Munca, noiembrie 1974 (Anul 30, nr. 8253-8257)

1974-11-01 / nr. 8253

Proletari din toate țările, m­itivă f ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXX nr. 8253 • 1 noiembrie 1974 O 8 pagini 50 bani ——————— ii in iiiim ■mu—niwi—miwiiiiiiiMiiiiiiiiiMBiiMiBiii ii ii i mm im ii In timpul lucrărilor celei de-a XIV-a sesiuni a actualei legislaturi a Marii Adunări Naționale. AMPLOAREA PERFECȚIONĂRII Poporul își intîmpină Congresul în atmosfera efervescentă al cărui suport este hotărirea și încrederea cu care țara ur­mează partidul. Rezultatele marii întreceri socialiste se îm­bogățesc cu fiecare zi scăzută din calendarul premergător marelui eveniment : încă două județe ale țării —Bihor și Covasna — au raportat că au îndeplinit planul pe patru ani ai cincinalului. Pulsul țării bate în aceste zile intens. Realitatea este trăită cu intensitate. Dar nu uităm nici un moment că prezentul luptei pentru libertate, pentru afirmare, pentru pace și pro­gres­are în România tradiție. Și dacă adresăm avîntului con­structiv al prezentului cuvinte de laudă, ne aplecăm cu ve­nerație spre trecut. Sub acest semn al legăturilor directe în­tre realitate și tradiție s-a sărbătorit la 25 octombrie Ziua Armatei Republicii Socialiste România. A fost sărbătorit de fapt poporul, luptător hotărît și dîrz pentru libertate. Adre­­sîndu-se participanților la adunarea festivă, consacrată săr­bătoririi a 30 de ani de existență a armatei populare, tova­rășul NICOLAE CEAUȘESCU spunea : „Marile victorii do­­bindite de poporul român în făurirea vieții sale noi în aceste trei decenii sînt strîns legate și de armata noastră care, îm­preună cu întreaga națiune, sub conducerea P.C.R., a partici­pat nemijlocit la munca de refacere și înflorire a țării, a ju­cat un rol important în dezvoltarea economică și socială a României pe drumul socialismului“. Pulsul țării bate în aceste zile intens. Accelerat in toate domeniile vieții politico-social-economice. Atotcuprinzătorul elan se explică prin viziunea largă a partidului asupra sarci­nilor construcției socialiste, viziune respingînd orice tendință de unilateralitate și reflectînd necesitatea obiectivă a perfec­ționării fiecăruia din elementele ce definesc etapa făuririi so­cietății socialiste multilateral dezvoltate. Se urmărește per­fecționarea forțelor de producție, a relațiilor de producție, a cadrului organizatoric permițând participarea maselor la re­zolvarea problemelor obștei. Se urmărește perfecționarea în toate direcțiile de acțiune sintetizate în Programul parti­dului, care configurează obiectivele fundamentale ale etapei următoare a istoriei României socialiste, în spiritul acestei viziuni, în lumina acestei concepții, evenimentele politice ale săptămânii, deși diferite ca domeniu de manifestare, se întil­­nesc în finalitate : efortul pentru continuul proces al vieții economice și sociale. Perfecționarea forțelor de producție înseamnă, de fapt, creșterea lor vertiginoasă pe baza științei. Ca o expresie a rolului important atribuit științei în documentele Congresului XI, din inițiativa secretarului general al partidului a fost or­ganizată la București prima Conferință națională a cercetării științifice și proiectării. Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la acest înalt forum al științei, îndemnurile : „Să facem ca cincinalul următor să fie cincinalul afirmării cu putere a revoluției tehnico-științifice în România !“, „Să punem știința în serviciul făuririi comunismului, a bunăstă­rii și fericirii !“ au învederat că numai cu ajutorul științei și prin știință vom putea ajunge la acea „cheie fermecată“, care să deschidă porțile dezvoltării tehnologice, să permită creș­terea randamentului muncii sociale, accelerarea progresului economic și multilateral al țării. Dar iată că intr-o aceeași perioadă, reflectînd aceeași Clara DUMITRESCU (Continuare in pag. a 5-a) În dezbatere, PROIECTELE DOCUMENTELOR PROGRAMATICE ALE CONGRESULUI PARTIDULUI (Paginile 2 și 3) Partidului — recunoștința țârii BOTOȘANI -­ prezentul marilor împliniri In liniștea amurgului, stînd acolo, pe o măgură din marginea Botoșaniului, am avut senzația că însuși sufletul pămîntu­­rilor bucovinene murmură „Sara pe deal“, iar sunetele moi, legănate peste întin­deri, mi s-au părut că refac iambii ver­surilor de cristal pe care Eminescu și le-a extras din spiritualitatea întregului neam românesc. Poate unde căutam să deslușesc, în orizont, Ipoteștii, pămintul de lumină de pe care s-a înălțat luceafă­rul pentru a trece în nemurirea inimii poporului nostru. La o vreme, mi-am îna­poiat privirile către orașul desfășurat in vale. Cerul se răsturnase, coborîndu-și stelele în luminile orașului, „...stele­le scapără-n cale...“ — ecoul eminescian stăruie și in noua imagine care, de fapt, nu mai are nimic cosmic în ea. Dimpotri­vă. Este reverberația unei realități care a smuls orașul din anonimat. Axă de si­metrie în istoria zonei, prezentul socialist al Botoșaniului are vitalitatea unor rit­muri de înnoire fascinantă. Proporțiile a­­cestor ritmuri — care indică, în interva­lul 1950-1973, o creștere a producției in­dustriale de circa 15 ori, și care se vor continua, în cincinalul următor, cu o me­die anuală, a dezvoltării producției in­dustriale, de 25,4 la sută — tind să inte­greze armonios zona în marele complex socialist de valori din România. Intr-un fel, Botoșaniul se grăbește. Sigur, nu s-au petrecut minuni pe aceste pămîn­­turi. Dar au fost de ajuns 25 de ani de industrializare socialistă ca Botoșaniul să nu mai semene cu cel descris de Nicolae Iorga : „...ținut ce n-avea altă bogăție de­cit a vitelor...“ Orașul și județul au în­ceput să-și măsoare contribuția la pro­ducția industrială globală a țării. Și dacă în cincinalul trecut aportul lor era de numai 0,6 la sută, în actualul cincinal s-a ridicat la 1,8 la sută, pentru ca in etapa imediat următoare, încă înainte de 1980, prin intrarea in funcțiune a unor noi ca­pacități industriale, să ajungă la o pro­ducție globală egală cu 10,063 miliarde de lei, împlinindu-se, astfel, una dintre pre­vederile cuprinse în Directivele celui de-al XI-lea Congres al partidului. Practic, în intervalul 1970-1974 produc­ția industrială a județului s-a dublat. Rit­mului mediu anual de dezvoltare, de 13,3 la sută, stabilit prin plan, botoșenenii l-au răspuns cu un ritm mediu anual pe Mihai COLEȘIU (Continuare în pag. 4) • Oțelarii de pe marea plat­formă a Combinatului siderur­gic de la Galați au elaborat, în cinstea apropiatului forum al co­muniștilor, cea de-a 85 000-a tonă de oțel peste prevederile de plan. Succesul acesta a fost po­sibil ca urmare a ridicării in­dicilor de utilizare a agregatelor oțelăriei Loi, cit și atingerii pa­rametrilor, înainte de termen, de către noile capacități de pro­ducție puse in funcțiune in a­­cest an. • Metalurgiștii Combinatului siderurgic de la Hunedoara, în cele zece luni ale acestui an, au elaborat 70 000 tone de oțel peste prevederile de plan, cantitate care depășește de peste două ori pe cea consemnată in anga­jamentul asumat pe anul 1974. Din această cantitate suplimen­tară de metal s-ar putea fabri­ca 10 800 de tractoare. • Muncitorii, tehnicienii inginerii din 40 de unități eco­ni­nomice ale județelor Dolj, Me­hedinți și Gorj lucrează în con­tul ultimului an al actualului cincinal. Colectivele fruntașe din cele trei județe vor realiza, ast­fel, pînă la sfîrșitul lunii de­cembrie, o producție industrială in valoare de 2,3 miliarde lei și un volum de lucrări de construc­­ții-montaj evaluat la peste 100 000 000 lei. • Patruzeci de întreprinderi și unități economice din județele Argeș, Olt și Vîlcea au îndepli­nit sarcinile pe patru ani din cincinal. Avansul înregistrat de cele 40 de întreprinderi tușe se va materializa, pină frun­la finele acestui an, într-o pro­ducție suplimentară evaluată la aproape 2,5 miliarde lei. • Colectivele unităților­ in­dustriale ale județului Alba au îndeplinit, cu 3 zile mai dev­e­­me, sarcinile de plan pe 10 luni. Acest succes, pe care oamenii muncii din această parte a țării îl dedică apropiatului forum al comuniștilor, înseamnă o pro­­ducție­ marfă în valoare de peste 100 milioane lei realizată in plus pe perioada ianuarie-oc­­tombrie­. Flota noastră maritimă a primit un nou cargou de 7 500 tdw realizat de industria navală românească, al 7-lea din seri și navelor de acest tip. De remar­cat că timpul necesar pentru construcția sa este cu 3 luni mai mic in comparație cu cel chel­tuit pentru prima navă de acest fel livrată anul acesta. • îndeplinind încă din luna august planul de investiții re­venit pentru perioada actualului cincinal, colectivul întreprinde­rii de rețele electrice Suceava a pus în funcțiune două importan­te obiective : Stația de 110/6 ki­­lovolți din Ițcani și magistrala electrică aeriană de 110 kilovolți Vatra Dornei — Delnița — Cîm­­pulung Moldovenesc. Pînă la sfîrșitul anului vor mai fi date în exploatare, peste prevederile cincinalului, linia e­­lectrică de 110 kilovolți Frasin — Solea — Rădăuți și Stația de transformare de 110—20 kv Solea — Botoșani 2. • O nouă instalație pentru sol­­ventarea motorinei a intrat în circuitul productiv pe platforma Combinatului petrochimic de la Brazi. Prin intermediul acestei instalații, realizată după proiec­te românești, se asigură sporirea și diversificarea producției de motorină, precum și materia pri­mă pentru Combinatul de la Copșa Mică, în vederea reali­zării negrului de fum. în ct­mpinarea Congresului Clasa muncitoare îndeplinește cu fermitate angajamentele asumate

Next