Năzuința, martie 1973 (Anul 6, nr. 465-489)

1973-03-28 / nr. 486

jailuwmWft 9mm Am sin tgatb ta ritm vmri-vA) ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SĂLAJ AL P. C. R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Ședința comună a Biroului Comitetului Județean de partid și a Comitetului executiv al Consiliului popular județean Rezolvarea tuturor propunerilor, cererilor, sesizărilor și scrisorilor oamenilor muncii în spiritul legalității socialiste, a eticii și echității comuniste în ședință comună cu Comi­tetul executiv al Consiliului popular județean, la care au par­ticipat ca invitați conducători ai organelor de partid, de stat, ai organizațiilor de masă și obștești, ai instituțiilor județene. Biroul Comitetului județean de partid a analizat recent, în spiritul prin­cipialității comuniste, activitatea de rezolvare a cererilor, propu­nerilor și sugestiilor făcute de oamenii muncii în adunări, au­diențe sau prin intermediul scri­sorilor. • Atît din referatul prezentat de tovarășul Vasile Șpan, secretar al Comitetului județean de partid, cit și din dezbaterile purtate s-a desprins concluzia că activitatea organelor și organizațiilor de par­tid, de stat, de masă, economice și obștești — desfășurată In lumi­na Hotărîrii Secretariatului C.C. al P.C.R. din 1966, a indicațiilor conducerii partidului, a Decretu­lui nr. 534, a măsurilor stabilite de Biroul Comitetului județean de partid In noiembrie 1971 — a cunoscut o îmbunătățire incon­testabilă în raport cu anii tre­cuți. Astfel, ca urmare a instrui­rii periodice a aparatului de par­tid și de stat, a secretarilor co­mitetelor orășenești și comunale de partid, a organizării de co­lective de control, sprijin și în­drumare, a unor consfătuiri cu caracter de schimb de experien­ță la Jibou și Nușfalău, a anali­zelor efectuate și a măsurilor lu­ate la nivel de unități economice, instituții, sate și comune, a cres­cut răspunderea, competența și operativitatea în rezolvarea mai atentă a problemelor ridicate în scrisori și audiențe. Se remarcă faptul că din problemele ridicate, peste 56 la sută au fost îndreptă­țite și, ca atare, ele au fost re­zolvate favorabil. De un real fo­los au fost acele propuneri sugestii care au vizat îmbunătă­și­țirea organizării producției și a muncii sau acele scrisori care, bazate pe adevăr și fapte strict autentice au semnalat abateri grave ale unor cadre cu munci de răspundere din întreprinderi — Filatura de bumbac și Fabrica de armături din Zalău — sau din co­mune ca Bobota, Cizer, Creaca, Buciumi, Cuzăplac, Crasna și al­tele. Cercetările efectuate, cerce- Continuare in pag. a IV » Acțiuni în sprijinul orientării profesionale In scopul dezvoltării­­ dragostei față de făuritorii bunurilor ma­teriale și spirituale, organizația U.T.C. de la Liceul „Simion Băr­­nuțiu" din Șimleul Silvaniei, cu sprijinul conducerii școlii, a or­ganizat, zilele trecute, activități menite sa înlesnească cunoșterea tainelor diferitelor meserii, sub diferitele lor fațete. Astfel, au fost invitați In fata anilor IV maiștri, ingineri și teh­nicieni care au împărtășit elevilor din experiența practică a activi­tății de zi cu zi desfășurată acolo unde se realizează soarta produc­ției. In acest sens, tinerii U.T.C.­­iști s-au convins încă o dată des­pre necesitatea legării teoriei de practică, a formării unor gînduri înaintate despre muncă și viață care trebuie să caracterizeze omul înaintat al zilelor noastre. Prin schimbul de opinii care a avut loc, ei și-au putut consoli­da și mai mult gândurile, aspira­țiile pentru diferitele domenii de activitate din fabrici, de pe șan­tiere și ogoare. Județul Sălaj, în anii construcției socialiste, datori­tă grijii ce i-o poartă conducerea partidului și statului are nevoie permanentă de cadre bine pregă­tite. Cuvintele calde, pline de dărui­re pentru meseria aleasă (rostite de maiștrii Valeria Pușcaș (fostă elevă a liceului), Karancsi Adal­bert (coop. Unirea), Iosif Pașca, maistru-metalurgist la I.I.L. Mă­gura, asistenta medicală .Cornelia Sauen, inginerul agronom Vasile Popa de la Centrul experimental din Șimleu­ Silvaniei) au găsit un ecou larg în mijlocul elevilor anilor IV care se pregătesc să părăsească băncile școlii. Ludovik KAISER, activist al Comitetului județean Sălaj al U.T.C. Un complex de măsuri echivalent cu 400 tone piese turnate pe an său La I.I.L. „Steaua roșie“ nu­există o susținută preo­cupare pe linia organizării superioare a producției și a muncii. Datorită strădaniei conducerii și a specialiștilor de aici se lucrează la elabo­rarea unui proiect privind tur­narea unui planșeu intermedi­ar, prin mijlocirea căruia se vor crea două nivele de pro­ducție la hala amintită. Pro­iectul vizează, totodată, solu­țiile efective de mecanizare a transportului intern (prin in­troducerea unui pod rulant, ca­re va dirija fonta topită de la cubilou la locul de turnare), se va perfecta sistemul de ventilație și exhanstare la ha­la de turnătorie și atelierul de curățat piese, vor fi preschim­bate anumite soluții tehnice la turnătoria de alamă etc. De reținut faptul că prin a­­plicarea acestui complex de măsuri se vor extinde consi­derabil capacitățile existente, obținîndu-se, pe această cale, anual, un spor de producție de circa 400 tone piese turnate. Lucrări de construcții In valoare de 400.000 lei, peste sarcinile trimestriale Constructorii de la Șantierul blocurilor de locuințe nr. 1 Zalău — de la I.J.C.M. — lucrînd de aproape două luni cu forma de execuție și salarizare in acord global, au reușit ca, zi de zi, să-și îndeplinească și depășească normele de producție. Ca ur­mare, în ziua de 24 martie (a.c.), și-au realizat sarcinile de plan maximale aferente primului trimestru. Din calculele prelimina­re rezultă că pînă la sfirșitul acestei luni constructorii de aici vor executa lucrări, peste sarcinile stabilite, în valoare de 400.000 lei. De asemenea, blocul C. 16 cu 40 apartamente, așa după cum ne informează Petre D. Pop, șeful șantierului, se va preda cu 30 de zile mai devreme (adică la începutul primei decade a lu­nii viitoare). . .................................................................. Vasile Ciobanu la cei 19 ani ai săi este șeful echipei de formare la banda mecantizată a fabricii Armătura, dar in ciuda virstei el se remarcă inițiative și spirit de organizare. ______________------------------------------------------------------------ ■ - MIERCURI 28 MARTIE 1973 DIN SUMAR • Caiete de pedagogie modernă • Acolada • Alternanțe • Ședința Socie­tății de științe filologice • ... Zi de zi... • Concursul elevilor de la licee­le agricole (în pagina a II-a) • Democrația cooperatistă în acțiune — pagină economică agrară (în pagina a III-a) 24 de ore pe glob (în pagina a IV-a) ■4b Tineretul în fruntea acțiunilor patriotice, la Bobota Animați de însu­flețită întrecere lan­sată de Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comu­nist, sub deviza „Tineretul factor activ în îndeplini­rea cincinalului îna­inte de termen“, întregul tineret din satele comunei Bo­bota a participat la acțiuni patriotice de mare amploare inițiate de comite­tul comunal U.T.C. Ca urmare a a­­cestor acțiuni au fost tăiați spini și împrăștiate mușu­roaiele de pe o su­prafață de 400 ha de pășune, acțiune la care au partici­pat 350 de uteciști și pionieri. La Săptămîna aceas­întreg tine­retul va participa cu același elan la împădurirea celor 7 ha cu puieți, în fondul comunal sta­bilit în angajamen­tul economic. Ioan OȘAN, secretarul comitetu­lui comunal U.T.C. Consfătuire cu cititorii In sala festivă de la Liceul agricol din Șimleul Silvaniei a avut loc ședința de constituire a subredacției ziarului nostru din această școală. Au participat, în număr mare, delegați ai tuturor claselor din liceu, profesori și ingineri, cadre didactice. In cuvîntul lor, elevii Liviu G., Angela Petruț, Alexandru Berceanu, Elena Boguță, Florica B. și Ioan Tămaș au înfățișat aspecte din viața și activitatea lor de viitor tehnicieni și econo­miști — atît de necesari agriculturii noastre — au făcut apre­cieri pe marginea articolelor, care înfățișează viața școlii, ve­nind cu numeroase și valoroase propuneri. Profesorii Florica Opriș — secretara organizației de partid din școală, și Leontin Poștoș — directorul adjunct al liceului —­ și-au exprimat satisfacția de a fi organizate consfătuirea și subredacția, dînd asigurări că activitatea celor aproape o mie de elevi — atît pe linie instructivă, cît și ia cîmpul muncii productive — va fi mai bogat oglindită în presa locală și cea școlară. S-a trecut­­ apoi la alegerea membrilor subredacției. Au fost propuși și aleși: Angela Petruț, Maria Benea, Samoilă Costa și Elena Boguță. Profesorul Leontin Foștoș va coordona activitatea membrilor subredacidei. În întîmpinarea consfătuirii județene a cadrelor medico-sanitare Demonstrația directă, convingătoare în alimentația rațională De la terminarea facultății lucrez in permanență Intr-o cir­cumscripție sanitară rurală. U­­na din problemele care m-a pre­ocupat, în mod deosebit, în ac­tivitatea de educație sanitară a fost problema rației alimenta­re și a alimentației echilibrate. Am observat însă că mulți oa­meni — în special gospodinele — Înțeleg foarte greu aceste noțiuni și mai ales se adaptea­ză foarte încet în a aplica în a­­limentația lor curentă astfel de principii. Cred că atunci cînd medicul apare la căminul cul­tural în ipostaza de conferen­țiar pe teme ale alimentației, e foarte necesar să-și­ însoțească cele spuse de diafilme sau filme adecvate. Din experiență pro­prie am constatat că rezultatele sunt foarte evidente. Aceste „materiale didactice“ se găsesc In dotarea Serviciului de edu­cație sanitară, de pe lingă Di­recția sanitară a județului. Nu trebuie decis să se facă un „plan de rotație“ prin comune, ca medicul de circumscripție să fie avizat de sosirea lor la momentul oportun. Ceea ce Îngreunează mult im­primarea unei alimentații rațio­nale e și excesiva copleșire a rafturilor unităților alimentare — mai ales la puncte de lucru — cu conserve din carne. Ori, eu cred că deprinderea unor o­­biceiuri alimentare sănătoase de către populația rurală depin­de și de personalul din comerț, care trebuie să dirijeze, în rețea preparate și produse vegetarie­ne. Totodată, personalul din co­merț trebuie să include in re­clama directă, către cumpără­tor, prezentarea rețetelor de preparare a produselor vegeta­riene. Dr. Ioan TURCU, medic la Circumscripția sanita­ră din Letca Un factor terapeutic amenințat de vizitatorii bolnavilor Intr-un spital, îngrijirile ce se acordă unui bolnav sunt foarte diverse. Una dintre cele mai im­portante, mai ales într-o secție de boli­­ interne, este tratamentul igieno-dietetic. Cu alte cuvinte, alimentația bolnavilor este con­trost PARASCHIVA, asistentă medicală șefă la secția de boli interne a Spitalului din Zalău Continuare In pag. a IV i Pe șantierul fabricii de conductori emailați. Se lucrează la izolarea viitoarelor hale. Datorită grijii pe care partidul și statul nostru o poartă oame­nilor muncii, ne-am obișnuit așa de mult cu certitudinea că orice muncă prestată e răsplătită în funcție de­ cantitatea și calitatea ei, nicit, atunci cind auzim că cineva n-a primit salariul pe o perioa­dă, ni se pare de-a dreptul paradoxal. Și, e adevărat, sunt așa de rare aceste cazuri. Iacit la auzul lor ne punem foarte multe semne de întrebare. Sunt rare, ce-i drept, dar de ce se mai intîmplă? Iată întrebarea de la care am pornit în ancheta noastră la Șantie­rul de construcții al Fabricii de conductori emailați din Zalău, aparținător Trustului de construcții industriale, Cluj. — Tovarășe maistru Gavril Roșeanu, dumneavoastră sunteți o­­mul, specialistul de încredere al trustului, care supravegheați și coordonați lucrările pe care le efectuează cele două echipe deta­șate în ajutorul construcției pe acest șantier. Cum explicați fap­tul că muncitorul Traian Demble n-a primit nici pînă în prezent salariul pe luna ianuarie? — Să vedeți, din cite am aflat, ci a venit la noi prin 12 ianuarie ac., dar eu n-am știut de existen­ța lui pe șantier pînă la luna fe­bruarie cînd nu mai aveam cum să-l trec în fișa de pontaj. — Cine face la dumneavoastră prezența oamenilor? — In exclusivitate, eu. — Și cum o faceți? — Dimineața fac apelul, stri­­gîndu-l pe fiecare pe nume, iar peste zi mai controlez prezența lor, la punctele de lucru.. — Dar cum de n-ați observat niciodată că aveți un om în plus, sau Traian Demble nu v-a sesi­zat că numele lui nu e amintit? — Nu, niciodată. — Pontajul oamenilor îl­­ fac de obicei eu, pentru că tovarășul maistru nu are timp să vină la echipele noastre In fiecare zi, are și alte puncte... de lucru. (Gavril Hădade șeful echipei în care lu­crează Traian Demble). — Dumneavoastră l-ați trecut pe tovarășul Demle în fișa de pontar? — Bineînțeles, Maistrul Roșeanu: Chiar așa dacă ar fi fost, eu nu-l puteam trece prezent deoarece nu aveam fișa lui de instructaj N.T.S. — Nu v-a prezentat fișa cind a venit la lucru? Gavril Hădache: Toate fișele au fost la mine, inclusiv cea a lui Demble. Tovarășul maistru mi-a spus să le țin pînă mi se va ce­re. — Care-i atunci adevărul to­varășe maistru? — Eu am fost plecat o perioa­dă, iar fișele le-am luat abia în februarie. — In ianuarie n-ați făcut in­structajul cu privire la protecția muncii? — Cum să nu. (Vedeți, tovarăși de la Direcția muncii, că din co­recturile și mîzgăielile de pe fi­șe, reiese, clar că NU). — Dar în ianuarie oamenii au primit și avans, cum de n-a sesi­zat nimeni că Demble n-a primit? — Nici nu putea primi, din moment ce n-a fost pontat. Gavril Hădade. De­pontat a fost pontat, doar eu v-am predat pon­tatul. Iar cu avansul, vă amintiți, tovarășe maistru, că atunci cînd le-am reaprtizat fiecăruia suma, ne-am oprit în dreptul numelui său și ați spus că-i ajunge 200 de lei, pentru că e nou? — Nu-mi amintesc. Insă se poa­te rezolva intr-un singur fel: să dea toți cite o declarație că, in­tr-adevăr, a lucrat cu ei în luna loan MUREȘ­AN Continuare in pag. a H-a. De ce atita lipsă de răspundere, tovarășe maistru? ISPBMOM Cei călcați * în picioare ei) Dacă toate aceste lucruri­­ su­nt cunoscute, de ce s-a fă­cut atît de puțin? Deoa­rece am învățat să ascun­dem o mare parte a lucru­­rilor urîte din Australia. Un loc unde situația iese la iveală imediat este ora­șul Alice Springs, din cen­trul îndepărtat al continen­tului australian. Mulți tu­riști australieni și străini Continuare in pag. a IV a

Next