Oastea Domnului, 1942 (Anul 13, nr. 1-52)

1942-01-03 / nr. 1-2

P*$r. 4 I. P. Sf. Stăpânei Cu supunere frescă vă rapor­tez de pe frontul Oastei Domnului din Banat, că Duminecă 7 Decem­vrie am avut o mare adunare în comuna Cuptoare, jud. Severin având în­ mijlocul nostru şi în fruntea luptei pe iubitul nostru frate mai mare Dr. Vasile Mircu din Lugoj. Am fost invitaţi de părin­tele N. Goanţă şi de sora Mag­dalena Ursulescu. Au luat parte fraţi şi surori din mai multe co­типе din jud. Severin ba chiar şi din jud. Caraş, de pe valea Al­majului. Am sosit încă de Sâmbătă seara şi am fost primiţi cu multă dragoste de sora Magdalena Ursu­lescu care e văduva unui fost bun învăţător, Iar acuma a ales-o Domnul în slujba Lui ca o umilă ostaşe a Lui. Ba cunoscând bine cântă­rile bisericeşti, de multe ori părin­tele o cheamă să і ajute la slujbă, lată o pildă frumoasă: Adunarea de Sâmbătă seara. La sora Magdalena ne aştep­tau mai mulţi fraţi, apoi s’au adu­nat mereu din toate satele şi astfel am ţinut o frumoasă adunare şi Sâmbătă seara. Au vorbit: fr. Gh. Radu din Teregova, fr. Ion Moica din Borlovanii Noi şi elfii. Eu i-am îndemnat pe fraţi să fie smeriţi şi ascultători, păzind bine învăţătura Bisericii, ferindu-se de cei ce umblă de capul lor pe căi greşite. Viaţa şi faptele unui ostaş al Domnului aşa să fie ca vâzându-le oamenii să preamărească pe Tatăl nostru cel ВЖШШЄШ. 9 & Ш M­­ Ж О ! Marea adunare de la Cuptoare-Severin, ceresc (Mat. 11,...) Cuvântul Fr. Dr. V. Mir­cu. Ne-a vorbit cu multă dragoste şi iubitul nostru frate mai mare Dr. Vasile Mircu din Lugoj, care de mai mulți ani nu ține seamă de osteneală şi de gura lumii, ci vine cu noi prin sate, spre a vesti calea mântuirii prin Domnul­­sus în Biserica Sa ortodoxă. Frăţia sa este pentru noi cei mai mici şi mai neînvăţaţi, şi pentru întreaga Oaste a Domnului din Banat, un mare ajutor, un puternic îndemn şi un bun îndrumător. De aceea Oastea din Banat e mereu pre­zentă la datorie înteţind lupta făcând adunări în toate părfile, după cum s’a văzut şi din ra­poartele dela foaie. Domnul să-l întărească cu sănătate şi să-i răs­plătească cu dar de sus fratelui nostru mai mare Dr. V. Mircu, care deşi medic nu se ruşinează să alerge pela adunările Oastei Domnului. In seara aceea la Cuploare fratele nostru mai mare Dr. V. Mircu ne-a arătat că singură Oastea Domnului a rămas liberă și e în plină luptă sfântă, pentru că ea lucrează sub ascultarea Bi­sericii, având în fruntea ei pe marele ierarh de la Sibiu, I. P. Sf. Mitropolit Isicolae Bălan. Oastea Domnului e cu adevărat a Dom­nului. Depunerea legământului. Duminecă dimineaţa am luat cu toţii la sf. Liturghie sau­­părintele Goantă cu mult duh înălțător. Apoi câţiva fraţi şi surori au depus în biserică legă­mântul de ostaşi al Domnului. Am avut atunci sfinte momente înăl­ţătoare. In sfârşit la dorinţa pă­rintelui fratele nostru mai mare Dr. V. Mircu a vorbit poporului despre Naşterea Domnului. Adunarea de după amiază. După amiază la ora 4 am avut adunarea Oastei, pe care am început-o cu „Împărate Ceresc“ iar fratele Gh. Radu din Teregova a rostit o rugăciune zguduitoare. Subsemnatul am vorbit frafilor în legătură cu Zaheu arătând că se pot mântui şi bogafii şi săracii, ce ni fac aşa cum a făcut Zaheu. Apoi au vorbit frafii Teodor din Cuptoare , Za­berea din Borlovenii Noui, jud. Caraş şi fr. loan Moica un fr. tm­ăr. Sora Magdalena Ursulescu nu ştia­­ cu ce cuvinte să mulţumiască fra­ţilor­ pentru osteneala cu care au sămânat sămânţa Evangheliei în comuna Cuptoare. Mai vorbesc graţii Gh. Radu-Teregova, I. Toma- Lăpuşnic, iar doamna învăţătoare, fiica sorei Magdalena ne-a vorbit cu ochii plini de lacrimi de bucu­rie că şi-a văzut sala şcolară plină de elevi în şcoala Duhului Sfânt, plină de suflete dornice după cu­vântul Domnului. Mulţumeşte fra­ţilor şi îndeosebi fratelui Dr. V. Mircu că nu s’au împiedicat de vremea rea sau de oboseală şi au alergat la lucrul plăcut Domnului. De încheere mai face fratele Dr. V. Mircu un călduros apel ca să facem o jertfă de milostenie pentru săraci. S’a strâns 1300 Iei, cari au fost daţi sorei Magdalena să-i împartă celor lipsiţi. Pentru toate slăvit să fie Domnul ? 0»l®5 TRANDAFIR din BanalL Adunarea dela Vulcan-Hunedoara. l. P. Sf. Stăpâne ! Duminecă 23 Noemvrie am ţinut adunarea anuală a „Oastei Domnului* din Vulcan, jud. Hunedoara. Pentru această dată, părintele Zemora a convocat şi Cercul pastoral. Su­fletele noastre s’au umplut de nespusă bucurie cu prilejul acestei adunări frăţeşti. Din multe comune, (га), ostaşi — căutând pe Domnul — au venit, răspunzând chemării noastre. Am petrecut în priveghere noaptea, lăudând pe Dumnezeu, în psalmi şi cântări, iar de oste­neală neţinând seamă, mângâiere neînţeleasă a stăpânit fiinţa noastră întreagă. A doua zi, am luat parte la slujba în sobor a Cucernicilor păstori din Aninoasa, Lupeni şi Vulcan. A fost un prilej de înălţare sufletească luând parte la jertfa mântuitoare de pe sf Altar. Am cântat şi noi şi a cântat minunat şi corul mixt din loc. Părintele Andrei din Lupeni ne-a predicat cu multă însufleţire vorbind despre îndatoririle tuturor, în aceste vre­muri cumplite. După amiază, am luat parte la vecernie cu toţii. Păstorii noştri au fost în mijl­ocul adunării noastre ziua întreagă. Adunarea Oastei Domnului a fost deschisă de pă­rintele t­op­ea, care din suflet a vorbit sufletelor noastre însetate de duh. Ne-a încurajat în aler­garea şi lupta noastră alături de Domnul împotriva păcatelor. „Oastea noastră — spune sf. sa — nu a fost şi nu este încă cu­noscută de mulți oameni, pentru că nu se apropie de ea. Noi urmăm sfatul Mântuitorului, iubind pe cei ce ne urăsc şi rugându-ne pentru cei ce ne hulesc pe noi, ştiind că fac acesta necunoscându-ne. Iar când ne vor cunoaşte ne vor iubi. Cei buni nu desnădăjduiţi, luptaţi cu mai multă râvnă, înarmându-vă cu sabia credinţii şi luând de scut aripa ocrotitoare a Bisericii stră­moşeşti, pe care „nici porţile ia­dului nu o vor birui". Prin faptele noastre de ostaşi neînfricaţi ai Domnului, să dovedim tuturor că suntem scut de apărare şi în vremile de acum, mai mult ca ori­când, lupta noastră îşi are un rost covârşitor pentru viaţa neamului. Cine nu se osteneşte a cu­noaşte acest rost şi cine nu caută a fi parte vie din Biserică, dever­­sează dela o mare datorie a ceasului de faţă şi dela înţeleapta chemare a Marelui nostru Coman­dant şi Părinte Nicolae de la Sibiu". Am cântat cântece ostăşeşti, iar fraţii Petre Drăgoescu, Gh. Cute­scu, Stamatoiu, au spus cu­vinte de îmbărbătare şi înteţire a luptei noastre pe drumul biruinţei şi al jertfei. Părintele Andrei ne-a vorbit apoi de strădania „ostaşilor păcii", alături de cei ai morţii, care apără onoarea, libertatea şi­­ credinţa strămoşilor. Părintele Ze-­­ mora îşi arată bucuria de a ne vedea întruniţi în parohia sa şi se obligă a petrece cât mai des în Cercul Oastei sale. Inimile noastre s’au umplut de căldura credinţei şi ni­ s’au luminat sufletele cu învăţăturile sfinte, pe care fără răgaz, păstorii noştri ni­ le-au împărtăşit. La ora 5, ne-am rugat lui Dumnezeu şi am plecat întăriţi sufleteşte şi ho­tărâţi de a lupta pentru Hristos şi Biserica Lui, cu orice sacrificiu. La eşirea din sfântul locaş, am colectat bani, pentru o soră să­racă şi neputincioasă. Pentru toate, slăvit să fie Domnul în veci. Ob­osia*. ЇІрагаі Tipografiei Arhidtectiane, Sibiu. Raport de pe frontul de răsărit al Capitalei I P. Sf. Stăpâne­­ In cartierul răsăritean al Capitalei „Balta Albă“, Părintele Popovici­u. îşi desfă­şoară — cu o dragoste rară — activitatea sa pastorală. Iubeşte Oastea Domnului Hristos, şi nimic nu-і poate sta împotrivă pentru a nu fi în mijlocul turmei. De un an şi jumătate de când ducem lupta aici, nu a lipsit din adunare, decât o singură dată, dar şi atunci a rugat pe alt păstor să-i ţină locul. Iubeşte deci turma şi nu voeşte a o lăsa singură. îşi aranjează astfel programul ca — pe cât este cu putinţă — adunarea să nu sufere. Turma îl iubeşte şi-l încon­joară cu atăt mai mult cu cât şi dragostea sa pentru turmă se tot vădeşte mai mult. Păstorul nostru este chipul iubirii sfinte şi a râvnei nestăpânite pentru mărturisirea cu­vântului lui Dumnezeu. Sub calda-i oblăduire şi povăţuire sinceră, se adună fraji tocmai de departe. Tot sub aripile dragostei sale, am aflat căldura cea sfântă unde cu drag ne strângem în jurul C. Sale şi de unde nu ne mai vor, a ne despărfi. Lucrarea merge bine că­­păstorul o iubeşte şi turma îl v­iează. Rugăm pe Domnul ca pil să-i fie urmată, ca astfel tri­­urile lărgindu-se, inamicul dia să părăsească poziţia din suflet încercuite. Slăvit să fie Domnul. Ostaş al Domnului­­ RE NEAC Bucureşti - Baia Alba. Rapoarte dela fraţi.­ ­ A căzut pe front. Pe ziua de 22 Septemvrie 1941 Iu­bitul nostru frate ostaş Dum­tru Ion din corn Florica, jud. Buzău a trecut la Domnul în luptele de la Odesa pentru apărarea sfintei Biserici şi a Patriei în care s’a născut şi a crescut, înpuşcat în inimă, spunând un camarad al lui că în momentul cânt a trecut la Domnul s’a sculet de jos în ge­nunchi şi făcându-şi cea de pe urmă rugăciune a adormit. Iubita noastră soră Tudora am înţeles că iubitul nostru frăţior Eh. M. Erică a trecut la Domnul. Ostaşii Domnului din corn. Florica rugăm pe bunul Dumnezeu să-l primească în împărăţia Sa, iar dta soră Dumnezeul păcii şi al dragostei să- fi ajute ca mal de­ Nr. 1—2 Antifon, Din tinereţe­le mele M’am ţinut numai de rele De rele şi răutăţi, Cum făceau oamenii toţi. Iar de când cu Magladilul Mi-am schimbat mintea şi gândul Că s’o scufunda pământul Şi mo prinde plin de rele Vai de păcatele mele. Sunt bătrân şi gârbocit Şi-oi muri nemântuit Că 'n tinereţe când eram La moarte nu mă gândeam. I. TEODORESCU Moylle Verde—Constante. parte să urmezi calea cea bună a fratelui Enică. Osia? NECULAI CRISTINESCU. Redacţia «кма, &£»« Ш 'ШгшаіШ ф. 4І

Next