Opinia, septembrie 1912 (Anul 9, nr. 1678-1701)

1912-09-01 / nr. 1678

Viţe americane altoite La rafie şi în verde pe rădăcini de 2 ani. Varietăţi superioare, perfect selecţionate, port altoi cei mai resistenţi. DIMITRIE VIZ­ANTI, Proprietar viticultor Biuroul Comuna Copou Catalogul gratis la cerere 37.000 ; Suedia prin 20,000 ; Norvegia prin 22,000 ; Bulgaria, Serbia şi Munte­­negrul împreună, prin 11,000 ; Franţa prin 9000 ; Elveţia prin 3000 ; Spania, prin 5000 ; Portugalia, prin 5000 ; Belgia prin 6000 ; Olanda, prin 6000 ; ţara Ga­lilor, prin 2500. Monarhia austro-Ungară dă car cel mai mare număr de emigranţi şi statis­ticele arată că numărul ungurilor for­mează 8 la sută din emigraţiunea aus­­tro-ungară. In primii 5 ani ai acestui secol au tre­buit să emigreze 657,646 unguri, adică mai mulţi cu 100,000 de­cît în anii pre­cedenţi. Această progresiune lamentabilă nu se vede în nici o altă ţară. Această consecinţă a legilor economice conduce la rezultate surprinzătoare. Se găsesc în Ungaria comune, de unde toţi locuitorii adulţi sunt plecaţi la America sare de unde toţi muncitorii valizi se a­­flă în străinătate ; se mai constată la e­­migranţi, o tendinţă pronunţată de a-şi aduce familiile în ţara care le-a dat os­pitalitate. ZHaz­2rŞii/in(ii­(SLzic ) retragere şi o mulţumire.­ Administratorul importantei publicaţiuni literare „Noua Revistă Romînă“ a adre­sat vechiului depozitar Iaşan, d. E. I. Brumer, următoarele măgulitoare rînduri cari nu sunt lipsite de oarecare impor­­tanţă cu anumite şi delicate chestiuni de editură literară, după cum vom arata cu altă ocaziune: Mult Stimate Domnule, Cu prilejul retragerii d-voastre din a­­faceri, după o vreme atît de îndelungată și cu atîta cinste străbătută, nu ne pu­tem opri să nu ne exprimăm faţă de d-voastră, vechiul nostru depozitar în Iaşi toată gratitudinea pentru chipul cinstit şi vrednic cu care v-aţi ocupat de răs­­pîndirea revistei noastre. Vă exprimăm în acelaş timp admira­ţia noastră sinceră pentru cinstea, înde­obşte cunoscută de toţi cei ce s’au ocu­pat cu scoaterea de reviste, de care aţi f­ăcut deplină şi luminoasă dovadă în cur­sei negoţului d­v. îndelungat. Regretînd această retragere de pe o cale pe care aţi cinstit-o aşa de mult, vă urăm încă mulţi ani de viaţă paşnică şi fericită împreună cu familia dr. Administrator Const. Beldie Miliardarul Pierpont Morgan s’a oferit să acopere ch­eltuelile necesare pentru con­tinuarea săpăturilor la Herculanum, fără să ceară altă favoare de­cît să asiste la dezgropări din timp în timp, în calitate de patron al cercetărilor. * A murit poetul ceh Iaroslav Vrchlicky, autorul unei foarte mari serii de opere în proză și versuri. Sub pseudonimul de mai sus se ascun­dea profesorul dr. Emil Frida, de la uni­versitatea din Praga. * Meseria de cronicar al poeţilor nu este tare plăcută nici în Franţa. G. Duhamel, criticul de la „Mercure de France“, arată ce ingrată e această ocupaţiune cînd din zece volume pe care le primeşte, nouă sínt scrise de poeţi, cari s’au oprit la Hugo ori Lamartine. Criticii noştri se pot mîngâia cînd sínt siliţi şi ei să’ cetească atîtea vechituri. * Max Reinhardt va funda în anul acesta la Berlin, un nou teatru­­al celor 5000 adaptînd clădirea mai veche, palatul spor­turilor, după un plan cu totul nou. Pe scenă se vor putea produce coruri în massă, orchestre formidabile etc. * Prozatorul rus Cirikoff, unul dintre cei mai preţuiţi scriitori din noua generaţie, cunoscut şi la noi după cîteva nuvele traduse, a publicat de curînd un roman Tinereţe, care e întăia sa operă de mare întindere. E o poveste de dragoste, uneori împă­­timată, alteori idilică, a cărei valoare stă mai ales în icoana vie a vieţii de liceu şi universitate din imperiul vecin. — Revista Buhne und Welt, publică în ultimul seu număr, un studiu asupra celebrei noastre compatriote Agata Băr­­sescu, care joacă actualmente la Wiener Burghteatru. Autorul acestui studiu, d. Paul Alfred Merbach, aduce mari elogii marei trage­­diane. STRUNA ZILEI NUME ŞI DESTIN D. profesor Mehedinţi roagă ziarele să anunţe că nu mare nici-o legă­tură cu societatea „Că­sătoria“ de curînd în­fiinţată. Aşa vrea ironia soartei... Cînd roata vremei s’a întors... „Căsătoria“—e fundată, Ca să înceapă c’un... divers. TEATRUL NAŢIONAL Compania Lirică de operă şi operetă --------- ARTIŞTI ASOCIAŢI-------- Sub conducerea artistică a d-lui AL. C. BARCANESCU Va începe seria de reprezentaţii Vineri 7 Septembrie 1812 Cu marele succes al trupei VICE­FAMIRAL Operetă în 3 acte de Ziehrer. Vor urma apoi : Sîmbătă 8 Sept., Soldatul Viteaz (Der Tap­fer Soldat). Duminică 9 „ Sînge Vienez (Wiener Blut). Luni 10 „ Valsul Iubitei (Liebes­­walzer). Marţi 11 „ Fi fi in Automobil (Au­toliebchen). Mercuri 12 „ Vice Amiral Joi 13 „ Ţar şi Teslar (Tzar und Zimermann). Vineri 14 „ Valsul Vienez (Wiener Walzer) Mare Balet. Preţurile Locurilor: Loja 16,18, 20 lei, Fotoliu Batrca I — III 4 lei, Stal Banca IV—X 8 lei, Banca XI—XIX 2 lei, Banca XX—XXII (studenţi) 1 leu, Balcon I—II 2 lei, Balcon III—IV 1.50. Galeria 1 leu, Loja Balcon 8 lei, înscrierile pentru bilete la Agenţia Tea­trală „Carmen Si­lva* (Librăria Iliescu) Piaţa Unirei, in fie­care Duminecă şi Sărbători MATINEURI cu preţuri populare 45 Serviciul sanitar In Judeţ.­­ Din raportul înaintat de medicul primar al judeţului, cu privire la activitatea sa­nitară în anul trecut, se constată urmă­toarele : Judeţul Iaşi este împărţit în 7 circ. medicale şi anume: 1). Bafilui, 2) Codru, 3) Stavnic, 4) Braniştea, 5) Copou, 6) Cîrligătura şi 7) Bivolari, cu 7 medici, 23 agenţi sanitari şi 43 moaşe cl. I, osebit de Circ. Podul­­Iloae, cu un medic comunal, un agent sanitar şi o moaşă şi Tg. Frumos cu un medic de oraş un agent sanitar şi o moaşă. Pe lîngă aceste circumscripţii me­dicale se mai află şi 4 spitale: Voineşti, Ungheni, Bivolari şi Podul­ Iloae, con­duse de medici de circumscripţie, ajutaţi de cîte un subchirurg. Activitatea medicală în cursul anului a fost: în spitale s’au tratat 3025 bolnavi şi s’au dat consultaţiuni la 44,977 suflete, d­in cari 37,855 ortodoxi, 6237 israeliţi, şi 875 alte diferite religii; din aceste consultaţiuni 7739 au fost date la domi­ciliu, 16509 la dispensar şi 20729 la spitale. Agenţii sanitari în număr de 25, au distribuit medicamente din farmaciile in­­firmeriilor şi ale comunelor, la un număr de 27689 suflete, au vaccinat cu succes 4214 copii din 5639 înscrişi la catagrafie, au revaccinat cu succes 2196 din 5144 înscrişi la catagrafie şi au ajutat pe me­dicii de circumscripţie în combaterea e­­pidemiilor din judeţ. Moaşele în număr de 43 în cursul a­­nului 1910 au asistat la faceri 2604 lehuze, au vizitat după faceri 2735 şi au exami­nat în timpul gravidităţii 4135 femei. In cursul anului 1910 au fiuncţionat 16 infirmerii rurale şi în care au fost internaţi 148 bolnavi de scarlatină, din­tre cari 134 s’au vindecat şi 14 au murit, şi 15 bolnavi de tuşă convulsivă, fără de nici un mort. De cătră medici de circumscripții, în OPINIA cursul anului 1910 s-au eliberat 611 acte medico-legale, din care 9 autopsii, 1 pen­tru avort, 4 pentru deflorări 30 pentru vulnerări, 193 pentru contuziuni, 13 pen­tru constatarea facultăţilor mintale, 1 pentru intoxicaţie 186 pentru scutiri de contribuţie, 52 pentru constatarea sănă­tăţii şi 122 pentru diferite boale. Consiliul de higienă şi salubritate pub­lică a judeţului în cursul anului 1910 a ţinut 6 şedinţe ordinare şi s-au rezolvat următoarele chestiuni: 1 pentru autori­tatea unui teasc de stors ulei 1 pentru dubătărie; 3 pentru mori de benzină; 4 pentru mori cu aburi, 3 pentru fabricat rachiu, 3 pentru cărămidă, 2 pentru fa­bricarea de apă gazoasă, 2 pentru căsării şi alte 10 chestiuni relativ la regulamen­tul şi dispoziţiunile sanitare. SS Ştiri şcolara.—La Liceul Naţio­nal pentru admiterea în clasa I probabil că nu se va ţinea concurs, înscrierile se închid astăzi şi numărul petiţionarilor este mult sub efectivul le­gal al clasei. La Liceul internat s-au înscris pentru bursă 150 de candidaţi, solvenţi sunt nu­mai 67. Data examenului n’a fost fixată încă. La Şcoala Comercială Superioară exa­menele de corijare încep mîne. Cursurile se vor deschide la 10 Septembre. Pentru burse sunt 5 locuri vacante. S’au prezentat pănă acum 15 cereri. Concursul se va ţinea între 8—15 Sep­tembre. Examenele de admitere pentru clasa I-a se vor începe la 6 Septembre. La Şcoala Centrală de Fete. Concursu­rile de admitere vor începe Duminică 2 Septembre. Comisiunea examinatoare se compune din d-na Victoria Dragomir pre­şedintă, Olga Conta pentru vizita medi­cală, Aristia Costandache pentru muzică, Pericle Popescu pentru partea literară şi D. Ghibănescu pentru cea ştiinţifică. La şcoala de Belle Arte cursurile nu vor începe —din cauza reparaţiilor—îna­inte de 1 Octombre. La Conservatorul de muzică şi Decla­maţie examenele de admitere vor avea loc între 8 şi 15 Septembre. Comisiunea pentru examenele particu­lare din localitate: T. Nicolau preşedinte, G. Aramă reli­gia, I. Popescu-Mușata romina, Pericle Popescu latina, V. Castano franceza, R. Tuffli germana, G. Setlacec engleza, R. Manoliu elena, A. Scriban drept, ecom. politică, Val. Ulubei filosofie, V. Dumi­­trescu istoria curs superior, V. Botez is­toria curs superior, V. Botez istoria, curs inferior, I. Tufescu Geografia, Em. Pocli­­taru naturale, igiena, P. Urziceanu fizico chimice, merceologie, dr. A. Müller igiena, M. Nestor matematica, M. Borcea ştiinţe comerciale, V. Dobreanu gimnastica, I. Teodorescu muzică, G. Scorpan desemn. — Condiţiunile da admitere la institutul medico-militar.—Pentru a se complecta vacanţele ce s’au produs la institutul medico-militar în anul 1912 1913, secţia pregătitoare, avînd în vedere legea asupra organizărei serviciului sa­nitar al armatei şi regulamentul institu­tului medico-militar, ministerul de răsboi a hotărît spre publicare acest concurs pentru ocuparea a 4 locuri vacante în secţia pregătitoare a institutului medico­­militar şi anume : 1 pentru medicină şi 3 pentru veterinărie. Sunt admişi la concurs candidaţi care vor satisface condiţiunile următoare: Studenţii români cari au o sănătate deplină, o constituţie robustă şi un fizic prezentabil o bună purtare în facultate şi în localitatea unde şi-au avut ultimul domiciliu, nu pot fi nici logodiţi şi căsă­toriţi. Odată cu cererea de a fi admis la con­curs, candidatul trebue să prezinte di­recţiei institutului următoarele acte : Certificatul de terminarea cu succes a 2 ani de studiu la facultatea pentru me­­dicinişti şi la şcoala veterinară pentru veterinari. Certificatele vor menţiona no­tele obţinute. Extractul de naştere. Actul­ de naţionalitate şi de bună con­duită a tînărului model lit. A. Actul de poziţie şi onorabilitatea părin­ţilor model lit. B.—cînd părinţii sunt o­­fiţeri în neactivitate va produce certifi­catul—model lit. C.; dacă însă sunt ofi­ţeri activi acest certificat nu mai este necesar. Angajamentul candidatului, dacă este major, model lit. D., iar pentru candi­daţii minori, trebuie consimţimîntul au­tentificat al părintelui sau tutorelui, prin care candidatul este autorizat a îmbră­ţişa cariera de ofiţer sanitar model lit. E. Limita de etate a candidaţilor ,cari se pot primi la concurs, va fi maximum de 24 ani împliniţi. Candidaţii înainte de a fi admişi la concurs, vor fi examinaţi asupra stării lor fizice, de o comisiune medicală. SS Consiliul de administraţie al Băn­­cei Podul Iloaei, a hotărit ca suma de lei 200.000 cu care s’a sporit capitalul să se achite astfel: Vărsămîntul I de 30 la sută la 1 Sep- 16 rubric ci.­c. * Vărsămîntul II de 40 la sută la 1 No­embrie 1912; Vărsămîntul III de 30 la sută la 15 Ia­nuarie 1913. S’a primit apoi demisia d-lui N. Mol­­dovanu, director și s’a numit în locu d-sale pe d. Al. Daniel. Ancheta de la Primărie Eri a apărut No. 7 din Monitorul Co­munei pe luna Iulie, care cuprinde o dare de seamă, cu privire la ancheta cerută de Consiliul Comunal, cu privire la dis­pariţia lemnelor ce au servit la decora­rea oraşului. De obicei în Monitorul Comunei, nu se publică de­cît deciziunile Consiliului Co­munal, dar de astă dată s’a făcut o ex­­cepţiune, publicîndu-se şi cuvîntările. Credem dar interesant, a reproduce a­­ceastă dare de seamă. Şedinţa extraordinară din 9 Iunie 1912.—Membri presenţi: D-nii Carol Ko­nya, ajutor de primar,­ Anton Rohr, Gri­­gore Lohan, Mihai Eni, I. Martinescu, N. V. Ştefăniu, Richard Tuffli, Gh. Dimachi, Alexandru Blandia, dr. Leon Cosmovici consilieri. Membri absenţi: D-nii Ioan Stamatiu, prim ajutor de primar, Dimitrie A. Gre­­cianu, gen. Şerban Pascu, Gh. Buţureanu, Octav Erbiceanu, Spiridon Irimescu, Mi­hai Mavrodi, Dimitrie Pompeiu, consi­lieri. * Ședința se deschide la orele 4 jumă­tate p. m. D-l consilier Mihai Eni. — Spune că prin­ jurnale s’au publicat contra d-lui prim ajutor de primar Stamatiu lucruri cari se resfrîng asupra întregului consiliu; d-sa crede că ar fi bine ca d. primar să cerceteze cît sunt de întemeiate acele ştiri, relativ la lemnul rămas de la ser­bările făcute cu ocazia jubileului univer­sitar. D. Primar.—Am cetit şi eu cele pu­blicate în „Mişcarea“, însă n’am dat multă atenţie la cele publicate fiindcă animosi­­tatea politicei merge chiar pînă a dena­tura faptele. S’a zis că a’şi fi retras d-lui Stamatiu dreptul a se amesteca în de­corarea oraşului. D-lor nu avem ce re­trage d-lui Stamatiu fiindcă nu-i dădusem nici o însărcinare. Administraţia d-nilor Greciano, Cosmovici şi Stamatiu era re­cunoscută pentru cinstea sa, D-l Eni.—Cere să facă o anchetă. D-l Primar. —Pe simple învinuiri aduse de jurnalele op­oziției,nu pot se facă an­chetă. Ca să fac anchetă ar trebui se rănuesc pe d-l Stamatiu, iar eu sunt convins că nimic din cele ce se zice nu sunt adevarate. D­vs. însă aveţi tot drep­tul de a face anchetă. D-l Dr. Cosmovici.—Zice că nu pentru prima oară gazetele din opoziţie aduc membrilor din partidul conservator invi­­nuiri cari depăşesc limitele unei bune e­­ducaţii. Chiar d-sale în persoană i s’au a­­tribuit fapte pentru care parchetul ar fi trebuit se fie veşnic în picioare. D-sa cere ca ancheta să se facă, însă nu în contra d-lui Stamatiu, ci în con­tra d-sale, care a condus lucrările pentru decorarea oraşului, iar dacă funcţionarii nsărcinaţi cu strîngerea materialului de la decoraţiuni au sustras din el, să nu fie iertaţi. Nici eu nici d. Stamatiu, nu puteam umbla după căruţe. Sunt de părere să se numiască o co­misiune din trei consilieri cari să con­troleze şi se ancheteze . Dosarele sunt aţă, iar eu voiu da toate lămuririle. In­­ormaţiunile publicate sunt de sigur date de funcţionarii de la serviciul technic, tocmai la acei funcţionari cărora am vrut fine sporindu-le salariile. Eu d-lor am făcut tot, iar nu d-l Sta­matiu. D-l Consilier Brandia.—Spune că o anchetă se impune, mai ales în urma celor declarate de dl. Dr. Cosmovici. Se pune chestiunea la vot. Decisiunea Nr. 270 Consiliul, cu unanimitate de voturi .■ Alege din sinul Consiliului o comisiune compusă din d-nii consilieri: Gh. Di­machi, Al. Blandia şi Mihai Eni, pentru a cerceta cum a fost întrebuinţat mate­rialul lemnos rămas de la decorurile fă­cute cu ocazia jubileului Universităţii din Iaşi. După cum se vede Consiliul Comunal, n’a ţinut seamă nici de explicaţiunile d-lui Botez, nici de apararea d-lui Cosi­movici, ci a urmat o anchetă, pentru a stabili învinuirile aduse d-lui Stamatiu. Şi acum ce s’aude cu ancheta ? ES După cum am anunţat, a fost de­­clarată în stare­ de faliment firma comer­cială „Distilăria Manta­ Roşie & Co.“ şi Bogdan Vasiliu personal, reprezentantul zisei firme, cu sediul în comuna Galata, jud. Iaşi. A fost numit judecător sindic D. Cihodariu. S’a fixat pro­vizor epoca încetării plăţi­lor la 16 August 1912.­ S’a stabilit termen la 11 Septembrie a.c, pînă cînd creditorii sînt obligaţi să prezinte la secretariatul sindicatului de­claraţiile de creanţele lor şi pe ziua de 21 Septembrie cînd va Îneh­eia proces­­verbal de verificarea creanţelor. SS La licitaţia ţinută la ministerul de justiţie pentru iluminarea cu electricitate a palatului de justiţie din Iaşi, au con­curat mai multe case importante. Oferta cea mai avantajoasă a fost a societăţii române de electricitate A. E. G. S. Episcopul armenesc Kucel, care se află de câte­va zile în localitate, a vizi­tat ori pe P. S. S. Antim Petrescu, vi­carul Mitropoliei. SS Azi dimineaţă a avut loc la Pre­­fectura de judeţ o consfătuire a unui nu­măr de agricultori în vederea organizărei unei expoziţii agricole. S-a decis ca agricultorii să contribue cu oare­care sume la organizarea expo­ziţiei, fixată pentru 8 Septembrie. SS Agentul de siguranţă Teodorescu a reclamat parchetului, că aflîndu-se la o petrecere cu mai mulţi prieteni, a fost ridicat, încătuşat şi arestat în mod ile­gal de comisarul despărţirei I-a. Afacerea poate să fie interesantă. SS In invăţămtntul rural din judeţ s’au mai făcut numirile următoare: D-na Lucreţia Ionescu a fost numită la şcoala din Şipote ; domnul I. Zosin la Bîrnova; d-ra Beatrice Dogaru la Ceple­­niţa. doctorului in medicina a chirurgie. Eduard Fabinu ^lAȘI. STfl. PĂCURARI, Ho 6. EUJul I Vis.fc.Via da Jaekar«CUk (DEASUPRA PARMACIIM V: INTRAREA PRIN RAPA GALBENA instalATIUNI moperrA M CONSULTATION I • CELA a-10 a. m. %i CELa 3-« O m, 4 »curau Boale interne ^ la lilept. de ttomat, da ficat, de b­aieti, b­ututtot. Kt tu Boale de Femei tratament medical al afecţiunilor DE OP.DIN­A______GIN­ECOLOGIC • H:s SS SS SS SS SS SS SS SS SS SS SS SS SS SS SS SE SS SS SS SS SE SS SS SS SS SS SS SS SS SS SS SS !>■ SSCasinoul din Constanţa jj ■■■■ MRI­S TRACŢIUNI DE SENZAŢIE SERBARE DE ZI ŞI DE NOAPTE I. TEATRU de comedii romînesc sub direcţia d-lui DAVILLA TEATRU de Comedii francez­e TEATRU de varietăţi şi MUSIC-HALL jj ORCHESTRA de virtuos! sub direcţia d-lui REYNAUD au ■SS SS aaaaaaaaa ss din Montecarlo Cei mai celebrii artişti de pe scenele Europene !1 Restaurant şi Terase de Consumaţiuni MARI SERBĂRI—FOCURI DE ARTIFICII SPLENDIDE MEETING DE AVIAŢIUNE ■■ ■ ■ ■■ ■■■■ CURSE DE GRI - CURSE DE REGATE Toate atracţiunile marelor casinouri din lume !iss-!!»s-!-SIB BBBBBBBBBSSBBBBBBBBBBN­BU­H ■a aa aa aa aa aa­­­a aaaaaaaaaaaaa a

Next