Opinia, iulie 1898 (Anul 2, nr. 48-73)

1898-07-01 / nr. 48

-A Din Ungheni ni se scrie că a sosit le foarte multă lume acolo şi că toate ca­sele sunt închiriate. Se prevede o pe­trecere bună în timpul vereî. Până acum au luat locuinţă d-nii Urechia, decanul facultăţii de drept, dr. Stihi, Ropală re­vizor, Vîrlănescu profesor, Sadoveanu procuror de curte, Mih­ailescu Vom publica corespondenţe de la un prieten care ne vor ţinea în curent de tot ce se va petrece acolo. Procesul fraţilor Şaraga pentru înşe­lăciune în afacerea cartei şcolarului pre­miat, a fost repartizat la secţia a II-a a tribunalului şi fixat la 18 Septembre. Recursul abatelui Fernand Morisseau se va judeca la 3 August. D. G. Panu va asista pe recurent. Chestiunea exproprierei iazului de la Movileni, tot nu s’a terminat încă. Di­recţia C. F. a făcut recurs contra deci­­siei juriului din Iaşi, care, după cum se ştie a acordat 47.000 lei despăgubiri, lo­cuitorilor şi proprietarului, d. Weisen­grün. D-lor Maxim, presidentul tribunalului şi C. Grigoriu, judecătorul, li s’au acor­dat congediu pe tot timpul vacanţei. D. Buicliu, jude-sindic, va înlocui pe ambii magistraţi în luna Iulie şi August. * S’a mai acordat un congediu tot pe timpul întregeî vacanţe, d-luî Boian, gre­fierul judeluî-sindic. D. Săcărescu­­ va ţinea locul.­­ In chestia Manoilescu, Munteanu, Zaha­­ria şi fraţii Şaraga dăm loc următoarei telegramei: Roşiori, 26 Iunie. Munteanu, institutor, Iaşi. Trimite imediat doo exemplare cartea voastră. Ramburs ,­ adresa : Drăgoescu. Şaraga ne-a înşelat. Penescu. In ziua de 28 Iunie, pe la oarele 2 p. m. Ştefan Dim­itriu din Com­arna de sus, a furat un cotiugar cu cal şi trei sumane din faţa rateşului de la Tomeşti. Dim­itriu inel până în prezent n’a fost încă prins. Erî 39 Iunie pe la oarele 8 sară, în st­r. Stihi No. 7 a fost un început de incendiu. Evreul Avram Iţic, turnind gaz dintr’o sticlă, şi fiind o luminare In apropiere, s’a aprins gazul luînd foc şi nişte mâinii ce erau a­­f­tăm­ate de un cui in mijlocul casei, sărind vecinii în ajutor focul a fost stins imediat. Astă noapte trenul ce vine la ora 11 noapte dinspre Pașcani, a sosit în Iași cu o Întârziere de 30 minute din cauză că, un soldat ce era adus la Infirmeria Frumoasa din localitate a sărit din tren. Oprindu-se trenul soldatul nu a fost găsit nicăiri după toate căutările ce s’a făcut. Asară a fost internat in Spitalul Militar din localitate, soldatul Juga Sarea din Re­­­gimen­tul Bacău No. 27 avlnd un picior frac­turat din cauză că a căzut Intr’o flntănă. De la parchet a fost depus la penitencia­rul central individul Gheorghe Nadadin din Comrina Sculeni inculpat pentru furt. La secţia V-a a fost arestat Ştefan Ac­­sinte din compania IV-a Adiţie dezertor de la atelierul de confecţie. In strada Cerchez No. 6 băiatul Gheor­ghe loan în etate de 14 ani, fiul lui Anton loan. In urma unor observaţii a mamei sale, a încercat a se sinucide cu un cuţit. Sărind mama sa i-a luat cuţitul din mină. Locuitorul Ioan Mitică din comuna Pău­­şeşti a fost internat în spitalul Antirabic fiind muşcat de un dline turbat. In şanţul şoselei ce duce spre Socola s’a mai găsit o puşcă din cele furate de Ma­­zurcheviel. In strada Paşcanu No. 9 copilul lui Gheor­ghe Panu în vrîstă de 6 ani a murit de anghină dyphterică. In birja cu No. 214 a fost găsită o pele­rină de damă. Inserţii şi Reclame*) E greu să crez tot ce se scrie, dar to­tuşi parte din oameni iau şi în serios şti­rile neexacte date de unele gazete. Aşa de exemplu ziarul iaşan «Evenimentul» care nu face alt­ceva de cît copiază după gazetele bucureştene, a găsit cu cale să copieze după seriosul ziar aşa zis al cri­melor, sau «Universul» o ştire cum că s’ar fi cerut expulzarea soţului de cătră Prefectură prin o adresă la minister. Desmint şi declar omenire! cum că nici un gînd nu-i trece Prefecture! de Iaşi de aşa ceva şi că cele relatate în «Univer­sul» şi «Evenimentul» e o simplă infor­maţie închipuită pentru a-şi umplea go­lul gazetei lor. Louisa Iacobsohn. *) Articolele publicate sub această rubrică pri­vesc pe autorul lor. Paris 29 Iunie O depeşă sosită din Madrid spune că ministrul de externe desminte ştirea răs­­pîndită de ziare cum­ că s’ar fi început negocieri de pace. Chiar mareşalul Campos a declarat unui ziarist că momentul actual nu este de loc nemerit spre a se propune în­cheierea unei păci. Americanii, în urma succeselor obţi­nute, ar cere acum prea mult, pe cînd după vr’o victorie a spaniolilor pe uscat s’ar putea obţine condiţiunî cu mult maî favorabile. In ceea ce priveşte pe guvernul spa­niol, miniştrii, par că nu sunt de acord, căci unii sunt pentru pace şi alţii contra . După ştirile sosite din Londra pare că armata americană, cu toate ajutoare primite, se află într’o poziţie foarte cri­tică. Ziarele engleze afirmă că timpul actual nu este potrivit pentru un răs­­boiu în Cuba şi că americanii ar avea nevoie de 200 mii oameni spre a con­tinua războiul, căci s-a recunoscut că ajutorul dat de insurgenţi nu foloseşte mult. -- O telegramă din New-York anunţă că amiralul Cervera şi alţi prizonieri spanioli au sosit pe vaporul „Sthomis“ în portul Portsmuth, în Virginia. La de­barcader se afla o imensă mulţime de oameni, veniţi spre a vedea pe prizo­nieri. Nu s’a întîmplat nici un incident. — După o depeşă din Madrid se con­firmă ştirea deja publicată de ziarele Deplasări: G. Nebunelu­, avocat, Solka; N. Constantiniu, Reichenhall; A. A. Bă­­darau, Paris; C. Grigoriu, Slănic; An­drei Bădărău, Slănic , S. Schiller, Viena. Promovaţii de la şcoala militară Promovaţi la clasa V-a Focşa, Ghimbăşeanu, Stăvrescu, Bar­­can, Gavrilescu, Boldescu, Polcovnicu, Dupont I., Culicî A., Rapoţescu, Adam loan, Bunescu, Ionescu St., Butunoî An­drei, Codrescu, Homoceanu, Butunoî A., Irimescu I., Broşteanu C., Nistor A., Io­nescu Th., Damian, Repezeanu, Broş­teanu P, Lascarachi, Nichifor, Mano­­lescu, Morţun, Placa, Popa C., Agapi, Daniilescu, Grigorovici, Drăghiceanu,Ma­­rinescu V., Pamfil, Diamancescu, Şumu­­leanu C., Ionescu G. C., Vasiliu M. F., Şumuleanu C., Rotaru N., Pipirescu P., Schelety F., Stamatopol Lascarov, Gazi Harilaus, Iliescu Const., Popovici A., Popescu D., Lupaşcu Gh. Promovaţi la clasa VI. Ciupercă N., Cristescu M., Oprescu G., Mehedinţi D., Vard­as P., Ionescu S., Bădulescu Virg. Giurcăneanu C., Bercea, Bădărău, Georgescu, Sirigeanu, Georgescu Gr., Vameșu, Neagu, Sche­lety M., Dimitrescu N. C., Ștefănescu, Străjescu, Calmuschi, Partenie, Dobre, Mihailescu, Arion, Sturdza, Băltărescu, Candiano, Paraschivescu, Andreescu, Georgescu C., Stavri, Gheorghiu P., Gheorghiu D., Coroi, Trandafirescu, Cancicov, Narly, Ropală, Marian, Cese­­rescu, Grigorovicî, Pavlu, Andronescu, Stoianovicî, Macarovicî, Răşcanu, Şer­­bănescu, Ghering, Rădulescu, Nicolau I. Scîrşoveanu, Erbiceanu, Carp, Corvin Al. franceze acum trei zile, că guvernul spaniol va transmite Puterilor europene o protestare a Camerei coloniale din Cuba, în contra procedeurilor america­nilor. Această protestare spune că sub pretext de umanitate, americanii au nă­vălit în Cuba, cbstrugînd totul și bom­­bardînd porturile. Protestarea adaogă că dacă america­nii ar fi de bună credinţă, atunci s’ar convinge că insurgenţii reprezintă o mică minoritate a populaţiei, pe cînd marea majoritate e favorabilă regimului auto­nomic sub suveranitatea Spaniei. Ame­ricanii deci procedează ast­fel numai din spirit de cucerire şi ei abuzează de forţă spre a pune mina în chip brutal pe un teritoriu. Petersburg, 29. Iunie. „Journal de St. Petersburg“ zice: „întreaga Europa admiră patriotismul spaniolilor, dar din suflet doreşte ter­minarea unui resbel în timpul căruia am­bele părţi au dovedit atîta bravură, dar care a cauzat atîta doliu. Vien­a, 29 iunie. Din Port Said se depeșază că 5 va­poare din escadra lui Camara au ple­cat probabil pentru Cartagena (Spania). — O telegramă din Washington spu­ne că cele 6 baterii de artilerie și cele 2 regimente de infanterie cari au plecat de curînd de la Tampa, au sosit în îm­prejurimile Santiagului. Promovaţi la clasa VII. Linteş Gheorghe, Petrovicî Gh., Păr­­vulescu Fior., Vasilescu C., Mitru C., Isac P., Răuţoi C­, Niţescu Gr., Bancov Gh., Procopovicî A., Boerescu Gr., Theodor N., Paraschivescu St., Zăhă­­rescu C., Voinescu T., Tom­a Periele, Avesalon, Văcăreanu A., Marinescu, Leon Stefan, Rădulescu Savian, Nisi­­peanu St., Constantinescu C., Ghenovici Emil, Leon C-tin, Rădulescu St., Cris­­tea loan, Șoarec, Pilescu, Nicolau St., Constantinescu Gr., Popovicî Al., Botez loan, Popovicî C., Gheorghiu S. G., Schelety A. Promovaţi şcoala de oficeri: Gorescu Constantin, Niculescu Gh., Todirescu Mihai, Preda Ghe Butescu M., Ganea St. Antonescu, Popeanu I., Goliescu R., Georgescu I., Părvulescu D., Giurcăneanu C., Teo­dorescu I., Dona C., Slivineanu A., Livezeanu C., Iones­cu V., Protopopescu V., Marca J., Nicu­lescu J. Savescu Th., Mavrodin V., Dimitrescu J., Ciurea G., Goliescu A., Gheorghiu V., Sotir N., Maicanescu N., Vizanti Gh., Ghermănescu P., Sil­y L, Vasiliu Z., Cantuniar Al., Leatris C., Anghelescu J., Popazu A., Bonciu P., Seiit André P., Cerbu M., Crăciunescu M., Ghiţescu SA., Plesnilă J., Tomescu G., Simionescu Al., Vintilă V., Mărcu­­lescu C. P., Borcescu A. Ciuperca locală a colectiviştilor t­re­­sare mîine, odată cu prima zi a lunei lui cuptor. Banda asociaţiunei poliţaiului cu d. Rachi, a primit porecla de Propaganda, un titlu de hazlie memorie pentru ie­şeni, cari ’şi vor aminti că aşa se chemă şi gazeta lui Spanachide, o gazetă în care ilustrul publicist a propagat pentru în­tâia dată, ideea republicei cu domnie pă­­mînteană. — Preşedintele Statelor-Unite, Mac Kinley, a hotărît să ceară recunoaşterea meritelor amiralului Sampson şi Schley cari au distrus flota spaniolilor. — In Washington sunt toţi de părere că dacă Santiago nu se va predă pînă mîine, se va da o bătălie. Generalul Schaffer nu va primi decît capitularea fără condiţiunî. — O telegramă din Madrid asigură că la Santiago de Cuba au sosit tru­pele spaniole de întărire. -- O altă depeşă tot din Madrid a­­nunţă că, după ştiri telegrafice sosite de la generalul Blanco, bombardarea San­­tiagului de Cuba a fost întreruptă ieri la amiazi. — Schimbarea prizonierilor s’a să­­vîrşit deja. întăririle americane au de­barcat şi se vor uni cu corbul de in­surgenţi al lui Garcia. — Americanii execută lucrări de apă­rare şi aşează baterii în punctele domi­nante. — O altă telegramă din Madrid spu­ne că e mare neunire în sînul cabine­tului spaniol; miniştrii Gamazo şi Ro­bledo sunt pentru pace; Correa şi Am­­­on sunt pentru rasboiu; Sagasta şi cei­l­alţi miniştri sunt nehotărîţi. Gene­ralul Blanco, guvernatorul Cubei, cere cu stăruinţă să se urmeze răsboiul. De­oare­ce şi Camera spaniolă cu greu se va învoi la cedarea unei părţi de teritoriu, e probabil că răsboiul va continua. Lipsa de fonduri materiale au deter­minat pe comitetul Propagandei să fa­că tovărăşie cu un alt simpatic confra­te local care ’şi zice Der jüdische Geist, o publicaţie in jargon care şi-a mani­festat simpatia pentru d. D. Sturza. In afară de d. Rachi, vor colabora la noul ziar, domnii: Spiridon Neculau, Sava, Deker, Păun, Berescu, Damaschin şi alţi notabili literaţi. Consiliul comunal — Şedinţa de la 28 iulie — înainte de a întră în vacanţă, edilii au ţinut să se întrunească pentru a mai discuta asupra chestiunelor la ordinea zilei, cum zice d. Tăcu. Şedinţa e foarte plictisitoare. însuşi d. Gane respiră uşurat cînd sună din clopoţel şi declară şedinţa ridicată. * Sunt prezenţi d-nii Gane, Tăcu, Le­­padatu, Constandache, dr. Botez, Ghica, Motăş, Stihi şi părintele Vereanu. D. Primar cere consiliului să declare de utilitate publică deschiderea unei stra­­de de la Gară la Bahlui şi se denumeş­te strada regimentul 13 Ştefan cel Mare. De asemenea s’a încuviinţat deschi­derea unei alte strade de la Gară care să meargă paralel cu strada Zugravilor şi s’a denumit strada Griviţa. * D. Gane dă apoi cetirea procesului verbal prin care se face recepţiunea de­finitivă a teatrului naţional şi ast­fel so­cietatea de construcţiuni este degajată de orice respundere. Procesul-verbal este aprobat de con­siliu.* D. Lepadatu arată apoi cum există o veche neînţălegere între comuna Galata şi comuna Iaşi, relativ la nişte tuburi de apă, d-sa crede că ar fi bine de a evita neînţelegerea aceasta şi mai cu samă un proces între aceste două co­mune. Consiliul încuviinţează modul acesta de a vedea şi autoriză administraţia co­munală de a întră în tratative cu acea comună pentru a tranşa afacerea. Suma care va trebui plătită comunei Galata rămîne la aprecierea administra­ţiei.* Din cauză că s’a constatat o suferinţă în serviciu prin concediarea tuturor ser­vitoarelor de la teatrul naţional, d. Tă­cu propune şi consiliul admite de a se angaja o servitoare pe timpul vereî. * Vine la ordinea zilei o chestiune care este discutată aproape două ore fără a putea fi tranşată. D. Gane, în urma avizului serviciului de accize, propune ca barierile Nicolina şi Păcurari care sunt aşezate pe la mij­locul acestor tîrguşoare să fie aşăzate la extremităţile tîrguşoarelor. D. Lepadatu susţine propunerea ară­­tînd că îu modul cum sunt astă­zi situ­ate se întimpină mari dificultăţi cu în­casarea. D-nii Ghica, Botez, părintele Vereanu vorbesc contra şi discuţia pare a nu se mai sfîrşi. Văzînd că nu se poate ajunge la un rezultat, se hotăreşte a se lăsa chestiunea în suspensă şi a se aduce din nou în discuţiunea consiliului într’o vii­toare sesiune. Şedinţa este ridicată la ora 7 şi d. Gane anunţă sesiunea închisă.­­ Camera de comerţ a intervenit pe lingă ministrul de instrucţiune şi a în­ştiinţat despre aceasta şi pe ministerul domeniilor, prin care se cere a se acor­da d-lui Gh. Ropală suma de 40.000 lei în schimbul odoarelor de la biserica Trei Erarchi care vor fi executate toate în argint. D. Ropală se obligă în acelaş timp să le expue şi la expoziţia din Paris. Camera roagă cu insistenţă ca minis­terul să încuviinţeze această cerere. ‘ * Vasile Stavri, Vasile Beleagă luîndu-se la batac cu Hristea Gheorghiu, Beleagă a dat cu o garafă în capul lui Gheor­ghiu spărgîndu-i-l. Gheorghiu a fost dus la spitalul Sf. Spiridon unde a fost pansat. Astă­zi se întruneşte juriul de expro­priere convocat pentru a decide în pri­vinţa locului d-lui Pastia, unde urmează să se zidească piaţa Unirea. Imediat după hotărîrea juriului, pri­măria va depune suma şi va întră în posesiunea locului pentru a începe fa­cerea pieţei. N­­enorocirea din strada Carol La reprezentaţia de afară a circului Hutteman, s’a întîmplat o nenorocire. In intervalul pauzei de zece minute o parte din publicul parterului eşi afară. Un tînăr strein, Andres Opitz, lemnar la spitalul de alienaţi, eşind o dată cu publicul afară şi necunoscînd terenul din jurul circului care e găurit de hrube, a căzut din cauza întunecime! într’o hrubă şi şi-a rupt osul spinăreî. In durerile cele mai îngrozitoare a fost transportat imediat la spital. Oare primăria, în schimbul lojelor şi a statelor nenumărate de care benefi­ciază patrioţii, nu ar putea să iee mă­suri să aşeze un fanar prin ponoarele circului? Simplă întrebare.­ ­ Toate lucrurile şi biblioteca abatelui Morisseau au fost aduse alaltăieri de la Dersca. S’au adus şi doi cai, d­intre cari unul şchiop. BANDITUL FLOREA Panica în jurul banditului Florea ur­mează încă în judeţul Iaşi şi în împre­jurimi. Vineri, primând comunei Movileni, în apropiere de Strunga primi ştirea că „banditul“ s’ar fi găsind în acea co­mună. Primarul însoţit de un număr de oameni se porni în căutarea legen­­darului bandit, pe care, fireşte, nu l’a găsit. Farsele sunt mai multe de­cît faptele în istoria banditului nostru. Întrebăm pe redacond secund al Pro­pagandei, d. Penescu, prefect de poliţie, de ce nu aplică legea cu aceeaşi mă­sură, la toţi locuitorii ? De ce toate pră­văliile au fost închise ori, în vreme ce la tipografia „Miron Costin“, se reţuia pagina I-a a Propagandei ? La 3 iulie curent va veni înaintea tri­bunalului local procesul­­privitor pe Di­­mitrie Timus pentru că a lovit pe bă­­trînul Ștefan Vasiliu. Amicul nostru, d. avocat C.­­M. D. Miclescu, va remănea în Iaşi pe tot tim­­pul vacanţei, în care timp se va ocupa cu susţinerea de procese. u. %. PAHO-AMER1CÂI (G­olful Santiago de Cuba) H viom n^zarno OCabre KtM ra • i % V 4“ I. A—...»-....t— . ..1. t..... I Au om. OPINIA3

Next