care, de fapt, nu mai are nimic cosmic în ea. Dimpotrivă. Este reverberația unei realități care a smuls orașul din anonimat. Axă de simetrie în istoria zonei, prezentul socialist al Botoșaniului are vitalitatea unor ritmuri de înnoire fascinantă. Proporțiile acestor ritmuri — care indică, în intervalul 1950-1973, o creștere a producției industriale de circa 15 ori, și care se vor continua, în cincinalul următor, cu o medie anuală, a dezvoltării producției industriale, de 25,4 la sută — tind să integreze armonios zona în marele complex socialist de valori din România. Intr-un fel, Botoșaniul se grăbește. Sigur, nu s-au petrecut minuni pe aceste pămînturi. Dar au fost de ajuns 25 de ani de industrializare socialistă ca Botoșaniul să nu mai semene cu cel descris de Nicolae Iorga : „...ținut ce n-avea altă bogăție decit a vitelor...“ Orașul și județul au început să-și măsoare contribuția la producția industrială globală a țării. Și dacă în cincinalul trecut aportul lor era de numai 0,6 la sută, în actualul cincinal s-a ridicat la 1,8 la sută, pentru ca in etapa imediat următoare, încă înainte de 1980, prin intrarea in funcțiune a unor noi capacități industriale, să ajungă la o producție globală egală cu 10,063 miliarde de lei, împlinindu-se, astfel, una dintre prevederile cuprinse în Directivele celui de-al XI-lea Congres al partidului. Practic, în intervalul 1970-1974 producția industrială a județului s-a dublat. Ritmului mediu anual de dezvoltare, de 13,3 la sută, stabilit prin plan, botoșenenii l-au răspuns cu un ritm mediu anual pe Mihai COLEȘIU (Continuare în pag. 4) • Oțelarii de pe marea platformă a Combinatului siderurgic de la Galați au elaborat, în cinstea apropiatului forum al comuniștilor, cea de-a 85 000-a tonă de oțel peste prevederile de plan. Succesul acesta a fost posibil ca urmare a ridicării indicilor de utilizare a agregatelor oțelăriei Loi, cit și atingerii parametrilor, înainte de termen, de către noile capacități de producție puse in funcțiune in acest an. • Metalurgiștii Combinatului siderurgic de la Hunedoara, în cele zece luni ale acestui an, au elaborat 70 000 tone de oțel peste prevederile de plan, cantitate care depășește de peste două ori pe cea consemnată in angajamentul asumat pe anul 1974. Din această cantitate suplimentară de metal s-ar putea fabrica 10 800 de tractoare. • Muncitorii, tehnicienii inginerii din 40 de unități econinomice ale județelor Dolj, Mehedinți și Gorj lucrează în contul ultimului an al actualului cincinal. Colectivele fruntașe din cele trei județe vor realiza, astfel, pînă la sfîrșitul lunii decembrie, o producție industrială in valoare de 2,3 miliarde lei și un volum de lucrări de construcții-montaj evaluat la peste 100 000 000 lei. • Patruzeci de întreprinderi și unități economice din județele Argeș, Olt și Vîlcea au îndeplinit sarcinile pe patru ani din cincinal. Avansul înregistrat de cele 40 de întreprinderi tușe se va materializa, pină frunla finele acestui an, într-o producție suplimentară evaluată la aproape 2,5 miliarde lei. • Colectivele unităților industriale ale județului Alba au îndeplinit, cu 3 zile mai deveme, sarcinile de plan pe 10 luni. Acest succes, pe care oamenii muncii din această parte a țării îl dedică apropiatului forum al comuniștilor, înseamnă o producție marfă în valoare de peste 100 milioane lei realizată in plus pe perioada ianuarie-octombrie. Flota noastră maritimă a primit un nou cargou de 7 500 tdw realizat de industria navală românească, al 7-lea din seri și navelor de acest tip. De remarcat că timpul necesar pentru construcția sa este cu 3 luni mai mic in comparație cu cel cheltuit pentru prima navă de acest fel livrată anul acesta. • îndeplinind încă din luna august planul de investiții revenit pentru perioada actualului cincinal, colectivul întreprinderii de rețele electrice Suceava a pus în funcțiune două importante obiective : Stația de 110/6 kilovolți din Ițcani și magistrala electrică aeriană de 110 kilovolți Vatra Dornei — Delnița — Cîmpulung Moldovenesc. Pînă la sfîrșitul anului vor mai fi date în exploatare, peste prevederile cincinalului, linia electrică de 110 kilovolți Frasin — Solea — Rădăuți și Stația de transformare de 110—20 kv Solea — Botoșani 2. • O nouă instalație pentru solventarea motorinei a intrat în circuitul productiv pe platforma Combinatului petrochimic de la Brazi. Prin intermediul acestei instalații, realizată după proiecte românești, se asigură sporirea și diversificarea producției de motorină, precum și materia primă pentru Combinatul de la Copșa Mică, în vederea realizării negrului de fum. în ctmpinarea Congresului Clasa muncitoare îndeplinește cu fermitate angajamentele asumate