Munca, aprilie-iunie 1975 (Anul 31, nr. 8275-8287)

1975-04-04 / nr. 8275

Pagina a 2-a în această sâptămînâ NOI UNITĂTI ECONOMICE au Îndeplinit PLANUL CINCINAL Numeroase colective de întreprinderi din întreaga țară, puternic mobilizate în întrecerea socialistă pentru întîmpinarea zilei de 1 Mai cu noi succese in producție, se alătură celor care au raportat în săptămina trecută îndeplinirea sarcinilor actualului cincinal. Iată cîteva dintre acestea : Folosind mai bine capacitățile și spațiile de producție de care dispune, colectivul Filaturii de lună pieptănată din București a reușit să realizeze cincinalul in patru ani și trei luni. Un asemenea succes au înregistrat și colectivele întreprinderii de construcții metalice și lemn, întreprinderii de țigarete și „Viscolii“. Pe panoul de onoare al actualului cincinal au apărut alte șase unități economice din Județul Sibiu. Până la finele anului ele vor realiza o producție suplimentară de peste 2,6 miliarde lei. La această dată, 14 întreprinderi din județul Prahova se află cu sarcinile cincinalului integral îndeplinite. Ele vor obține până la finele anului in curs o producție suplimentară in valoare de circa 1 miliard lei. Harnicul colectiv de la întreprinderea forestieră de exploatare și transport Suceava a raportat indeplinirea sarcinilor cincinalului. Muncitorii forestieri din Țara de Sus vor realiza, pină la planului cincinal sfirșitul o producție suplimentară de cel puțin 835 milioane lei, concretizată, între altele, în 320 000 mc. lemn pentru celuloză, 223 000 mc. lobile destinate producției plăcilor aglomerate, 184 000 mc. cherestea de diferite esențe, precum și mobilă in valoare de 29 milioane lei. Colectivele întreprinderilor textile „Moldova“ din Botoșani și „Suveica“ din Capitală, aparținînd Centralei industriei bumbacului, au înscris succese de seamă pe graficul întrecerii socialiste : îndeplinirea sarcinilor actualului plan cincinal. Pînă la sfirșitul anului, muncitorii, inginerii tehnicienii celor două înștreprinderi sunt hotărîți să dea o producție suplimentară în valoare de aproximativ 760 milioane lei. Angajare fermă, energică in înfăptuirea obiectivului național: CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN (Urmare din pag. 1) Condiția esențială a creșterii contribuției sindicatelor la înfăptuirea obiectivelor pe care partidul le-a pus în fața întregului nostru popor, o constituie — așa după cum clar s-a subliniat și la Plenara Consiliului Central al U.G.S.R. — întărirea responsabilității, ridicarea întregii lor activități la nivelul cerințelor și exigențelor actuale. In spiritul chemărilor tovarășului Nicolae Ceaușescu, al orientărilor subliniate în repetate rînduri de secretarul general al partidului și pe care le găsim atît de strălucit sintetizate și in cuvîntarea rostită cu prilejul jubileului Academiei „Ștefan Gheorghiu", de a înscrie activitatea politico-ideologică și educativă, de formare a omului nou, revoluționar, ferm, combativ, constructor înflăcărat al socialismului și comunismului, ca pe o deviză majoră a întregii societăți, sindicatele sunt datoare să abordeze sarcinile de răspundere ce le revin in acest domeniu intr-o viziune tot mai cuprinzătoare. Afiindu-se mereu inofensivă și caracterizîndu-se prin combativitate revoluționară, activitatea politico-educativă desfășurată de sindicate trebuie să contribuie susținut la afirmarea in viață a principiilor eticii și echității socialiste, să dezvolte la toți oamenii muncii un înalt simț al îndatoririlor sociale, să insufle respectul față de avuția obștească, față de semeni, să creeze o opinie de intoleranță împotriva oricăror tendințe egoiste, de ciștiguri nemuncite și căpătuială pe seama obștei, să cultive în rândul tuturor cinstea, spiritul de disciplină, de autoperfecționare, conduita exemplară la locul de producție, in societate și familie. In acest context se relevă necesitatea ca sindicatele să vină cu un aport mai substanțial acțiunile de calificare și perfectaționare a cunoștințelor profesionale ale oamenilor muncii, de lărgire a orizontului lor tehnic științific și de cultură generală. mărind colaborarea cu conducerile unităților U.T.C., sindicatele și comitetele au, totodată, datoria să urmărească asigurarea unui conținut tehnic de specialitate programelor analitice pentru școlile profesionale, pentru ucenicie și cursurile de scurtă durată, crearea condițiilor de desfășurare a practicii in producție, propagarea noilor realizări tehnice, preluarea de către muncitorii cu experiență a tinerilor aflați in practică, sprijinirea patronării de către întreprinderi a unităților școlare. Paralel cu preocupările perseverente pentru realizarea ritmică, la toți indicatorii, a sarcinilor de plan, se impune din partea sindicatelor o atenție sporită — în spiritul cerințelor puse de partid — pentru aplicarea măsurilor corespunzătoare privind protecția muncii, îmbunătățirea condițiilor sociale, de protejare a muncitorilor împotriva accidentelor și îmbolnăvirilor profesionale, desfâșurind, totodată, prin grupele sindicale, o intensă muncă de educație pentru respectarea cu strictețe a normelor de tehnica securității și igiena muncii. Importantele sarcini ce revin sindicatelor in domeniile economico-social și politico-educativ, pot fi cu atit mai eficient înfăptuite, cu cit organele lor de conducere își vor perfecționa continuu stilul și metodele de muncă, vor milita pentru ca munca fiecărui activist sindical să se caracterizeze printr-o înaltă ținută și responsabilitate partinică, prin exigență și fermitate revoluționară față de îndeplinirea mandatului încredințat de mase. Sub conducerea organelor organizațiilor de partid, sindicași tele au datoria de onoare de a face totul, astfel incit întrecerea socialistă desfășurată în cinstea zilei de 1 Mai să prilejuiască o mobilizare amplă a inițiativei și elanului creator al tuturor oamenilor muncii in scopul Înfăptuirii cincinalului înainte de termen, a realizării exemplare a planului și angajamentelor pe acest an. MUNCA Plenara Consiliului Central al (Urmare din pag. 1) construcțiilor ; Petrea Dănilă, inginer șef la întreprinderea mecanică Cugir; Constantin Carata, președintele Consiliului județean al sindicatelor Constanța; Magdalena Filipaș, președinta Comitetului Uniunii sindicatelor din întreprinderile industriei ușoare; David Gheorghe, directorul I.A.S. Urleasca, județul Brăila; Ion Istrate, președintele Comitetului Uniunii sindicatelor din industria chimică și prelucrarea țițeiului; Virginia Pripitu, președinta comitetului sindicatului de la I.P.R.S. Bâneasa; Tiberiu Baternay, președintele Consiliului județean al sindicatelor Covasna; Elena Isac, președinta comitetului sindicatului de la întreprinderea „Țesătura” lașirei la încheierea lucrărilor plenaa luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Central al U.G.S.R. Participanții la plenară au adoptat textul unei telegrame adresate Comitetului Central al P.C.R., tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al partidului, președintele Republicii Socialiste România. „Organele și organizațiile sindicale — se arată, printre altele, in telegramă — își vor spori contribuția la mai buna organizare a producției și a muncii, la asigurarea calificării și perfecționării pregătirii profesionale a celor ce muncesc, în scopul creșterii productivității, îmbunătățirii calității produselor, reducerii consumurilor specifice, a risipei de orice natura, realizării sarcinilor de investiții, intrării in producție te termen și ln parametrii proiectați a noilor obiective. Pătrunse de marile răspunderi și îndatoriri ce le revin din hotăririle Congresului al XI-lea al P.C.R., sindicatele, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, vor acționa cu fermitate pentru înfăptuirea măsurilor stabilite de partid și guvern privind asigurarea condițiilor de muncă ți de viață ale celor ce muncesc , vor intensifica activitatea politico-educativă pentru formarea și dezvoltarea conștiinței socialiste a maselor, lărgirea orizontului de cunoaștere, pentru întărirea ordinei și disciplinei in producție, pentru aplicarea fermă în viață a principiilor și normelor eticii și echității socialiste. Participanții la plenară — se spune în încheierea telegramei —, animați de o nestrămutată voință și hotărîre, se angajează ferm in fața conducerii partidului, a dumneavoastră personal, tovarășei Nicolae Ceaușescu, să muncească cu abnegație și devotament pentru realizarea integrală a planului pe anul 1975, încheierea actualului cincinal înainte de termen și pregătirea celor mai bune condiții pentru trecerea la cincinalul 1976-1980, pentru binele clasei muncitoare, al întregii noastre națiuni, pentru înfăptuirea neabătută a politicii interne și externe a partidului, pentru prosperitatea și înălțarea României pe noi culmi de progres și civilizație". U.G.S.R. Distincții acordate de Consiliul Central al U.G.S.R. Colectivele întreprinderilor și instituțiilor fruntașe in întrecerea socialistă pe țară trăiesc in aceste zile satisfacția primirii înaltelor distincții acordate de Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. La solemnitatea decernării participă reprezentanți ai organelor locale de partid, ai ministerelor, centralelor industriale, ai organelor sindicale. Pină ieri, le-au fost decernate „Steagul roșu“ și Diploma de onoare (distincții cuvenite locului unti) următoarelor colective : întreprinderii bucureștene „23 August“, unde înaltele distincții au fost iuminate de tovarășul Gheorghe Petrescu, vicepreședinte al Consiliului Central al U.G.S.R. , Institutului Proiect- București, de tovarășul Oliviu Rusu, vicepreședinte al Consiliului Central al U.G.S.R. ; întreprinderii „Automatica” — București, de tovarășul Gheorghe Stuparu, vicepreședinte al Consiliului Central al U.G.S.R. ; întreprinderii de transporturi auto Cluj-Napoca, de tovarășa Elena Peter, vicepreședintă Consiliului Central al U.G.S.R. , a întreprinderii de stat pentru creșterea și ingroșarea porcinelor Beregsău — Timiș, de tovarășul Francisc Kronawetzer, vicepreședinte al Consiliului Central al U.G.S.R. ; Întreprinderii Electrocentrale — București, de tovarășul Gheorghe Stuparu, vicepreședinte al Consiliului Central al U.G.S.R. ; Exploatării miniere Vulcan, de tovarășul Constantin Mindreanu, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. ; întreprinderii mecanice de material rulant „Grivița roșie“ — București, de tovarășul Pavel Ștefan, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. ; întreprinderii forestiere de exploatare și transport Pitești, de tovarășul Paul Nagy, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. ; Institutului de cercetări și proiectări pentru echipamente termoenergetice-București, de tovarășa Imarisa Munteanu, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. ; Trustului de construcții industriale din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, de tovarășul Mircea Georgescu, președintele Comitetului Uniunii sindicatelor din construcții , întreprinderii textile „Oltul“ — Sf. Gheorghe, de tovarășa Magdalena Filipaș, președinta Comitetului Uniunii sindicatelor din industria ușoară , Institutului de studii și proiectări pentru îmbunătățiri funciare — București, de tovarășul Constantin Herescu, președintele Comitetului Uniunii sindicatelor din agricultură, industria alimentară și ape , întreprinderii de comerț exterior „Metalimportexport“ — București, de tovarășul Nicolae Moraru, președintele Comitetului Uniunii sindicatelor din metalurgie și construcții de mașini. Colectivele distinse au trimis tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU telegrame în care își exprimă hotărîrea de a ridica pe noi culmi marea întrecere socialistă pentru îndeplinirea mărețului Program adoptat de cel de-al XI-lea Congres al P.C.R. (Urmare din pag. 1) Valoarea umană a metalului sfătuit să nu cred că „lipsurile ar putea caracteriza un colectiv care le scoate la iveală“, îmi propune, spre convingere, studiul consemnărilor baterile din grupele de la dezsindicate, „de unde reiese clar spiritul autoperfecționării“. Purtăm discuția din mers, pentru că Gheorghe Stancu mă conduce prin hale si laboratoare. E un ghid sui generis, care-mi spune deschis că „un reportaj despre ceea ce este frumos, esențial in viața uzinei, este cit se poate de nimerit in preajma lui 1 Mai". Așa că ii notez părerea despre esențial. Am observat, de exemplu, clădirea nouă a fabricii, operă de arhitectură industrială ? Ei, bine, trebuie să știu că s-a ridicat pe locul fostelor hardughii „Standard“. Aparatura de telefonie, cerută si export, ar fi o altă mindrie, paratriotici chiar, intre actuala „Electromagnetica“ și fosta „Standard", care nu era decât un fel de „service“ al firmelor străine. Dar schimbarea esențială, determinantă și pentru casă și pentru ce se produce sub acoperișul ei, este gindirea muncitorului... Și mă oprește la masa de lucru a meșterului Iosif Marcovici, pe care mi-l prezintă „o pildă de gindire nouă“. Modest, meșterul Marcovici imi spune că angajamentul său e de fapt colectiv, intrucit nu s-a gîndit singur la modificările aparatului „R-70611“. Este fi ideea montorului Petre Moldoveanu. Și, din acelați sprit de colectivitate, li s-a alăturat, plin de entuziasm, inginerul Alexandru Ionescu. Sunt modificări constructive, care numai grefate pe fondul întrecerii socialiste puteau intra in preocuparea unui muncitor și a unui maistru. Pentru că de la dimensiunea de 110 centimetri pe verticală, respectivul „B“ scade la numai 55 de centimetri. Dar „piticul“ demonstrează parametri superiori la toate complicatele probe electronice. Fiindcă angajamentul, cuvint onoare dat de trei fruntași de la intrecere,se împlinește prin acea încărcătură de idei generoase pe seama căreia punea si Ion Grama creșterea valorii metalului._ La secția Pentaconta fac cunoștința altor doi autori (și realizatori) de angajament tiv : maistrul Filip Stancu colecși tehnologul Alexandru Burcică. Amindoi, intr-un program suplimentar pe care singurii l-au impus, revăd documentația de la debitarea laminatelor. Și descoperă „mine“ de metal, încă n-au calculat economiile, fiindcă n-au nici timp de socoteli și nici n-au terminat ce fi-au propus, și întreb, totuși, dacă se pot estima valorile ce le vor repune in circuit prin micșorarea indicilor de consum la debitare. „Încă nu ne putem pronunța (zice Filip) dar știm că economiile pe toată uzina vor atinge în 1975 echivalentul valoric al construirii unei cantine capacitată la 900 de mese pe zi...“ Și înainte de a consemna acest răspuns, intervine Burcică, cerindu-mi și adaug că „orice angajament in munci este o chemare către tineri șuți, către acel frumos din inimă, care se dăruie societății noastre—“.