Opinia, ianuarie 1912 (Anul 9, nr. 1484-1506)
1912-01-14 / nr. 1493
Cutii și Pachete fără această marcă înregistrată nu conțin veritabili: Adaus la Cafea din fabricele firmei * cineva ar pretinde că vioiciunea transformărilor şi succesiunilor cinematografice e un element de artă, i-ai răspunde că şi acest element « vechi», căci prestidigitaţia îl exercită de mult totuşi nu s'a gîndit nimeni să pue prestidigitaţia alăturea de poezie sau de sculptură. Acţiunea există nu numai în teatru ci şi în muzică şi în poezia epică ; şi uneori o strofă puternică ne dă mult mai mult impresia acţiunei decit furnicarea de pe pînzele lui Paihé. Precizia mea nu e nici ea un element de artă, dimpotrivă. Ea e caracterul maşinist, automatic, prin care ne dăm seamă că suntem la faţa unui aparat fără suflet şi deci fără spirit de evocare. Ce să tăcem cu „adevărul total“ al cinematografului ? El nu ne poate sluji la nimic, după cum nici fotografia nici stereoscopia nu ne pot sluji în artă. Reproducerea rece şi fidelă a vieţei nu poate fi artă, căci alt viaţa In sine nu e nici frumoasă nici urită, nici mare nici mică, nici vitejască, nici mişelească, nici măreaţă, nici neînsemnată, nici veselă, nici tristă , ea e viaţa pur şi simplu, adică manifestarea unui şir de fenomene produse de energia ascunsă în marele mister ce poartă numele de Protoplazma. Viaţa nu devine artă de cit după ce se refractează într’un suflet, Intr’un spirit, într’o prizma de artist, după cum unele vibraţii nu devin cu- Ipare de cit cînd au atins fundul unui ochiu sănătos şi altele nu se transformă în sunet de cit în urechea internă a unui vis normal. De altmintrelea nu trebue să confundăm lucrurile. Cită vreme cinematograful se mărgineşte a reproduce faptele diverse ale vieţei adevărate, avem o manifestare a adevărului total şi exterior ; nu însă faptele diverse pot forma un element de artă Cum însă cinematograful îşi propune să compue, să facă o operă de evocare, el nu poate decît să reproducă o serie succesivă de fotografii*.* Nu e mai puţin adevărat insă că se execută cele mai complexe scene — pe pînza cinematografului şi cele mai suggestive tablouri, care constitue teatru propriu zis. E adevărat că inovaţia de care am vorbit în articolul trecut „ de a se acomplecta“ teatrul prin cinematograf n’a prea reuşit la noi. Aşa bunăoară găsim în numărul ultim al revistei „Ţara Nouă“ : „Direcţiunea d-lui Bacalbaşa a făcut o greşală: introducerea cinematografului — Teatrul Naţional*. In ce priveşte introducerea cinematografului la Teatrul Naţional fapt care dacă s’ar fi întîmplat la „Comedia Franceză“ am fi avut o revoluţie la Paris, au fost două ziare care au protestat...* Cinematograful va continua să rămină un rival al teatrului, iar nu un tovarăş. A. mareşalul ţării baron Hormuzache, de primarul oraşului baronul Fürth, de generalul Nastapoli, de rectorul universităţii dr. Saghin precum şi de numeroşi preoţi, profesori universitari, ofiţeri superiori şi de o mulţime aproape 10 mii persoane. Românii bucovineni pierd pe unul din cei mai luminaţi bărbaţi, care s’au devotat cu trup şi suflet, pînă în ultimul moment, dezvoltărei lor culturale şi naţionale, iar biserica pe unul din stupii cei mai puternici ai religiei. Doarmă in pace ! Astăzi va avea loc în Cernăuţi o demonstraţie a studenţimei române, contra atitudinei ziarului „Bukowiner Post“ care în numărul de Marţi 10 c. a căutat să şteargă valoarea românească a mult regretatului arhimandrit dr. Miron Călinescu, spunînd că atit el cît şi alţi fruntaşi Români ar fi de origine ruteani. Indignarea printre studenţi, contra sus numitului ziar, este foarte mare, şi se crede că demonstraţia de azi va avea un carater grav. E de notat, că Rutenii au început de pe acum să revendice pentru dinşii locul de arhimandrit de scaun, ocupat pînă acum de un Român, apelind şi la concursul noului preşedinte al ţării, ca să le ajute la aceasta. După cura se vede, chestia bisericească începe sâ devie iarăşi pe tapet, aşa incit e posibil că chiar de se va regula această arzătoare chestiune care preocupă de decenii atît pe Romîni, cît şi pe Romîni. E vorba numai, că nu se ştie încă in favorul cărei naţiuni acest conflict va fi aplanat. Cazuri de intersipaţie la ospiciul de alienaţi Populaţia oraşuilui nostru este viu alarmată de faptul că la ospiciul din Cernăuţi au provenit in ultimul timp numeroase îmbolnăviri suspecte, fără ca pină in prezent medicii respectivi va fi putut descoperi cauza. Se crede că printre alienaţi acolo ar fi isbucnit vre-o epidemie necunoscută Încă. Deocamdatf, se fac amănunţite cercetări ştiinţifice, dacă această epidemie n’a provenit cumva din cauza preparării alimentelor In vase murdare, Pină In prezent sunt treizeci cazuri cu simptoane de diarie acută. Opinia publică din localitate, manifestă mare neliniște din cauza acestor inbolnăviri și se interesează de aproape de mersul cercetărilor. Directorul ospiciului printr’un raport înaintat guvernului, asigură insă, că cazurile nu sunt periculoase. Vom ţine In curent pe cititorii noştrii. Berna nu-i un imoral, care a atentat la bunele moravuri, căci reclamaţiile scrise şi subscrise de către preoţii din jud. Putna, dovedesc, că i un tip netrebnic. Desfidem să ne dovedească, că n’a traficat cu postul său, că n’a luat mită de la preoţi şi cintăreţi. II desfidemsă dovedească, dacă în calitate de protoereu n’a indus în eroare autorităţile superioare, dacă n’a dresat acte false, dacă n’a apasat pe preoţii cinstiţi şi n’a salvat pe cei mai viciorşi D. Administrator al Casei Bisericei, care-l cunoaşte personal şi-i edificat asupra netrebniciei, numitului protoereu are datoria imperioasă de a nu pune la dosar reclamele primite, şi a orîndui o cercetare serioasă, spre a scăpa judeţul şi clerul de cea mai scîrboasă specie. Dacă Administrator al Casei Bisericei va continua să nu dea curs reclamaţiunilor preoţilor, va dovedi că nu arde de instituţia, căreia îi serveşte din tinereţă, şi că-i de ajuns, ca cel mai imoral şi simoneac dintre clerici să se înscrie în banda carpistă, pentru ca să-l absolviască. De al mintrelea se cunoaşte că P. S. Calist Botoşăneanul, omul d-lui N. Filipescu, este locotenent la Roman, căci şi cei mai decăzuţi protoerei, încep să se boerească, numai ca să scape d’a se curs reclamelor primite contra lor şi să intre in graţia P. S. Sale. Cunoaştem de aproape activitatea extra canonică a noului protoereu boer şi la vreme o vom face cunoscut lumei spre lauda P. S. Locotenet şi a partidului boeresc care se mîndreşte cu tipurile cele mai decăzute. Dacă nu se va asana lumea şi cu noii recruţi de la Putna, cam toţi de talia lui Clement Bontea, apoi nu se mai asanează niciodată. Anania O demonstrație a studentiniei Romíne Scrisori dinnctVina — De la coresp. nostru particular Inmormmtarea arhimandritului dr. Miron Călinescu Cernăuţi 12 Ianuarie —Eri în mijlocul jalei şi regretului unanim rămăşiţele pămînteşti ale neuitatului arhmandrit de scaun dr. Miron Călinescu, au fost duse cu fosta solemnitatea cuvenită la lăcaş de veci. Tot ce Cernăuţul are mai distins, tot ce poporul bucovinean are mai deamâ a urmat impozantul cortegiu, însuma religioasă a fost oficiată de de un măr. S. S. Mitropolitul însoţit cuvîntări in aflţăr de preoţi. S’au ţinut au stirnit lacrimi sfiţa regretatului, cari Cortegiul a fost următasei asistenţe, tele ţârei contele de Meran preşedinţii districtului coatele de ’ Ezdoffiec‘ * "*« Un protoereu model Ziarul „Epoca“ ne casa unică, înscrierea inpartidul carpist a protoereului Climent Bontea. Nu ne miră această înscriere, după cum nu ne-a mirat faptul, că atunci când d. Take Ionescu era la guvern, acest protopop o făcea pe agentul Prefectului de pe vremuri Gogu Constantinescu, care va înceta a-l gratifica făţiş cu titlul de lidhea. Nu m-a scandalizat de asemenea faptul, că pe cind partidul liberal era la guvern, l-am văzut tot pe acest protoereu făcînd pe lacheul d-lid Săveanu, care i1 despreţuia, traitindu-l ca pe cel mai decăzut element din cler Nu ne-am mirat, cînd cu vendrea d-lui Carp la guvern îl văzurăm dispus să faca pre agentul Prefectului actual şi să servească ca instrumentul cel mai docil. S’a dedat la tot soiul de matrapaslicuri nu pentru a servi instituţia din care face parte, ci pentru a ne putea menţine în postul ce locuipă şi pe care l-a înjosit cu nelegiuirile ssate. Desfideţi pe protoreul Cremead Bontea să ne răspundăţi să d*svedeţ S\să că viteza-„Ştiinţe’(3i7le Clasicism, modernism.—Cu ocazia recepţiunei poetului Henri de Regnier in Academia Franceză e momentul de a vorbi de o reîntoarcere—aparentă poate—la clasicism în literatură, în artă. ^ Cine ar fi crezut că în Franţa frămîntată de cel mai exagerat şi chinuitor modernism, s’ar fi putut face auzit apelul celui care ar cere o reîmprospătare a culturei printr’o revenire la clasicism, printr’o „Clasicoterapie“ cum i s’a zis? Ei bine, glasul acesta a îndrăznit să se înalţe. El s’a făcut auzit. E! e ascultat azi şi el e urmat. Expoziţii nouă de pictură,—închipuiţi-vâ, adevărate... revoluţii pentru tendinţele din urmă ale artei franceze— expoziţii unde se admiră, unde sunt în fiecare zi admiratori din ce în ce mai cuceriţi se deschid acum in Parisul, unde mai ieri găsise trecere şi pînza pe care o colorase inconştienţa artistică a cozei unui măgar nervos. Pictura, aşadar, care fusese cea din urmă victimă a rătăcirilor moderniste, ca de acum cea dintâi, care cheamă sufletele obosite la isvorul frumosului veşnic, pe care nu l-a putut înăbuşi cu desăvârşire artificializarea sufletelor din zilele noastre. Va găsi şi literatura aceeaşi încurajare şi aceeaşi nouă înţelegere ? * In discursul său de recepţie la Academie marele poet Henri de Regnier n’a uitat a vorbi—cu mari elogii—de defunctul poet José de Heredia. Se ştie că Regnier este ginerele lui Heredia şi, modest, a spus Academiei că alegerea în persoana lui e desigur încă un omagiu postum adus celebrului sonetist.* Se şopteşte printre admiratorii—şi sunt aşa de mulţi—lui Bergson, că marele filosof al Evoluţiei creatoare pregăteşte o nouă lucrare. * După afirmarea lui „Newyork Herald“—de obicei, bine informat, automobilizmul a reînviat un uz care fusese cu totul părăsit de lumea bună: uzul de a priza tabac... E o cerinţă fizică, din cauza trebuinţei ce simt automobiliştii de a-şi purifica nările de praf. * Ministerul instrucţiunei publice din Franţa, a numit o comisiune care să studieze transformarea casei lui Balzac in aşezămînt naţional. * Probabil în legătură cu recenta fugă din fortăreaţa germană a căpitanului francez Lux, „La Revue“ a întreprins o ancheta asupra spionagiului. Au răspuns numeroşi scriitori între care : Jean Aicard, Jules Clarette, Paul Hervieu, Paul Margueritte, Alfred Méziéres, d’Estourneiles de Constant, Gabriel Monod etc. In genere sunt glasuri în contra „instituției* spionagiului. ...Și cu toate aceste ! * Se bănuește in lumea artistică franceză, că autorul Giocondei n’ar fi pierit cu desăvîrşire din lumina Istoriei prin dispariţia singurei lui opere. Se crede că o mulţime de tablouri. al căror autor nu se cunoştea sau al căror autor nu era pe deplin stabilit, ar fi tot nefericitul Leonardo da Vinci. * Olandezilor le-a venit ideia ingenioasă să facă expoziţii de pictură flotante. Vaporaşe mici transformate în adevărate saloane, străbat toate canalele, ancorînd la mal, în vreme ce un trimes aleargă dealungul oraşului ,vestind şi chemînd lumea la expoziţie. E un mijloc minunat, care pe lîngă debuşeurile noui pe care le oferă artiştilor, cotribue cu succes la educaţia artistică a celor mulţi, prin felul comod cu care li se pune această producţie la îndămînă. * „Les amities franchises* sunt societăţi cari îşi propun să răspindescă cît mai departe şi cit mai complect cultura şi arta franceză. Noul comitet al secţiunei franceze s’a ales de curînd şi s’a luat hotărîrea să se publice un program, care să popularizeze programul societăţei. * STRUNA ZILEI EXTREMELE S’ATING. . Atîta mai lipsia să scoată guvernul pompele de apă după cum amenințase... Un ziar. Pompele, de apă s’au stropit de loc . — Se temeau că lumea ' Prea s’ar face... foc! • C Lealitatea d-lui Marghiloman. Sub titlul acesta, Viiitorul reproduce o scrisoare,care rupe cu desăvârşire masca geambaşului de la interne. Scrisoarea, trimisă după constituirea societăţei Govora Câlimăneşti, prin urmare ulterior legei tramvaelor, e semnată de d. M. Săulescu. In ea, semnatarul zice, către d. Vintilă Brătianu: Scumpe Domnule Brătianu, Mă despart acum de Al. Marghiloman, care te roagă cu insistenţă în senzul propunerilor dumitale, adică : Cantacuzino în consiliu şi Leonte, cenzor. Aceasta ar fi soluţia cea mai elegantă şi amindoi îţi mulţumim cu recunoştinţă. Cordială strîngere de mină. M. SEULESCU 25 Iunie, 1910. Aşadar, după ce a primit legea tramvaiului fără să crăcneascâ, a cerşit pentru ai săi locuri cu plată în consiliul societăţei Govora—şi astăzi, geambaşul sfîşie constituţia ca să desfacă ceea ce făcuse, ca sâ-1 oblige a mulţumi cu recunoştinţă. Cum ies la iveală apucăturile contractate pe Bărăgan! □ Internarea criminală a unui medic.—Din ordinul procurorului general internatul a fost redat familiei. Nu de mult, la Londra, un poliţist maltratase şi arestase, fără motiv, pe un vînzător di acadele. Autoritatea superioară, redînd imediat în libertate pe arestat, destitui din funcţie pe poliţist care se făcuse vinovat de atac contra libertăţii individuale. Ceea ce s-a întîmplat ieri în Iaşi, din ordinul nesocotit, inconştient şi brutal al primului procuror, constitue cel mai odios atac la viaţa şi libertatea unui individ—şi dacă nenorocita victimă a primului procuror a fost pusă în libertate, din ordin superior, nu credem că criminalul magistrat va plăti scump, asemenea poliţistului de la Londra, dispreţul său pentru suveranitatea libertăţii individuale. * Internarea la ospiciul Socola a d-rului Goldenstein, s-a făcut ieri, la orele 4, din ordinul primului procuror, fără a respecta vre-una din formele prescrise de lege asupra alienaţilor. Primul procuror, fără a fi primit vre-o reclamaţie, a delegat pe unul din procurori şi pe d-rul Zorin să descindă la locuinţa medicului şi să constate starea lui mintală. Apoi, în baza raportului medicului că d rul este atins de paralezie generală, primul procuror a însărcinat pe d rul Grossi, ajutor de medic legist, să transporte pe d-rul Goldenstein la Socola. D rul Grossi, delicat coleg,, a mers la Goldenstein și, sub pretextul că-l duce la o lehuză, l’a dus la ospiciu, unde sosise ordinul primului procuror pentru internarea doctorului. * Asemenea internare criminală, pusă la cale cu toate formele unui quetrapens, primul procuror a operat-o în contra voinţei familiei, cu toată opunerea ei, căci tatăl doctorului, om cu stare în Roman, venit la Iaşi, se obligă să ducă pe fiul său la Viena, spre a fi îngrijit. După smorirea doctorului la ospiciu, primul procuror se dete la un alt act nelegiuit, dispunînd sigilarea domiciliului medicului, deși nimeni nu ceruse aceasta.* Pe cînd doctorul era transportat Ia ospiciu, familia interveni la procurorul general, care ordonă imediata punere In libertate a internatului și ridicarea sigiliilor. Cind doctorul fu readus la domiciliul său, sigiliile aplicate la ușa de întrare, nu fuseseră incă ridicată. Pină a veni comisarul să le ridice, doctorul întră într’o prăvălie și acolo l’a putut vedea unul din redactorii noștri. Afectat profund de cele întîmplate, doctorul povesti următoarele : — Colegul dr. Grossi, a cărui soţie este medic mamos ca şi mine, a venit la mine, acum două ore, invitindu-mă, să asist pe soţia sa la naşterea unei cliente. Clienta, era de fapt, ospiciul Socola. Am fost introdus, luat în primire de patru gardieni, desbracat şi pus intr’un pat. După două ceasuri a venit poroncă să fiu redat familiei şi atunci am putut vedea că deasupra patului în care am fost trîntit, s’a pus un bilet cu inscripţia diagnostică : paralizie generală pro gresivă.* Intre primul procuror şi d-rul Goldenstein există de mult mari animozităţi. Primul procuror n’a putut ierta lui Goldenstein că acesta l’a dat judecăţii pe dooza pentru calomnie prin presă. Eri s’a răzbunat. Cea mai infamă, cea mai criminală din răzbunări. Rămînea-va ea nepedepsită ? Ar fi încoronarea crimei unui prim-procuror inconştient. Ca spectacol superb şi de elită ce □i se anunţă în această stagiune, ie marele concert a celebrei stele parisiene Yvette Guilbert cu ansamblul ei şi care acum ie într’un mare turneu în care culege lauri şi adevărate triumfuri pe care numai o Yvette Guilbert ie in stare să le obţie. Acest mare concert a originalei artiste ie organizat de cunoscuta agenţie teatrală ieşană „Thalia“ (Maximovici) şi va avea loc la Teatrul nostru Naţional in sala de 30 Ianuarie a. c, în faţa unei săli archipline. Ivette Guilbert vine acum pentru întâia oară la Iaşi. □ Pe ziua de azi, s-a constatat în oraş un nou cas de angloină difterică. □ Diriginţii de farmacii, au fost convocaţi pentru mîine, la orele 4 p. m. Ei au a discuta din nou atitudinea lor, faţă de societăţile filantropice. □ Frumosul spectacol al reprezentaţiei de copii, cu alegorii, dansuri şi cîntece japoneze, se va repeta astă seară Vineri, la cinematograful Pathé din sala Sidoli, în urma succesului de Mercuri seara. □ După cererea familiei, elevul C. Cazmir, din liceul militar din Iaşi, a fost şters din controalele acelui liceu. Debitele BAD AB EU — Strada de Sus No. 189 — (Lîngă piaţa Sf. Spiridon) Aduce la cunoştinţă onor. clientelă că preţurile produselor sunt următoarele : Kg. Litrul Unt proaspăt pentru gătit 3.40 Brânză de vaci proaspătă 0.70 Delicioasa smântână centrifugată dulce. 2.80 Excelentul unt pentru cafea, clăi 6.00 Renumita brînză de munte în burdunuri mari şi mici 2 40 Caşcaval grecesc 2.60 Zilnic ouă proaspete garantate 12J° Gervais romînesc pachetul 0.50 Zilnic iaurt proaspăt castronul mare 0.20 Lapte dulce proaspăt, se găseşte dimineaţa de la orele 5—11 a. m. şi seara de la orele 5—9 p. m. analizat de on. serv. san. cca 0.50 litr. 0.35 Miere de Mai, gavanosul. 1.10 Brînză de oi 1.20 8 „ „ de munte 1.80 Nuci recolta anului curent 0.75°0 Adevărata grăsime de porc topită. 2.60 Lapte de oi de munte,fiert 1.20 Unt topit pentru gătit 400 Brînză de Brăila recolta de toamnă, grasă 2.00 Caşcaval de Penteleu proaspăt 3 40 Prune uscate 0.50 Adevăratul oţet de via 0.60 Jamboane şi costiţe afumate 200 Zilnic ce găsesc păseri taete, gîşte, 1.60 găini, curcani, răţe. 1.80 Pentru comenzile de la 5 litr. în sus se serveşte la domiciliu avizîndu-ne verbal sau prin o parte poștală str. de sus 189. No. de produse alimentare și vinuri naturale