Neamul Românesc, decembrie 1928 (Anul 23, nr. 267-287)

1928-12-01 / nr. 267

ANE.AMU­L ROMANESC CONSTANT S. MIHAESCU j £tr. Valter Nârăcineanu 2 bis Telefon 347|72 fipn­ia îirințipiH: Soc. „fIBRO-BASAW“ Bolovano! Basarab. 177 Telet. 3Q6|2­­1 „CONSTRUCȚIA ECONOMICA“ SOCIETATE IN NU­ME COLECTIV 1 Face anume ainte de construcții de Case pentru campania viitoare ! Lucrări în execuție. I PALATUL LIGEI CULTURALE , LICEUL MIHAI VITEAZUL j ȘI LICEUL GH. ȘINCAI Consultații orele­ € 10 dim. și p. m. Bulevardul Principele Mircea, 7 I­i ................ aUTOMOBILILE IT ( JHpf) mii fatmm I %­ É | C-ele mii eftone 1 XJL^w7_M­JL Cele mai frumoase Reprezentant general pentru România Politica Poloniei și preparativele germano so­­vietice Varșovia, (Ceps). — Ziarul polonez ,.Czas“ constată în ultimul său număr, că Germania a trecut la pregătiri militare, în­cepând cu cuirasatul de război, a cărui con­strucță a fost aprobată de Reichstag. A­­cest cuirasat are ca scop, scrie ziarul, ca în caz de război să împiedice orice trans­port, în special transportul de munițiuni spre cele două porturi poloneze. Pentru a­ se justifica înarmările, presa germană îm­preună cu cea sovetică au început o cam­panie contra Poloniei. Cu toate că afirma­ți­le lui „Berliner Tagblatt“ despre alianța româno-polonă au fost desmințite, celelalte ziare germane de diferite nuanțe repetă a­­f­rmațiile. Știrile din Berli și Moscova sun­t pine de calomnii la adresa Poloniei. Berlinul răspândește în lume știr­i despre pregătiri de atac în Polonia spre a se în­dreptăți construcțiile de război germane. Trecând la metodele Moscovei, ziarul spune: „Situația economică dezastruoasă, nemul­țumirile tiranilor, mișcările naționale și descompunerea din conducerea partidului comunist silesc sovietele la cunoscutele lor metode, înfricoșează pe nenorociții lor su­puși cu fanttoma pericolului din partea Po­loniei. Pericolul extern este în­totdeauna o cataplasmă pentru absesul Intern“ Ziarul arată cu încheere, că pol­tica Po­loniei este pătrunsă de adevărat pacifism, cum dovedește politica prea pacientă a Po­loniei în chestiunea Lituaniei. Polonia are nume de mulți ani de muncă pașnică. •fiOj ■ ■ — - OOOO X oooo —— - § Către Țară , Partidul P­or^rd^rpWșî Mtiâ d-lui geleül Ave­rescu și Partidul National de sub preșidentia d-lui M­. Iorga prezentîndu-se unite in fata alegătorilor, conducătorii altor două partide au lansat următorul manifest către țară.^ In momen­tul când mai mult de cit oricând, față valurile tulburi răscolite de o propagandă fără­­ răspundere. Țara are nevoe de oameni in stare a-1 garanta liniștea $1 pașnica desvoltare cu viața lor întreagă, două partide unite înfățișează alegătorilor lor înțelegere pentru nevoile Patriei lor doi oameni incunjurați de devotamentul unor prieteni încercații . Amândoi au pus in serviciul României. In clipele când ființa el iniftși era In Joc, toate puterile lor și ei pot spune că merită prin fapta lor nu numai să trâiască mândri In Patria întregită, dar, In anii lor înaintați, să o conducă după datinele ei cele bune,1 [așa de primejduite azi, încă odată, candidând împreună cu fruntașii para­­tidelor noastre, ne punem la dispoziția societăței românești, amenințate tn cele mai legitime in­țerese ale ei. De o parte liberalismul îmbătrânit, lipsit de un șef care avea măcar un suflet puternic și o mare voință, nu poate cere Snappi o putere pe care a căpătat-o pe furiș și de care s’a folosit atât de puțin Tara insăși.­­ De altă parte, mânați de credințe oarbe,­ de nă­dejdi ce nu se pot indeplini­ de ambiții cari nu se pot mulțămi, oameni cari nu s’au deprins a lucra împreună țin în mâni slabe, hărțuiți de toți alei cari l-au ajutat să ajungă la putere, cârma politicei ro­mânești. Oricine ere de apărat un rost câștigat prin muncă, oa avere adunată cinstit , cărturarul desprețuit de el cari nu pot respecta cartea, negustorul care nu poate prospera in mijlocul nesiguranței de fiecare zi, teranul înstărit care nu dorește să i se dea de­­ el dintălu gălăgios pământul muncit de dânsul,­ nu-și pot afla sprijinul decât in legătura noastră de­ ordine și de asigurare socială și națională. 1 Cei cari au dorit și cerut pământul pentru terani, sfătuind pe neuitatul Rege Ferdinand, cei cari au împărțit cu mânile lor acel pământ, aceia pot să luearä teranulul, care hotărăște asupra viitorului Terai, să li se recunoescă dreptul. [, Cel cari niciodată n-au rupt acest popor In bu­­căți, neintreținând ura Intre fii aceleiași make, sfânta noastră Țara, pot să ceară orășanului a înțelege că­­ apărarea lui cea mai sigură este la noi. Cei cari au recunoscut minții luminate dreptul de a stăpâni peste gândurile nelămurite ale celorlalți, pot să ceară Intelectualilor, de la micul funcționar până la profesorul de Universitate, să ii se încre­dințeze grija­­ clasei celei mai nedreptățite din România. Cei cari au vorbit intâiu Vechiului Regat despre datoria lui de a pune în primejdie totul pentru a e­libera țările ajunse sub stăpânirea străină, cel cari,­ conducând oștirile mântuitoare, au adus împlinirea­ vremurilor așteptate cu atâta durere, pot să ceară1 Ardelenilor, Bănățenilor, Bucovinenilor, Basarabe­­nî­or, să-și recunoască prietenii cei vechi, cari n’au crezut nu închipuiri de prin Viena și de alurga, ci în dreptul singur al nației lor. .âx:­­ Cei cari au fost totdeauna pentru frăția patrio­­­tiei a tuturor cetățenilor acestei Țări pot să ceară­ naționalităților să l3 dea, cănd votul lor caută pe un Român de sânge, mai multă recunoaștere decât celor cari au recurs la ele numai pentru scopuri egoiste. Cu în­ vedere vă cerem tuturora a da In viitoa­rele Camere o opoziție destul de puternică pentru ca posesia să fie adusă a recurge, in ziua falimen­tului apropiat al unui guvern nepregătit, la alte puteri decât ale liberalismului obosit și descompus.. Alexandru Áverésen Nicolae Iorga ^ F­eședintele Partidului Poporului Președintele Partidului National Arte Grafice .,IN­DREPTAREA“, Societate Anon­­­mă pe Acțiuni, Calea Victoriei No. 63__65, București D. Painlevé despre ba­­ptul Apararii nationale Paris 29 (Rador). — Răspunzând criticelor ce s’au adus în Cameră bud­getului apărării nationale, d. Painle­vé, ministrul de războu, a arătat că împ­triva afirmațiilor radi­cal-socia­lii­st­ului Montigny, efectivele armatei franceze sub regimul serviciului mili­­tar d­in an vor fi cu 130.000 oameni mai mici de­cât în 1913. Budgetul Mi­nisterului este cu 80 milioane mai mic decât în 1913 dacă se ține seamă de devalorizarea francului. De ase­menea nu trebuie să se alițe că ch­el­­tuelile militare în general sunt as­tăzi mai mari din cauza scumpetei costului vietei, din cauza înmulțirei numărului militarilor de carieră, și din caza dezvoltării aeronauticei­ D. Painleve a demonstrat necesitatea de a se organiza noua frontieră. Minis­trul a afirmat cu tărie că politica militară a Franței e în conformitate cu spiritul de la L’ocarno- Franța ve­ghează la apărarea ei națională, iar armata franceză este în servi­ciul pa­­cei generale. -------------ooooXoooo-------------­ AZI, VINERI, 30 NOEMBRIE Teatrul National. — Petronius. Opera Română. — Lohengrin. Teatrul Regina Maria. — Tereza Ra­­auen. Teatrul Intim. — Moritz... boxeur. Teatrul Mic. — Catârul. Teatrul ."Alhambra. — Fritz. Chat-Noir. — Myriel, Geo Bartoul, Ju­liette Petit. Cinema Eforia. — O nuntă In revoluție, 10 acte, cu Gösta Ekman și Fritz Kortner­­ Cinema Scala. — întreaga expedite a ge­­­­neralului Nob­le în 6 acte și Revista „Ca la­­ mama acasă“. Trianon Cinema. — La belle Helene (Via­ța intimă a frumoasei Elena) cu Maria Korda. Cinema Capitol. — „Roșu și Negru“ cu Ivan Mossoukine, Petersen Mossoukine și UI Dragover. Teatrul Lipscani. — (Sala de sus): Tur­neul Lydia Putotzkaya, Masca Satanei ?■ Păcatul unei femei. (Sala de jos) : O prin­țesă în exil cu Mary Parker, Verebeș, etc . și filmul vorbitor. Teatrul Cinema Mari­oara Voiculescu. — O noapte de amor, cu Ronald Colman și Wilma Banks Revista „Mică dar veselă“. Cinema Odeon. — Cântecul prizonierului (Heimkehr) cu Dita Parlo, Lars Hanson, etc. Cinema Select. — Primțul student cu Ra­mon Navarro și Norma Shearer. Teatrul Elite Cinemas — Am­y Ondra în Primul sărut. Cinema Lux. — Celebra capo d’operă O­­­mul care râde cu Conrad Veid. Cinema Roma. — învingem sau murim­­ cu Walace Beery și trupa Mitică Bruno. Cinema Marconi. — Cafe electric cu Nin­­na Vana și Igo Sym și trupa Titi Mihăi­­lescu. Cinema Jupiter. — Misiunea secretă, cu Suzi Vernon. Cinema Mamia. — Iubita guvernatorului cu Magda Sonia și Fritz Koertner și artiști Cinema Volta-Buzești. — Secretul di Geneva și artiști. 1 Ultima oră D. Profesor Nicolae Iorp către alegătorii din Covurlui D. profesor Nicolae Iorga, președintele Partidului National a adresat­ următoarea scrisoare către alegătorii din Galați și ju­dețul Covurlui:­­" fi­i iubiți alegători covurluieni, împrejurările, care au măcinat pu­terea îndreptățită și asupra celor mai buni prieteni, mă împiedecă de a fi ca altă dată, candidat în iudetul care de douăzeci de ani mi-a fost credin­­cios, intru­cât i-a îngăduit coru­ptia si «la. Aceia cari mă ascultă mai mult. a­­­ceîa sunt însă astăzi prietenii mei ce­i adevărați. Iar sfatul meu este acesta: Nu spri­­jiniți pe liberali, căci cel mai slab swab!11 pe care si K­ati­da i-ar ajuta Wijsimi sa se întoarcă la putere fără să­ fie în stare, împărțiți cum sunt să­ cârmuiască tura cu adevărat. . Nu spirijini­ți pe națio­nal-țărănisti­a­­,dla la put­ere de liberali, ca să-l poa­tă înJolcui peste câteva lu­ni, ca pe u­­nii mari n’au destoiicia de-a stăpâni greutățile cale mari de astăzi. Nu vă mierdeți în forbe mari și nu credeți frate cu țărani.De oricine strigă că o tărănisi,și UrTariu noDorul. ' Ca să poată fi mâine, când vor în­țelege cei 3610 guvin că nu pot bi­ctui piedicile care se stau în cale, ca sa poata fi, deci, mâine o tovărășie de oameni încercați de mult în sluj­, ba ton cari să-si poată lua greaua î sarcină pe umeri, m’am întovărășit­ cu generalul Averescu, care a scăpat! România de prăpădul oștilor dușma­­­ne în ceiasurile cele mari ale război­u­­­lu­i. Prietenii lui sunt și ai mei D. Or. Trancu-Iași se prezintă ast­fel în numele amândurora. Sprijinițil-î. ^Nu ascultați pe cei cari fac păcat când, spre peirea lor, nu mă ascultă­ ci ascultați-mă pe mine când vă cer pentru steaua cea nouă votul d­vs. ? N. IORQA 'JST' ■ ^oooqooocv------------­./*■ Partidul Național și Partidul Poporului, luptând unite în alegeri, semnul nostru comun este Steaua Vostati cu totii Steaua . Consiliul National al Femeilor Române a­­nunță inaugurarea „Casei Femeii" în ziua de 2 Decembrie orele 10 dini In prezenta M. S. Regina Maria și­­ A. S- Regală Princi­pesa Elena. il mai micistm al Ungat­iei la Paris Budapesta 28 (Rador)", Azi s’a promulgat decretul Regentului prin­­ care baronul Frederic Villani e reche­mat din postul său de la București și e numit ministru al Ungariei la Pa­ris. ■«*§ ■ *»— ooooooooo - , Cazul cu cei 12 mii de jandarmi cari trimiși la vatră vor fi înlocuiți în Februarie cu un număr egal de jandarmi, dă măsura campaniilor țărăniste în vederea alegerilor. Lauda gălăgioasă a domnilor de la guvern, când nu e fundată pe făgăduieli, se sprijină pe inexactități. Să afirmi că venind la cârmă unei economii de sute de milioane, numai cu un gest, să se afle două trei zile după aceea cum că nu e vorba de nici o economie, că așa s’au petre­cut lucrurile și în toamna lui 1927, și că totul e o deplo­rabilă manoperă de alegeri, — iată ceva care poate men­ține „entuziasmul“ mulțime!, dar nu sporește cu nimic cre­ditul guvernului Maniu, — în fericita alternativă când î s’ar fi putut da credit, și admite seriozitatea. Și mai ales acum, când s’a anunțat oficial că totul a fost o minciună, în chestia celor 12 mii de jandarmi. . Candidații noștri Partidul Național de sub președinția d-lui Profesor N. Iorga și Partidul Poporului de sub președinția d-lui General Al. Averescu au depus următoarele candidaturi: p. Judelui Ilfov La Cameră: Profesor N. Iorga Or. L. Trancu-lași, fost ministru C. Cihodariu, fost ministru I. Mitilineu, fost ministru Ch. Tașcă, profesor universitar C. Meissner, fost ministru și președinte al Camerei C. Caroflid, fost ministru N. Batzaria, fost ministru și vice-președinte al Senatului D. Dobrescu, fost ministru și președinte al Senatului D. Pompeiu, profesor universitar General I. Rășcanu, fost ministru V. Goldiș, fost ministru, președinte al soc. cult. „ Astra Em. Lahovari, fost deputat M. Manoilescu, fost Subsecretar de Stat A. Teodorescu, profesor universitar fost primar al Capitalei Grigore Nicolae Filipescu, fost deputat D. Grozdea, fost deputat și primar Colonel S. Bădulescu, fost deputat și primar­­, secretar General al Partidului Poporului, A. Solacolu, fost prefect de Ilfov Al. Oteteleșianu, profesor universitar fost vice­președinte al Camerei La Senat (Colegial universal) : 1 P. P. Negulescu, profesor universitar, fost ministru și pre­ședinte al Camerei General Gh. Gh. Văleanu, fost ministru Em. Socec, fost deputat Șt. Meitani, fost vice­președinte al Senatului N. Darvari, fost vice­președinte al Senatului C. M. Mironescu, Inginer, Inspector general fost vice­pre­ședinte al Senatului G. Elefteriu, avocat Senat (Colegiul Consiliilor Comanale) . C. Ionescu, profesor fost director al Liceului Lazăr. Județui Roman La Cameră :­ ­p. JOANESCU, fost deputat. GH. CONSTANTINESCU, fost­­ p. ROIU, fost deputat, deputat. AUREL POPOVICI, fost primar. SENAT (Colegiul Consiliilor comu- SP. VARNAV, proprietar, nale) t lA SENAT (colegiul universal) * R. CHEFNEUX, fost prefect. Liga Culturală și Asociațiunea „As­­tra“ din Sibiu, vor sărbători, Sâmbătă 1 Decembrie 1928, orele 4 p. m., la Ate­neul Român, 10 ani de la unirea Bana­­tului, Transilvaniei și Bucovinei, prin­­tr’o serbare. Vor vorbi 5 d. NICOLAE ÎORDA președintele Ligii Culturale, iar din par­ea Asociațiunii „Astra", d. ȘTE­FAN POP, președintele Despărțămân­­tului București și d. Laurențiu Óanea. Intrarea numai cu bilete. Locul în loje­lei 10. In staluri gratis. Biletele se găsesc: la Direcțiunea liceului Sf. Sa­va, (str. General Berthelot 23) ; la d. Ilie Al. Ardeleanu, secretarul „Ligii" ; la magazinul G. Apostoleanu (calea Victoriei 28 fos, 36) , la sediul „Ligii Culturale" (Bulevardul Schitu Măgu­­reanul), iar în ziua serbării la cassa de bilete a Ateneului. Creat urmare a isrossagan­­dei dewasogere pe care a făcut-o național-țărănistii fă­găduind ță­rănilor impărțirea tuturor pământurilor, în unele părți ale țării țăranii au în­­ceput să intre cu plugul în islazul. Ministrul de domenii a fost silit să dea o circulară tele­grafică autorităților invită­n­­dule să oprească aratul isla­zurilor. Iată unde duce o propa­gandă necugetată, ia ațâța­­rea dorinței, legitime de alt­fel, a țăranului de a avea pământ. Cea mai periculoasă dintre demagogii... Cuvântul celor ce nu fac politica In învălmășala de patimi și dorint, ce se nasc odată cu venirea unui guvern la putere, inimile celor cumsecade caută în­totdeauna, luptând de multe ori cu situații imposibile, să aducă lumina lor întru în­dreptarea celor ce sun­t pe cale de a ră­tăci. Sunt sfaturi abundente, cari se aruncă acum. Întocmai ca sămânța din evanghelie, și depinde numai de locul pe care cad, dacă este pământ fertil, sau piatră de stâncă sterilă. Stăm și noi spectatorii um­ili și ascul­tăm când pe unii, când pe alții, având bu­curii atunci când gândul nostru se asea­mănă cu al lor, sau tristeți când ne aflăm în fața unei nerozii, aproape inadmisibilă. Iar când vedem oameni, îmbătrâniți spre a face binele acestei țări, cari întrebuințează cuvântul lor măsurat pentru a da îndru­mare celor ce se cred atotputerni­c5, ne gândim cu multă părere de rău cât & stearpă es­te stânca, pe care va cădea să­mânța cea fertilă. Nu pot să nu fac această comparare care stăruie în mintea mea, când văd cu câtă iubire desinteresată de țară caută domnul Profesor N. Iorga să înlăture, poate cu un ceas mai de­vreme, prin sfaturile sale, erorile în care inevitabil va cădea guvernul condus de d. Marv­u- Si­nTia nu este numai a doctrinelor, pe cari oamenii domnului Manîu le adoptă, ci mai ales a acestor oameni, cari înainte de a fi condu­cători ai statului, sunt o mână de nepregă­tiți-Și prin logica absolută, din nimic nu poate să iasă decât tot nimic. Iată de ce scetpicismul nostru, al acelora ce nu suntem înregimentați în nrici un fel de partid politic, depășește marginile o­­bișnuite ale expectativei, și se transformă în siguranță, că drumul la care ne va duce acest guvern ne poate da de râpă. Pentru binele acestei țări, pe care o iu­bim cu toții, nu ne îndoim că oamenii des­toinici vor ști să fie gata la nevoe, pentru a opri carul statului de­­ n evitabila pră­pastie. E. lounid St. Romulus -Z Caracterizări Intr’un articol al unui ziar francez se constata ca d­. Iuliu Maniu se bucură­­ de o mare popularitate și este conside­rat de amicii sai ca și adver­sarii politici ca un adevărat om de stat. Credem că ziarul francez exagerează. Să tăcem că ?oț, amicii politici ai d-lui Man­u­il cred mare om de stat. Dar nici unul, nici unul di­n cei cari nu-i sunt partizani po­litici nu-l socotesc pe d. Maniu om de stat. Să nu micșorăm valoarea noțiunilor­­ ■ [UNK] [UNK] |____________ooooXoooo---------­-----—ooooXoooo------­

Next