Opinia, februarie 1914 (Anul 11, nr. 2093-2116)
1914-02-01 / nr. 2093
ian angajamentul, pentru voi cetăţeni mărginaşi ai oraşului să stârnesc ca şi în folosul vostru să se facă această repartiţie, nu numai în folosul clasei rurale ; voia lupta pe toate căile, atît în parlament cît şi în afară ca imaşii comunal atlt de insuficient astăzi, să fie mărit în proporţia trebuinţei populaţiunei acestui oraş. Voi funcţionari ai statului, judeţului, comunei sau ai epitropiei sf. Spiridon, acordindu-mi votul dv. veţi vota pentru realizarea Statului funcţionarilor, de atîta amar da vreme cerat şi neînfăptuit încă căci, acuma cind e vorba ca Constituţia noastră să fie revizuită e bine-venit timpul ca stabilitatea fancţiunelor să devie un fapt îndeplinit. E bine ca fiecare funcţionar să fie scos de sub vicisitudinele politice şi să ştie că făcîndu-şi datoria, nu va putea fi atins de nimeni. întotdeauna am fost preocupat de micimea salariilor dv. şi întotdeauna în întreaga mea activitate politică am căutat ■ă obţin mărirea lor. Votîndu-mă prin urmare, vă votaţi pe dv. pentru că îmi iau angajamentul solemn că atlt în Cameră cît şi în afară să lupt pentru mărirea Bălăriilor dv. Partidul liberal, prin ziarele sale oficiale anunţă că va fi revizuit din Constituţie şi paragraful relativ la gratuitatea învăţămîntului; îmi iau angajamentul, să stârnesc prin toate mijloacele, ca acest sfînt drept să nu fie răpit; vor să mai modifice Constituţia şi în ceia ce priveşte obligativitatea căsătoriei religioase, în sensul de a o face facultativă, da aci, şi pină a suprima e un pas, ei bine, acordîndumi Încrederea dv. voia fapta pentru a împiedeca făptuirea acestei nelegiuiri. Voi pensionari cărora pe nedreptul vi se fac reţineri căci pensiunea e dreptul vostru, veţi avea în mine un aprig apărător care va stârni, ca această nedreptate ■ă înceteze şi să vi se dee dreptul vostru întreg; pentru voi industriaşi şi meseriaşi, vom stârni, ca pensiunea de retragere şi de ajutor să fie mărită pentru a putea corespunde nevoilor voastre şi aceasta fără a îngreuna bugetul statului şi fără impozite noni. In trecuta cameră conservatoare a căreia membra iere n, numai dizolvarea parlamentului m’a împiedicat să prezint din iniţiativă parlamentară un proect de monopolizare a asigurărilor, a căreia produs dacă proiectul ar fi trecut, urma să fie exclusiv afectat la îmbunătăţirea situaţiei voastre. Aceasta este profesia mea de credinţă, acestea sunt în liniameate generale principiile de care sunt călăuzit, principii pentru care înţeleg să lupt şi in virtutea căror îmi susţin candidatura. Cei care mă cunosc ştiu, şi prea puţini vor fi printre d-voastră care să nu mă cunoască, ca prin mantă stăruitoare şi încordată, prin muncă cinstită am ajuns la situaţia pe care o ocup ; tot aşa intrig că şi în domeniul politic să mă manifest, nu fac făgăduinţi pe care să nu fiu gata a le împlini, ofer acelora care mă vor onora cu încrederea lor puterea mea de muncă şi energia mea, pentru a face să reuşească dezideratele lor, cari sunt ale mele. Nimeni dintre iubiţii alegători, care la orice ocazie sau diferite momente s’au adresat mie n’au fost refuzaţi, casa mea în trecut ca şi în viitor ţi-a fost şi le va fi deschsă. Pot fi convinşi că vor avea în mine un statornic apărător şi un devotat prieten, nu sunt din aceia care trecînd hopul alegerilor nesocotesc alegătorii, ci dintre acei puţini care văd o cimentare statornică a acestor raporturi. Prin urmare votând STEAUA nu omiteţi de a pune la urna albă şi buletinul purtând numele meu * HENRI G. SUTZU Fost deputat al col. II Cameră Iaşi Scrisoare deschisă D lui C. STERE Şeful Liberalilor din Iaşi Am pretenţia de a fi dat dovezi că sunt un cetăţean luminat, care Îmi iubesc Ţara sub orice formă de sacrificiu şi risc. Prin propagandă în scris şi vorbă prin Campania din Bulgaria, am servit Ţara şi... nu am cerut nimic, ca alţii , nu urmăresc avere, nici glorie pe tainele ţărei, cum o fac cei mai mulţi. Am convingerea profundă că Romînia, graţie politicianismului, nu e la înălţimea ce-i impune situaţia şi mijloacele sale de bogăţie naturală, de a fi primar „stat real“, la aceste Porţi ale Orientului European. Cauza principală e îndrumarea greşită dată de Partidele politice—în special de dv. Liberalii cari aţi guvenat Ţara îndoit ca conservatorii—căci n’aţi favorizat alcătuirea de clase sociale luminate, solidare, conştiente şi în acelaş timp aţi încurajat „apetiturile de partid cea ce vă dă aparenţa unei asociaţii de complotişti contra intereselor Ţarei, iar nu un partid politic care luptă pentru mîntuirea ţărei. De aceia România trăeşte in continue crize economice, sociale şi politice căci duşmanul e chiar in sinul ei, sunt o parte din fii ei, e ceva mai grozav?... Azi, mai mult ca oricindi, problema realităței e pusă în toate taberele politice. Eu personal, sunt stăpînit în toate clipele vieței mele de îndreptarea acestei stări da lacruri. De aceia, cu riscul disciplinei de partid—pe care de altfel plătesc... cinstit—sa merg ori unde e vorba de adunări, de consfătuiri şi intraniri, ce privesc interesele Ţarei. Am venit i ori, şi la întrunirea dv. Am cerut cuvîntul „ca cetăţean“, dar mii’aţi refuzat, cu brutalitate. Nu discut dacă aveaţi dreptul a mi refuza cuvîntul, într’o întrunire publică. Eu rămân neclintit la ideea că aveam şi dreptul şi datoria a asista la o consfătuire a intereselor ţarei şi că orcim, de drept, poate, în principiu să emită idei şi să şi le susţină, mai ales cind eraţi prevenit. După această explicare cinstită şi cavalerească, iată ce aş fi vrut să lămuriţi dv liberalii, In special, dv. ca şef, de la a cărui „trecut şi idei” ne simţim îndreptăţiţin pretinde multe. OPINIA Ministerul de Culte şi Instrucţiune publică a numit pe d. dr. Socor suplinitor al catedrei de oftalmologie. Aceasta însemnează că se aplică legea privitoare la noile catedre vacante, întru cît se pot folosi de ea ai noştri. Vom trage la timp încheierile noastre. 5! Duminică 2 Februar, fiind hramul Mitropoliei Moldovei — „Intimpinarea Domnului“ — serviciul divin va fi oficiat de l. P. S. S. Mtropolitul Pimen. Cu această ocazie se vor conferi mai multe grade eclesiastice. Vor asista autorităţile civile şi militare. SS întrunirea liberală — Aseară a avut loc la Teatrul Sidoli o Întrunire publică, convocată de partidul liberal. A prezidat d. Sterea. Au vorbit d-nii Crupenschi, care a apărat coleiul unic și expropierea. D. Th Vasiliu apârînd reforma electorală, zice că actualele colegi sunt contopte și trebueac reînoite prin introducerea colegiului unic. D. Georgel Mirzescu, zice că poponi românesc e un popor de ţerani şi oricît ar fi de importantă luarea proprietate, totuşi neamul nu poate fi apărat de cei 3000 mari proprietari. D. Mârzescu a adăugat, că partidul liberal nu se va atinge da articolul 7 din constituţie. D. Alb Gheorghiu cere alegătorilor să aibă încredere în succesorul lui Ion Brătianu, pentru reaizarea reformelor. D. General Musteaţă laudă partidul liberal, pentru că vrea să îmbunătăţească soarta ţeranului. D. Gr. Dimitrescu analizează situaţia din partidul conservator—apără reformele liberale și spune că membrii clubului li ---'«•'MMMimn&GeKV'* CANDIDAȚII Partidului conservator-democrat In alegerile generale 0 îl m E R A COLEGIUL I Alegerile 2 Februarie D -nii N. Gananău M. Nanu P. Sion St. A. Negruzzi COLEGIUL II rj.i f; Alegerile 4 Februarie’, ummmms * wkwmi D-niilLascar Antoniu Eugen Herovanu Vespasian Pella I Henri Sutzu Dr. D. Mezincescu Prof. univ. Oswald Teodoreanu COLEGIUL III Alegerile 6 Februarie D. Dr. Const. Enăşescu SQL. I SENAT Alegerile 8 Februarie Gheorghe Lascar Petru Sadoveanu dl. fi SENAT Alegerile 10 Februarie Al. A. Badareu 1) Afişaţi mereu „interesul" de clasa ţărănească, cum se face atunci că deşi In Constituţie scrie că ţaranîi au dreptul a avea reprezentanţii lor naturali, in Parlament, dv. liberalii, nu alegeţi nici măcar azi, la colegiul al III, pe ţărani?... Cum le vreţi binele, dndi îi ţineţi în ignoranţă şi mizerie?... Cum vreţi săi faceţi fericiţi, cînd măcar nici nu-i întrebaţi ce vor ei?... Oare cum se cheamă această flagrantă contradicţie între „vorbele d-voastre şi faptele d-voastre, domnilor liberali ?... 2) . Tot „pentru ţărani“, aţi zis că creaţi „Casa rurală“. Ia realitate toată lumea vede că picior de ţăran nu calcă la „Casa rurală* pe cînd „oamenii politici Liberali“ realizează averi de sute de mii de lei, de la o zi, la alta, cumpărînd moşii de la partidari şi trecîndu le „Casei rurale* cu profituri mari, din cari apoi cu galantonie aruncă banii, în campanii electorale, de conrupţie a Ţărei, spre cel mai mare dezastru, moral al ei ?!... 3) . Trîmbiţaţi acum „expropierea“... tot pentru ţărani! ! Şi lumea care vă cunoaşte crezul de politic „de cointeresare“, nu vede aici decît repetarea comediei „Casei rurale“, tot spre îmbogăţirea partizanilor Liberali şi spre sărăcirea Ţarei şi mizeria din ce In ce mai grozavă, a ţărănimei! Iată-vă vorbele... dar iată-vă şi faptele, faţă în faţă ! Eu nu vă fac proces, ar fi de prisos. Constat, în mod cinstit, numai „adevărul*. Eu n’am să zic că „ideile* nu sunt bune, dar depinde de cine le aplică şi el ştia că după cum „lupul părul leapădă dar năravul, nu e tot aşa d-v. domnilor Liberali, „vorba v’o schimbaţi, dar ,cointeresarea, nu“. Sunt convins că nu reforme prin legi trebuesc Ţărei Româneşti, ci reforme a suflelor şi revizuiri de conştiinţe treme la toţi politicianii, dar mai ales la d-v, domnilor Liberali!... ‘ .Băgaţi de seamă, sunteţi în adevăr partid mare şi puternic, „mare“ prin nesaţiul partizanilor ce vin acolo ca corbii de pradă pe minele Romîniei,—natural şi cu excepţii onorabile,—„tare“ prin instituţiile de bancă ce prin abuz le-aţi făcut spre ruina ţărei,—dar tocmai pentru că „sunteţi mari şi puternici* sunteţi mai mult datori Ţărei. Şi dacă şi de această dată veţi continua politica de duplicitate cu „alte vorbe—alte fapte“ apoi aCele singeroase revoluţii pe care dv. le pregătiţi cînd la 1907 cînd la 1913, s’ar putea întoarce tocmai contra dv. a liberailor îmbogăţiţi din politică, spre dezastrul ărei ! Luaţi seama, nu vă jucaţi cu focul! Iată ca , aveam curajul să vă apun chiar n faţă, şi dacă nu mi-aţi permis prin vociferări sălbatice şi brutalitate, îmi fac deplin datoria a vi le spune prin acest singur mijloc ce am, „pressa“. Concluzia ?—Una vorbiţi, alta făptuiţi. Sunteţi îndrăzneţi la atac, dar fricoşi de faptele dv. proprii, d-lor Liberali. M’am văzut silit să-mi fac şi această dureroasă datorie. George Skarlet beral intră cu dragoste în luptă, sub conducerea dui Sterea, care de 20 de ani propagă primenirea economică şi politică a ţerei. Cel de pe urmă vorbeşte d. Sterea, care crede că e bine a se realiza reformele în pace, pentru ca ţerănimea să nu-şi facă singură dreptate. Cere alegătorilor să nu se potrivească învinuirilor, că partidul liberal ar urmări revizuirea articolului 7 din Constituţie. „A te atinge azi—zice d. Sterea—de articolul 7, ar trebui ca mai întăi să se dea cu tonul în ţara românească“. Chestia evreiască e o chestie internă, pe care o vom rezolvi, cînd vom crede de cuviinţă, dar nimeni nu ne va putea sili la aceasta. D. Sterea termină cerînd încrederea alegătorilor. întrunirea s’a terminat la orele 7 jum. seara. SS Din ştiri pozitive aflăm cu regret că trupa societăţii dramatice din Iaşi, care joacă la Craiova, merge foarte slab moral şi material. Ne pare rău mai mult, deoarece acum 10 ani, compania dia Iaşi sub conducerea regretatului artistonescu a jucat trei stagiuni la Craiova, cu mare succes moral şi material. In schimb ieşenii încurajază mult trupa din Craiova, care joacă acum la noi, cu un reperter ales, cu ansamblu bun şi cu rolurile studiate. SS Consiliul de administraţie al Creditului Urban, a luat lăudabila iniţiativă, de a ridica un bust, regretatului Gr. Burdliu, fostul director al acestei instituţiuni. SS Partidul conservator democrat din Botoşani, a lansat un apel către alegători „cerînd să voteze pentru candidaţii partidului, în fruntea căruia se găseşte d. Take Ionescu*. Iată candidaţii partidului conservatordemocrat din Botoşani. Colegiul I de Cameră. D-nii Leon Ghica — Dumbrăveni, Constantin Ciolac, şi Gheorgha Cananău. ColegiuluI de Cameră. D-nii Vasile săcescu, Nicu Ciolac şi Ion Darie. Colegiul I de Senat. D-nii Teodor Sifon şi Alexandra Rosetti. Colegiul II de Senat. D-nii dr. G. An- Ionescu şi Gh. Nicoleanu. SS Serbarea Patronari! Şcoalei Normale „Vasile Lupu“.—În 30 Ianuarie a. c. fiind sărbătoarea sfinţilor ierarhi Vasile, Grigore şi loan, s’a serbat patronul Şcoalei Normale Vasile Lupu de către un public numeros, profesorii şcoalei normale şi delegatul ministerului instrucţiunei publice, d. I. Simionescu, secretarul general. Serbarea acestei şcoala e o adevărată bucurie sufletească pentru toată lumea asistentă, de aceia cu toată depărtarea de oraş şi greutăţile ducerii şi întoarcerii, a luat parte la serbare foarte multă lume. Printre asistenţi notăm d. I. Simionescu, secretarul miniatorului instrucţunii publica în calitate de delegat al ministerului P. S. S. arhiereul Antim Petrescu cu părintele econom P. Savin, directorul Seminarului Veniamin, Teodor Badareu directorul liceului internat, C. Meissnir, fost directorul acestei şcoale, I. M.tru directorul actual al şcoalei în frunte cu toţi profesorii şcoalei normale Vasile Lupu, d-na Petrovici soţia profesorului universitar, d-na Vrabie profesoara de la şcoala normală de fete, d-na Ortansa Hulubei etc. Serbareş a fost o adevărată producţiune, la care poţi să constaţi valoarea educativă a şcoalei normale Vasile Lupu. începutul serbării s’a făcut cu un cor religios executat de elevii şcoalei normale sub conducerea maistrului Teodorescu; apoi a elitat Imnul Regal, la care asistenţa l’a ascultat în picioare cu cea mai mare religiozitate.Imediat d. I. Mitiu directorul şcoalei a ţinut o scurtă cuvîntare arăt unii că se serbează al 86-lea an dela înfiinţarea acestei şcoale; ca director a fost d. Titu Maiorescu, de la care s’a Îndrumat pe adevărate principii pedagogice, iar menirea şcoalei s’a realizat prin numărul mare de absolvenţi ce a trimis la şcolile săteşti. A aratat ce uriaşă desvoltare s a săvârşit în cursul anilor în această instituţie atît în personaj, cît şi în ma- Dela 23 Aprilie 1914 se închiriază Un apartament ££ in perfacti stare, compus din patru odii mari, odaeă, servitori, bucătiria spaţioasă, antret, pliniţi mara şi adinci, grădini, purta mare, Api, lumini electrică. In aceeaşi casă: Două dugheai luţii mari. Sa pot da separat sau impreuni. Două magazii A® nngima şi 6 m. adincimalinfornaţiuni la proprietar d. M. H. Qaidnar str. Gh. Mirzescu 17. Serialul didactic, cit şi mai ales in aplicarea principiilor ştiinţifice pedagogice. Sfirşeşte făcînd un îndemn elevilor şcoalei ca să fie devotaţi cu trup şi suflet pentru a munci după ce vor eşi din şcoală pentru binele poporului, a sătenilor, a părinţilor şi neamului lor. Dr. C. N. Ionescu a vorbit despre : Lupta culturală a Românilor subjugaţi* arătînd cu date statistice cum mai ales dela 1906 situaţia romînilor din Ardeal s’a înrăutăţit de tot, şcolile o duc rău de tot scări ad numărul lor din pricina persecuţiei ungurilor. Dl. I. Simionescu ia apoi cuvîntul şi mulţumeşte directorului şi profesorilor pentru osteneala ce-şi dau la această şcoală, arată însemnătatea şcoalei acesteia, în care fii de săteni îşi fac educaţia pentru a fi trimişi la sate să răspindească cultura trebuitoare. După terminarea cuvintărilor s-a produs elevii şcoalei de aplicaţie de pe lingă şcoala normală. Era o drăgălăşie şi un farmec nespus să vezi pe aceşti copii cum recitau poezii, sub conducerea d-lui Ilarion institutorul de la şcoala de aplicaţie. Elevul Comicescu Gh. din clasa VI a ţinut o cuvîntare foarte interesantă şi plăcută. Mai amintim că sub conducerea d-lui Barba elevii au executat din vioară nişte madrigale foarte frumoase. Ia partea a doua a serbării am asistat la exerciţiile gimnastice. Era o adevarată plăcere să priveşti jocurile şi tot felul de exerciţii. In sala cea mare de marmoră elevii au executat dansuri naţionale. La urmă s’a servit şampanie. S’a ridicat cel întăi toast pentru M. S. Regele şi Dinastie, apoi s’a ridicat pentru directorul şcoalei şi profesori. V. //. SS In clasa doua comercială superioară, unde domneşte o grevă serioasă, 51 elevi din 60 au nota foarte rele la matematici, deşi o mare parte foarte bani la toate obiectele. S3 Astă seară Vineri 31 Ianuarie are loc o splendidă reprezentaţia cinematografică în sala Circului Sidoli. Noul program excepţional de bogat şi variat cuprinde între altele : „Spre decădere“, splendid roman contimporan, desfăşurare senzaţională, din viaţa marinarilor. Interpretare datorită artiştilor dramatici ai scenelor străine. (2 părţi). Cel mai nou număr din Pathé-Journal cu telegramele însufleţite din lumea Întreagă. Familia Bolero, comedie în două acte, interpretată de simpaticul, originalul şi neimitabilul humorist parizian, Prince. O mare vînătoae în Rusia, organizată de prinţul Mihailovich ln pauza cea mare, varieteu . John şi Mack artişti engriji cu cîini miraculoşi, admirabil dresaţi. Artiştii John şi Mack apar în persoană pe scena Circului Sidoli, cu inteligentele şi dresajele patrupede. Mina Sîmbătă 1 Februarie, două matinauri (3 şi 5 ore), şi reprez.serată la 9 ore ia beneficiul elevilor cl. VII reală a Liceului Naţional. Noul program viitor se reprezintă primtre Duminică. In curînd Bernardo, cîntăreţul popular din Bucureşti. ••B i* i j i♦ » FÄRMÄCia DR RÄTIÄNU , IAŞI.—PIAŢA CUZA-VODĂ i.y. St Untură de Peşte Korvegîarţă jt purificată anume pentru uzul intern şi primită direct din Christiania. • :i Cu această excelentă untură de peşte, Farmacia Dr. RATLANU prepară j j! Untura de Peşte Jodoferată 2.75 Flaconul şi t I Emulsia de Untura de Peşte 1 I a 3.25 Flaconul, şi indicată în special copiilor şi adulţilor ce suferă | I de rachitism, scrofulosă, debilitate generală, anemie şi care nu pot suj *porta untura de peşte simplă. ! Pentru acei ce nu pot lua nici un preparat de untură de peşte, reep ! • mandăm ! ! Siropul şîTixîrul Jodota nic Dr. Ratîanu * ! foarte plăcut la gust şi care înlocueşte cu mare succes toate preparateh? . ! de untură de peşte în cazurile de limfatism, rachitism, scrofulos.., de lalitate generală, sifilis şi diverse afecţiuni ale preiei. _ _ ? ! Farmacia posedă un Laboratorul special pentru Anaher Jkericale. ,« 1« 1 w »«-------------y