Neamul Românesc, mai 1929 (Anul 24, nr. 94-115)

1929-05-01 / nr. 94

£ AUTOMOBILELE MACH“ Cele mai bune nil /I J II Cele mai eftine Cele mai frumoase Reprezentant general pentru România Constantin I. Mihăiescu Str. Valter Mărăcineanu 2 bis. Telefon 347/72 -e.Fșbr. -Agenția principală: Soc. »KURD-BASARAB“ Bulevardul Basarab, 177TM21 f^Urme de creații si postume de tricou 1 I PULOVERE II ff. CONSTAN­ȚIN­I­­ BUCUREȘTI. — CALEA V­ICTORIEI, 45 Restaurantul Gare, de bord instalație modernă Bucătărie excelată 1 Mâncări calde și reci, în permanență Hrînuri și băuturi alese, indigene și străine J..... - Serviciu ireproșabil mu Deschis in fiecare zi până ia orele 12 noaptea Restaurantul Gărei de Nord 13.­Tipografia „Datina Românească” Vălenii de Munte Face conoscut că execută ori­ce lu­crări de această branșe cu preturi mai etitate ca in capitală Pentru inform­at­iiiii rugâin & se adresa prin scris sun verbal u­nui colonel A. Ștefanescu, Str. Polono, 74 loco. Spectacole TEATRE OPERA ROMANA: Mireasa vân­dută.­­TEATRUL NAȚIONAL: Fratele pă­gân.­­TEATRUL REGINA MARIA: „To­paze“. TEATRUL CARMEN SYLVA: „In­­’^frigă și amor”, cinematografe. CAPITOL: yila Falconieri cu Hans Stone. .CINEMA ELITE: Le Joneur D'e­­~ches. (Jucătorul de Șah) cu Char­les Dullin, Pierre Batcheff. CINEMA LIPSCANI PALACE: In­sula Vrajelor: matineu și seara. Conița are doi conași, cu Tantzi Cutava Barozzi și Mișu Fotino. Cuta­va Barozzi și Mișu Fotino. f­EATRUL TRIANON CINEMA: Pa­lais de Danse cu Norma Shearer și Swen Lee și Caterina cea mare cu Olga Baclanova. CINEMA BULEVARD PALACE: „Târgul de sclave” cu Ellie Dove, Gilbert Roland și o comedie. CINEMA ODEON: ORGANUL și , corul cazacilor de la Don­a Platoff* CINEMA EFORIA : Amor princiar cu Mady Christians. CINEMA SELECT: Femeia imorală cu Pola Negri și Ejnar Hanson și o comedie în 2 acte. CINEMA VOLTA-BUZEȘTI: „Miste­rele Circului”, dramă în 10 acte și artiști. CINEMA MARIA : Simfonia durerii cu Lilian Gish și artiști. CINEMA ROMA : Cavaleru­l Miste­rios din Sfera Nevada: o comedie in 7 acte și trupa Fotache. CINEMA GOLESCU : închiderea sta­­­giunei: „Zorro“ cu Douglas Fair­banks, S no­t­e— ■ '■ Cărți noul A apărut în editura „Cultura Românească“ și se află de vân­zare la toate librăriile din țară: STEAUA MEA piesă de tea­tru școlar, PĂCATUL BEȚIEI piesă de teatru de adulți, și CĂLĂTORIND PE RIN, o admirabilă lucrare literară, im­presii de călătorie, cu numeroa­se clișee, de d-na LAURENȚIA BACA­LB­AȘA. Le recomandăm călduros ti­neretului școlar și tuturor ama­torilor de lucrări frumoase. MINISTERUL JUSTIȚIEI Comisiunea de naturalizări Conform art 23 din legea privi­toare la dobândirea și pierderea naționalității române, se publică următoarea cerere de naturali­zare, spre știința acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispozițiunilor art. 23 din zisa lege: Domnule Ministru, Subsemnatul Olah Imre cetățean maghiar, căsătorit cu o româncă, domiciliat în București str. Labirint No. 117, pe baza declarațiunei ane­xate prin care renunț la orice pro­­tecțiune străină precum și a acte­lor notate mai jos și anexate aci, vă rog să binevoiți a dispune să fiu naturalizat român și să se facă e­­miterea publicațiilor. Acte depuse aci î o declarație de renunțare la ori­ce protecțiune străină. Un act de naștere a soției mele Roza No. 498 din Salonta 27/2­925. Un certificat comunal din Comu­na Salonta din 27 Febr. 1925. Patru certificate de bună purta­re de la Secțiile I, II, III și IV Trib. Ilfov cu No. 12571 5/3/925, 16217 5/3/925, 1365 5/3/925, 14178 5/3/925. 1 fișă de eșire din România ane­xată la pașaportul No. 257752/926. 1 pașaport No. 257752 1256/924. Primiți vă rog, domnule Ministru, asigurarea deosebitelor mele consi­­derațiuni OLAH IMRE GREFA TRIBUNALULUI ILFOV SECȚIA II-a C. C. EXTRACT D-l Cicerone Oprescu domiciliat în București Str. Matei Basarab No. 12 bis prin petiția înregistrată la No. 11716 din 22 Aprilie 1929 a in­tentat acțiune de divorț contra so­ției sale d-na Coralia Oprescu năs­cută Diaconescu domiciliată în Bu­curești strada Lucaci No. 40 p­ntru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat doi copii anume: Lucia în etate de 10 ani și Narcis­ Cicerone în etate de 8 ani. Soții nu posedă avere. Soțul reclamant se servește cu act de pauperitate. S’a fixat termen pentru a doua conciliere la 6 Mai 1929. Acest ex­tract se va publica în ziarul „Nea­mul Românesc“ conform art. 285 cod. civ. modificat. Dos. 2196/929 Br. Petre Jepa Chirurg primar al Casei Centrale Consultații 5—8, str. 11 Iunie 17, - MK&KÜFI- ROÎSUMESC Paris, 30. (Rador.).­­ Tribu­nalul mixt româno-ungar de la Paris a judecat ori plângerea a șapte societăți ungare de cale ferată, cari reclamă că Statul ro­mân n'a recunoscut drepturile lor, privitoare la concesiunile ce aveau in Ardeal. După cum se știe, Tribunalul s’a declarat competent* în iulie 1927, să judece acest proces, așa că ori s’a trecut la desbaterea în fond. Statul român opune tezei un­gare excepțiunea dedusă din art. 194 al tratatului dela Trianon. Tribunalul a decis să unească in­cidentul cu fondul, și să conti­­nuie desbaterile după ce societă­țile ungare vor fi depus la dosar unele documente cerute de re­prezentantul guvernului român. Continuarea desbaterilor a fost amânată fără termen. Guvernul român era reprezen­tat prin d. avocat Moldovanu, guvernul ungar prin d. avocat profesor Givel. Comisiunea internațională medite­­raniană, întrunită la Malaga, a ales pe delegatul României, Vice-Președin­­te al Biuroului Central însărcinat cu direcția lucrărilor Mediteranei Orien­tale. • —> In'vittá.miiLKi­­iui de mâine (Continuare din pag. l-a) viața i-o dă tot numai învăță­torul. Numai calitatea acestuia, personalitatea lui, dă adevă­rata valoare a unei școli. Acestea spuse, nu însemnea­­ză că școala nu trebuie să aibă localuri mari și spațioase. Gri­ja conducătorilor de­ a construi localuri de școli higienice în toate satele cuprinsului româ­nesc, merită toată lauda și re­cunoștința noastră, dar cu o singură condiție : Să se dea școlii sufletul care să-i dea viață. De aceia pregătirea învăță­torului nu trebuie pusă mai Î >re­jos ca chestiunea localuri­or de școli. Pentru ca în școală să se lu­creze cu folos, pentru ca o ma­re minune să se săvârșească în ele, acela ca tineretul să crea­scă luminat la minte, viguros trupește și sufletește și îndea­juns de pregătit pentru viață, se mai cere un foarte impor­tant lucru : acela ca conducă­torii să pună la adăpost de ori­ce grijă materială atât școala cât și pe învățător. Răsplata lui să se facă în aur, după cum și el aur varsă cu dărnicie din sufletul său în a­­cela al generațiilor de copii, pentru ca viitorul țării sa fie tot de aur, așa cum i-a plăcut poetului să-l prevadă și așa cum și noi cu toții îl dorim. D. WerHCwi 1 Mai 1928 ULTIMA ORA Un milion nentru un cor Să fie adevărat? Să fie posibil ca Primă­ria Capitalei, a aceleiași Capitale fără lumină, (vi­zitați străzile din sectoa­re, domnilor edili!) fără serviciu efectiv de gw noae, fără canale, să fi alocat un milion de lei ca să organizeze de zece Mai, un cor monstru și un alai monstruos ? Dar acest milion putea fi dat—și mai e vreme,­— institutelor unde se pri­mesc lăuzele, spitalelor de copii, dispensarelor pentru meseriași, sau cantinelor de ucenici. Acest milion de lei poa­te sluji la multe lucruri bune și gospodărești. Să lăsăm alaiurile, dom­nilor guvernanți. Gândiți­­vă că nu e vreme de risi­pă, când așteaptă nevoi grabnice de higienă și a­­sistență socială. Dați milionul unde e nevoie de el, și să lăsăm pentru vremuri mai bu­ne, retrageri cu torțe și Goruri colosale ! Institutul Interuniversitar Ita­lian din Roma (Via di Monte Tarpeo 28), de sub președinția cunoscutului filosof și pedagog Giovanni Gentile, organizează în decursul acestei veri mai multe Cursuri de Cultură Generală pentru străini (Arheologie, Isto­ria Artei, limbă și literatură ita­liană, Folklore, Istorie, Industrie, Sindicalism, etc), în următoarele centre academice din Italia: Ro­ma (Mar­tie-Aprilie); Sardinia (Aprilie-Mai); Milano (Mai-Iu­nie); Faenza (Iun­ie-Iulie); Roma (Iulie-August); Firenze (Iulie- August); Siena (Iulie-August); Venezia (Septembrie) și Perugia. Odată cu frecventarea acestor cursuri, intelectuali participanți au prilejul să viziteze diferitele localități și muzee din Italia (in­trarea gratuită), acordăndu-li-se în acest scop reduceri pe căile fe­rate italiene, cât și pentru viza pașaportului. Diferite solemnități, conferințe și excursiuni special organizate vor constitui tot atâ­tea prilejuri de interes pentru cei ce se vor înscrie la aceste cursuri de vară, pentru care nu se cere nici un fel de diplomă academică. In vederea intensificării campaniei agricole din primăvara aceasta, minis­terul de răsboi, în urma avizului Con­siliului de miniștri, a trimis un ordin telegrafic corpurilor de armată prin care face cunoscut că aprobă să se dea cai de tracțiune pentru agricul­­torii care pot oferi adăpost pentru cai și oameni. Durata maximă a între­buințării lor este de trei săptămâni. Hrana oamenilor și a cailor priveș­te regimentele respective. Consiliul de administrație al ca­sei de credit al P. T. T va stabili în primele zile ale lunei Maiu modul de funcționare a sanatoriilor de la Techirghiol, Predeal și Budachi. In urma stabilirii seriilor, se vor înștiința toate oficiile poștale din țară, pentru înscrierea funcționari­lor suferinzi. Paris, 29 (Rador).—La Tunis, a ex­plodat o bombă ce fusese ascunsă sub oblonul de fer al imobilului unde e instalată redacția ziarului italian „U­­nione“. Pagubele materiale sunt im­portante. Roma, 30. (Rador). D- Giurlati, ministrul lucrărilor publice a de­misionat din această demnitate, de­oarece a fost ales președinte al Camerei deputaților. Regele a ac­ceptat demisia și a numit in locul său ca miri­tru al lucrărilor pu­blice pe d. Mussolini. Irataim Halo­art Roma, 30, (Rador). — D. Mussollal și Suad Bey ambasadorul Turciei, au schimbat rali­dările tratatului italo-turc de neutralitate concilia­­r și reglement judiciar, tratat sem­nat la 30 Mai 1028. In timp ce d. Ia­lin Maniu era silit să dea înapoi In chestiunea organizării cetelor de „voinici“ iată cum explica d-l Al. Vlad, la conferința de la Cluj a prefecți­lor din Ardeal, acțiunea guver­nului in acest sens : „Mai întâi câteva cuvinte des­pre „organizația voinicească“ Mulțumesc prefectului județului de Târnava Mică, d-l dr. Zaharia Boilă pentru inițiativa ce a luat-o să organizeze în chipul acesta voinicii satelor, și rog cu această ocazie și pe ceilalți dom­ni prefecți să organizeze astfel satele ca să demonstrăm in fața țării, în fața Regenței și în fața străinătății, că suntem un popor de ordine, care singur își poate susține ordinea, fără asistența jandarmilor. Prea s’a dus vestea în lumea largă, că în România numai cu starea de asediu se poate men­­­ține ordinea. Se va vedea de acum înainte că flăcăii satelor în mod disci­plinat se organizează ca să men­­ție liniște și bună înțelegere la sate, fără constrângerea altor forțe din afară“. Ca să zică, înființarea „voini­cilor" este determinată de nece­sitatea de a se suplini atribut­iu­nile jandarmilor in ce privește menținerea ordinei. Constatarea ministrului de in­terne care, voind să legitimeze organizarea „voinicilor“ ridică o chestiune nouă și nu mai puțin supărătoare pentru guvern, este de o deosebită gravitate Cum ? S’a constatat că este nevoie de o menținere a ordinei, primejduită de noua lege a jan­darmeriei care a redus numărul jandarmilor și atribuțiile lor? Ne aflăm, atunci, în plină ex­periență eșuată. D-l Vaida are din nou cuvân­tul. Activitatea A­teneului „N. Iorga” Luni, la orele 5­­ 1. a., Ateneul „N. Iorga“ din­ Capitală și-a ținut obicinuita conferință ur­mată de programul artistic. A vorbit d. Tudor Vianu des­pre „Noul elemente de inspi­rație in literatura lui Emi­­nescu". D­ sa începe prin a arăta că critica noastră literară păcă­­tuește când reduce influențele străine în opera eminesciana la influențele romantismului german și ale filosofiei sch­o­­penhaueriene grevate pe sensi­bilitatea deosebită a poetului și pe anumite stări sociale de la noi. In timpul când Eminescu a studiat la Viena și Berlin a urmat la cursurile de filosofie și cursurile de istoria filoso­fiei, cum dovedesc numeroase manuscrise în care parvin re­zumate ale prelegerilor asu­pra filosofiei elene. Se găsesc în manuscrisele de la Academie rezumate din filosofia lui Xenofan­es, a lui Platon, Parmenide și Zenon. In acelaș timp apa­ruse un foarte important volum asu­pra istoriei flosofiei In limba germană al lui Eduard Zeller, pe care Eminescu l-a citit cu siguranță. In acest volum sunt foarte valoroase cercetări asupra fi­losofiei grecești. După aceea, d-sa analizează filosofia stoică și elenă com­parând poesiile lui Eminescu: „Glosă“, „Rugăciunea unui Dac“ și altele din care reese pătrunderea adâncă în inspi­rația sa a filosofiei elente. Sala arhiplină de un public foarte select a aplaudat înde­lung pe conferențiar. A urmat programul artistic D-na Ana Luca a recitat versuri; d. I. Bratescu-Voinești a cărui apariție a fost salutată cu aplauze de mai multe mi­nute, ni­ a citit o duioasă schi­ță: „Blana“; d. Horia Furtună a citit din versurile sale, iar I. Vraca, de la Teatrul Națio­nal, a recitat poemul „Primă­vara“ al lui Alex. Macedonski. A urmat quartetul de coarde Teodorescu, care a executat d­.. va admirabile bucăți cla­sice. Citim în „Viitorul“: „In orice altă țară, cel care și-a trădat neamul, a fost plătit de vrăjmași spre a provoca de­­zorțiunea, a conspirat contra tro­nului și, Îi­ Îî’o vreme când sol­dații noștri mureau cu sutele de mii pe front, lua parte în capita­lele țărilor dușmane, la banche­te, —un astfel de om, chiar când indulgența exagerată a neamu­­­lui din care face parte la scutit de plutonul de execuție, — pe care l’a meritat din plin — omul ac­sta dispare din viața publică. El spare ca o umbră, se ascunde in cel mai izolat loc, spre a nu fi văzui de nimeni —■ își sfâr­șește în acest mod penibil zilele. La noi, inconștiența unui par­tid îl impune în viața publică“. Ministerul sănătății studiază diferite proiecte ce i s’au propus pentru a contribui la desvolta­­rea stațiunilor balneare și cli­­ma materice. Se va încerca o sin­dicalizare a tuturor stațiunilor, ca să se obțină colaborarea capi­talului și să se sporească mijloa­cele de higienă și confort. D. ministru Sever Dan va in­terveni la ministerul de interne, cerând instituirea unei taxe pro­gresive până la 5000 lei, la libe­rarea pașaportului pentru cei cari vor petrece în stațiunile din străinătate, fără o recomandație medicală documentată. Deci nu mai avem voe să fa­cem băi de­cât la Tei și în Dâm­­b­o­viță! D. Sever Dan ar fi trebuit să se gândească mai întâi la mo­dernizarea stațiilor noastre bal­near.­Dar ar fi fost un efort prea are. Guvernele democratice o­­­cep de unde pot. O inspector financiar general N. Petrescu, care a făcut o con­­tra anchetă la fabrica de zahăr din Tg. Mureș, a sosit in capi­tală. D-sa, va depune azi, raportul său. D. Ernest Ene, secretar general al ministerului de industrie și comerț, a fost numit comisar al guvernului pe lângă Banca Agricolă, în locul d-lui T. Rădulescu. Paris 29 (Rador). — Dl. Tardieu, ministrul Internelor, după o conferin­ță cu autoritățile polițienești și mili­tare a interzis toate manifestațiile de stradă pe ziua de 1 Mai. Orice strein ce va participa la vreo manifestație, va fi imediat expulzat Concursurile Societăței Tinerimea Română au fost amânate pentru o dată care se va comunica la timp, Tipografia „TIPARUL ROMANESC" str. Sărindar No. 22» București Guvernul Maniu e pus într’o serioasă încurcă­tură de pe urma organizărei neașteptate a cete­lor de „voinici“. Grupări de politiciani rurali, încadrate milită­­rește, legate prin jurământ ca niște veritabile gărzi militare, capabile de defensivă și în stare să se dedea la demonstra­ții anarhice, cetele de voinici, conduse de d. Vo­icu Nițescu și de alți șefi de organizații politice ar­delene, constituesc un ciudat fenomen de stratificare interioar­ă, ce se manifestă în partidul leg­alismului integral și al democrației deopotrivă de integrare. Nu e mult de atunci, ca să ne reamintim de gărzile electorale ale Partidului Poporului. Nu­mai enunțarea acestora a provocat uimire și neli­niște. Guvernul Maniu nu se oprește la edictări „ideo­logice El patronează cetele de „voinici“, de voinici electori... Dela jurământ­ul milităresc până la înar­mare, mai e un pas. Iar de aci, la „rezistența** ce­tățenească, nimica toată. Sunt credem noi, lucruri cu care nu trebue să se joace nimeni. Și unul din acestea, rămâne or­ganizările clandestine ori fățișe, care au rolul să constitue forțe capabile să se opună mâine, cu violență, hotărîrilor pute­rilor constituite. Dacă guvernul nu înțelege acest adevăr, aten­ția altora nu poate și nu trebue să lipsească• Proprietarii de terenuri petrolifere s’au întrunit la Ploești și au protestant împotriva faptului că noua lege a minelor nu respectă drepturile căști­­gate. Sindicatele viticole pro­testează și ele împotriva legii minelor care distru­ge viile. Un ziar amic al guver­nului afirmă că întrîirața­­rea de către național-ță­­răniști a organizațiilor quasi militare de „voi­nicii" este consecința alar­mei pe care a produs-o descoperirea unor unel­tiri pentru cucerirea pu­terii de către niște „ele­mente familiarizate cu metodele militare" prin­­tr’o lovitură politică. Dacă așa stau lucrurile, guvernul e dator să dea lămuriri asupra uneltiri­lor descoperite. Altfel s’ar putea crede că „uneltirile", cari nu exista, ar fi numai pretex­te pentru crearea cetelor de „voinici" nu în vederea cuceririi puterii ci a păs­trării ei pe mai departe, ceea ce e tot una s pregă­tirea dictaturii. „Poliția a confiscat cr­ 2.500 de exemplare din ziarul „Viața muncitoare" înainte de a fi puse în vânzare“, ■— atât. Așa anunță ziarele amice guvernului cami altădată, și nu de mult, au dus campania extrem de violentă împotriva censurii și mai ales a sistemului confiscărilor ziarelor. De data aceasta ele înregistrea­­ză faptul, fără a face nici un co­m­­entar. Să fim drept. Nu se poate să ai două atitudini față de acelaș fapt socotit ilegal, indiferent de cine e comis. In cel puțin una din aceste a­titudini confrații noștri nu sunt sinceri... în care­­ Oficiosul guvernului publică urmă­toarele : „D. ministru Sever Bocu a convocat aseară pe reprezentanții ziarelor cărora le-a declarat că a propus d-lui Iuliu Maniu, președintele con­­siliului de miniștri ca serbările U­­nirii ce se vor desfășura la Alba Iu­­lia să fie amânate pentru ziua de 20 Main a. c., aceasta pentru a nu se pierde o zi de lucru a țărănime­ care se găsește in toiul muncilor agricole. . . In acest scop au fost convocați azi la orele 10 jum., d-nii miniștri, prima­rul municipiului și cei ai sectoarelor, d. general Panaitescu, comandantul corpului II armată, d. general Nico­­leanu, prefectul poliției Capitalei, d. Stan Emanoil directorul Siguranței Statului, d. general Constantinescu comandantul jandarmilor, d. ing. Vi­­drighin directorul general al C. F. R. d-nii Mereutză și Russ, d. Flavian de la compania de Wagon-Lits d. Andro­nescu, directorul general sil P. T. T. etc. etc. D. ministru a menționat faptul că programul serbărilor rămâne neschim­bat ele decurgând după cum au fost fixate­ pentru ziua de 10 Mai în Ca­pitală și în toată țara și numai cele de la Alba-Iulia au suferit această a­­mânare, pentru motivul expus mai sus“. îi. Motivul mărturisit de gu­vern e copilăresc. Cele nemărturisite sunt: modificarea programului în sensul scoaterii participării și defilării cetelor de „voinici“, înlăturare impusă guvernului. Și, al doilea, un nou răgaz pentru guvern spre a încerca să convingă pe liberali să par­ticipe oficial la serbări Azi Camera își reia ședințe­­le. Activitatea nu va fi nici de data aceasta de prea lungă du­rată, căci vine întreruperea re­clamată de serbările Unirii. In ședința de azi este la or­dinea zilei interpelarea d-lui deputat Leon asupra contrac­­­tului Șerban Răducanu-Reșița. Ziare inspirate de ofi­cialitate anunță că d. Iu­­lisa Maniu va lua în cu­rând în privința așa zise­lor gărzi verzi (e vorba de cetele de „volnici"), ho­târâri cari să demon­streze clar că guvernul înțelege să fie atașat for­melor constituționale și parlamentare în vigoare. Pentru cei în curent cu ce se petrece, a­castă da­re înapoi a guvernului, nu este decât rezultatul unor alternative precise în fața cărora a fost pus în mod categoric șeful guvernului. a făcut la Cluj declarația sens­a­­țională că în locul jandarmilor dispăruți era nevoie să se pună altceva pentru menținerea ordi­nei. ...Și atunci s’a gândit la înfiin­­țarea cetelor de... „voinici“ ! Ministrul justiției a a­­firmat la Cameră, ca un act lăudabil pentru d-sa și pentru guvernul din care face parte, că actual­mente își urmează cursul un număr de 400 de an­chete împotriva magistra­ților. Faptul este totuși în­tristător în orice ipoteză ne-am pune, in cazul când toate a­­ceste reclamații, un nu­măr excesiv de mare, au o bază de adevăr pe te­meiul cărora s’au ordo­nat anchetele, în acest caz e regretabil pentru corpul magistraților noș­tri în rândurile cărora s’a încuibat lipsa de la dato­rie, iar în cazul când ar fi vorba de simple reclama­­țiuna fără dovezi, este re­gretabilă ușurința cu ca­re s’a ordonat anchetele cari, orcum, ating giul magistraturii. Eri a sosit în Capitală, d. Conradt reprezentant al lui Comercialbank din Budapesta. D. Conradt tratează cu Banca Crisoveloni un îm­prumut pentru agricul­tură. Regina Maria, însoțită de principe­sa Ileana va pleca din Veneția, cu tre­nul Simplon Orient Expres. Sâmbătă 4 Mai și va sosi în Capitală Luni 4 Mai, orele 9 și jumătate dimineața. D. Mironescu a avut eri o întreve­dere cu monseniorul Doici nunțiul papal. Marți, 30 Aprilie, orele 6. p. m va avea loc la Institutul Social Român, Palatul Academiei Co­­­merciale, Piața Romană No. 1i, conferința d-lui Ing. Arapu, des­pre: „Uniunile vamale europene și extraeuropene“ (din ciclul sec­ției economice), iar seara la ora 9, în locul d-lui Ing. T. Ficșines­­cu a cărui conferință se amână pentru o dată ulterioară, va vor­bi d. Em. Bucuță despre : „In­trebuințarea timpului liber al lucrătorului“ (din ciclul Secției de politică socială).

Next