Opinia, februarie 1914 (Anul 11, nr. 2093-2116)

1914-02-01 / nr. 2093

ian angajamentul, pentru voi cetăţeni mărginaşi ai oraşului să stârnesc ca şi în folosul vostru să se facă această repar­tiţie, nu numai în folosul clasei rurale ; voia lupta pe toate căile, atît în parlament cît şi în afară ca im­aşii comunal atlt de insuficient astăzi, să fie mărit în propor­ţia trebuinţei populaţiunei acestui oraş. Voi funcţionari ai statului, judeţului, comunei sau ai epitropiei sf. Spiridon, a­­cordindu-mi votul dv. veţi vota pentru realizarea Statului funcţionarilor, de atîta amar da vreme cerat şi neînfăptuit încă căci, acuma cind e vorba ca Constituţia noastră să fie revizuită e bine-venit tim­pul ca stabilitatea fancţiunelor să devie un fapt îndeplinit. E bine ca fiecare func­ţionar să fie scos de sub vicisitudinele po­litice şi să ştie că făcîndu-şi datoria, nu va putea fi atins de nimeni. întotdeauna am fost preocupat de mi­cimea salariilor dv. şi întotdeauna în în­treaga mea activitate politică am căutat ■ă obţin mărirea lor. Votîndu-mă prin urmare, vă votaţi pe dv. pentru că îmi iau angajamentul solemn că atlt în Ca­meră cît şi în afară să lupt pentru mă­rirea Bălăriilor dv. Partidul liberal, prin ziarele sale oficiale anunţă că va fi revizuit din Constituţie şi paragraful relativ la gratuitatea învăţă­­mîntului; îmi iau angajamentul, să stâ­rnesc prin toate mijloacele, ca acest sfînt drept să nu fie răpit; vor să mai modi­fice Constituţia şi în ceia ce priveşte o­­bligativitatea căsătoriei religioase, în sen­sul de a o face facultativă, da aci, şi pină a suprima e un pas, ei bine, acordîndu­­mi Încrederea dv. voia fapta pentru a împiedeca făptuirea acestei nelegiuiri. Voi pensionari cărora pe nedreptul vi se fac reţineri căci pensiunea e dreptul vostru, veţi avea în mine un aprig apără­tor care va stârni, ca această nedreptate ■ă înceteze şi să vi se dee dreptul vos­tru întreg; pentru voi industriaşi şi me­seriaşi, vom­ stârni, ca pensi­unea de re­tragere şi de ajutor să fie mărită pentru a putea corespunde nevoilor voastre şi aceasta fără a îngreuna bugetul statului şi fără impozite noni. In trecuta cameră conservatoare a că­reia membra iere n, numai dizolvarea par­lamentului m’a împiedicat să prezint din iniţiativă parlamentară un proect de mo­nopolizare a asigurărilor, a căreia produs dacă proiectul ar fi trecut, urma să fie exclusiv afectat la îmbunătăţirea situaţiei voastre. Aceasta este profesia mea de credinţă, acestea sunt în liniameate generale prin­cipiile de care sunt călăuzit, principii pentru care înţeleg să lupt şi in virtutea căror îmi susţin candidatura. Cei care mă cunosc ştiu, şi prea pu­ţini vor fi printre d-voastră care să nu mă cunoască, ca prin mantă stăruitoare şi încordată, prin muncă cinstită am a­­juns la situaţia pe care o ocup ; tot aşa in­trig că şi în domeniul politic să mă manifest, nu fac făgăduinţi pe care să nu fiu gata a le împlini, ofer acelora care mă vor onora cu încrederea lor pu­terea mea de muncă şi energia mea, pentru a face să reuşească dezideratele lor, cari sunt ale mele. Nimeni dintre iubiţii alegători, care la orice ocazie s­au­ diferite momente s’au adresat mie n’au fost refuzaţi, casa mea în trecut ca şi în viitor ţi-a fost şi le va fi des­­ch­­să. Pot fi convinşi că vor avea în mine un statornic apărător şi un devotat pri­eten, nu sunt din aceia care trecînd ho­­pul alegerilor nesocotesc alegătorii, ci dintre acei puţini care văd o cimentare statornică a acestor raporturi. Prin urmare votând STEAUA nu omiteţi de a pune la urna albă şi buletinul purtând numele meu * HENRI G. SUTZU Fost deputat al col. II Cameră Iaşi Scrisoare deschisă D lui C. STERE Şeful Liberalilor din Iaşi Am pretenţia de a fi dat dovezi că sunt un cetăţean luminat, care Îmi iu­besc Ţara sub orice formă de sacrificiu şi risc. Prin propagandă în scris şi vorbă prin Campania din Bulgaria, am servit Ţara şi... nu­­ am cerut nimic, ca alţii , nu urmăresc avere, nici glorie pe tai­nele ţărei, cum o fac cei mai mulţi. Am convingerea profundă că Romînia, graţie politicianismului, nu e la înălţimea ce-i impune situaţia şi mijloacele sale de bogăţie naturală, de a fi primar „stat real“, la aceste Porţi ale Orientului Eu­ropean. Cauza principală e îndrumarea greşită dată de Partidele politice—în spe­cial de dv. Liberalii cari a­ţi guvenat Ţa­ra îndoit ca conservatorii—căci n’aţi fa­vorizat alcătuirea de clase sociale lumi­nate, solidare, conştiente şi în acelaş timp a­ţi încurajat „apetiturile de partid cea­ ce vă dă aparenţa unei asociaţii de complotişti contra intereselor Ţarei, iar nu un partid politic care luptă pentru mîntuirea ţărei. De aceia România trăeşte in con­tinue crize economice, sociale şi politice căci duşmanul e chiar in sinul ei, sunt o parte din fii ei, e ceva mai grozav?... Azi, mai mult ca ori­cindi, problema realităței e pusă în toate taberele po­litice. Eu personal, sunt stăpînit în toate cli­pele vieței mele de îndreptarea acestei stări da lacruri. De aceia, cu riscul dis­ciplinei de partid—pe care de alt­fel plătesc... cinstit—sa merg ori unde e vorba de adunări, de consfătuiri şi in­traniri, ce privesc interesele Ţarei. Am venit i ori, şi la întrunirea dv. Am cerut cuvîntul „ca cetăţean“, dar mii’aţi refuzat, cu brutalitate. Nu discut dacă a­veaţi dreptul a mi refuza cuvîntul, într’o întrunire publică. Eu rămân neclintit la ideea că aveam şi dreptul şi datoria a asista la o consfătuire a intereselor ţarei şi că or­cim, de drept, poate, în principiu să emită idei şi să şi le susţină, mai a­les cind eraţi prevenit. După această explicare cinstită şi cava­lerească, iată ce aş fi vrut să lămuriţi dv liberalii, In special, dv. ca şef, de la a cărui „trecut şi idei” ne simţim îndreptă­ţiţin pretinde multe. OPINIA Ministerul de­ Culte şi Instruc­ţiune publică a numit pe d. dr. So­­cor suplinitor al catedrei de oftalmo­logie. Aceasta însemnează că se aplică legea privitoare la noile catedre va­cante, întru cît se pot folosi de ea ai noştri. Vom trage la timp încheierile noas­tre. 5! Duminică 2 Februar, fiind hramul Mitropoliei Moldovei — „Intimpinarea Domnului“ — serviciul divin va fi ofi­ciat de l. P. S. S. Mtropolitul Pimen. Cu această ocazie se vor conferi mai multe grade eclesiastice. Vor asista autorităţile civile şi mili­tare. SS întrunirea liberală — Aseară a avut loc la Teatrul Sidoli o Întrunire pu­blică, convocată de partidul liberal. A prezidat d. Sterea. Au vorbit d-nii Crupenschi, care a a­­părat col­eiul unic și expropierea. D. Th Vasiliu apârînd reforma electorală, zice că actualele coleg­i sunt contopte și tre­­bueac reînoite prin introducerea colegiului unic. D. Georgel Mirzescu, zice că poponi românesc e un popor de ţerani şi ori­cît ar fi de importantă luarea proprietate, totuşi neamul nu poate fi apărat de ce­i 3000 mari proprietari. D. Mârzescu a adăugat, că partidul li­beral nu se va atinge da articolul 7 din constituţie. D. Alb Gheorghiu cere alegătorilor să aibă încredere în succesorul lui Ion Bră­­tianu, pentru rea­izarea reformelor. D. General Musteaţă laudă partidul li­beral, pentru că vrea să îmbunătăţească soarta ţeranului. D. Gr. Dimitrescu analizează situaţia din partidul conservator—apără reformele liberale și spune că membrii clubului li­ ---'«•'MM­Mimn&GeKV'* CANDIDAȚII Partidului conservator-democrat In alegerile generale 0 îl m E R A COLEGIUL I Alegerile 2 Februarie D -nii N. Gananău M. Nanu P. Sion St. A. Negruzzi COLEGIUL II rj.i f; Alegerile 4 Februarie’, u­­­mmmms * wkwmi D-niilLascar Antoniu Eugen Herovanu Vespasian Pella I­­ Henri Sutzu Dr. D. Mezincescu Prof. univ. Oswald Teodoreanu COLEGIUL III Alegerile 6 Februarie D. Dr. Const. Enăşescu SQL. I SENAT Alegerile 8 Februarie Gheorghe Lascar Petru Sadoveanu d­l. fi SENAT Alegerile 10 Februarie Al. A. Badareu 1) Afişaţi mereu „interesul" de clasa ţărănească, cum se face atunci că de­şi In Constituţie scrie că ţaranîi au dreptul a avea reprezentanţii lor naturali, in Par­lament, dv. liberalii, nu alegeţi nici mă­car azi, la colegiul al III, pe ţărani?... Cum le vreţi binele, dndi îi ţineţi în igno­ranţă şi mizerie?... Cum vreţi săi faceţi fericiţi, cînd măcar nici nu-i întrebaţi ce vor ei?... Oare cum se cheamă această flagrantă contradicţie între „vorbele d-voastre şi faptele d-voastre, dom­nilor liberali ?... 2) . Tot „pentru ţărani“, a­ţi zis că creaţi „Casa rurală“. Ia realitate toată lumea vede că picior de ţăran nu calcă la „Casa rurală* pe cînd „oamenii po­litici Liberali“ realizează averi de sute de mii de lei, de la o zi, la alta, cumpărînd moşii de la parti­­dari şi trecîndu le „Casei rurale* cu profituri mari, din cari apoi cu galantonie aruncă banii, în cam­panii electorale, de conrupţie a Ţărei, spre cel mai mare dezastru, moral al ei ?!... 3) . Trîmbiţaţi acum „expropierea“... tot pentru ţărani! ! Şi lumea care vă cunoaşte crezul d­e politic „de cointe­resare“, nu vede aici de­cît repetarea comediei „Casei rurale“, tot spre îmbo­găţirea partizanilor Liberali şi spre sără­cirea Ţarei şi mizeria din ce In ce mai grozavă, a ţărănimei! Iată-vă vorbele... dar iată-vă şi faptele, faţă în faţă ! Eu nu vă fac proces, ar fi de prisos. Constat, în mod cinstit, numai „adevă­rul*. Eu n’am să zic că „ideile* nu sunt bune, dar depinde de cine le aplică şi el ştia că după cum „lupul părul leapădă dar năravul, nu e tot aşa d-v. domnilor Liberali, „vorba v’o schimbaţi, dar ,cointeresarea, nu“. Sunt convins că nu reforme prin legi trebuesc Ţă­rei Româneşti, ci reforme a sufl­­­elor şi revizuiri de conştiinţe tre­me la toţi politicianii, dar mai ales la d-v, domnilor Liberali!... ‘ .Băgaţi de seamă, sunteţi în adevăr partid mare şi puternic, „mare“ prin ne­­saţiul partizanilor ce vin acolo ca corbii de pradă pe minele Romîniei,—natural şi cu excepţii onorabile,—„tare“ prin insti­tuţiile de bancă ce prin abuz le-aţi făcut spre ruina ţărei,—dar tocmai pentru că „sunteţi mari şi puternici* sunteţi mai mult datori Ţărei. Şi dacă şi de această dată veţi continua politica de duplicitate cu „alte vorbe—alte fapte“ apoi a­­Cele singeroase revoluţii pe care dv. le pregătiţi cînd la 1907 cînd la 1913, s’ar putea întoarce tocmai contra dv. a libera­­ilor îmbogăţiţi din politică, spre dezastrul ărei ! Luaţi seama, nu vă jucaţi cu focul! Iată ca , aveam curajul să vă apun chiar n faţă, şi dacă nu mi-aţi permis prin vociferări sălbatice şi brutalitate, îmi fac deplin datoria a vi le spune prin acest singur mijloc ce am, „pressa“. Concluzia ?—Una vorbiţi, alta făptuiţi. Sunteţi îndrăzneţi la atac, dar fricoşi de faptele d­v. proprii, d-lor Liberali. M’am văzut silit să-mi fac şi această dureroasă datorie. George Skarlet­­ beral intră cu dragoste în luptă, sub con­­­ducerea d­­ui Sterea, care de 20 de ani propagă primenirea economică şi politică a ţerei. Cel de pe urmă vorbeşte d. Sterea, care crede că e bine a se realiza refor­mele în pace, pentru ca ţerănim­ea să nu-şi facă singură dreptate. Cere alegăto­rilor să nu se potrivească învinuirilor, că partidul liberal ar urmări revizuirea arti­colului 7 din Constituţie. „A te atinge azi—zice d. Sterea—de articolul 7, ar trebui ca mai întăi să se dea cu tonul în ţara românească“. Chestia evreiască e o chestie internă, pe care o vom rezolvi, cînd vom crede de cuviinţă, dar nimeni nu ne va putea sili la aceasta. D. Sterea termină cerînd încrederea alegătorilor. întrunirea s’a terminat la orele 7 jum. seara. SS Din ştiri pozitive aflăm cu regret că trupa societăţii dramatice din Iaşi, care joacă la Craiova, merge foarte slab moral şi material. Ne pare rău mai mult, de­oare­ce acum 10 ani, compania dia Iaşi sub conducerea regretatului artist­onescu a jucat trei stagiuni la Craiova, cu mare succes moral şi material. In schimb ieşenii încurajază mult trupa din Craiova, care joacă acum la noi, cu un reperter ales, cu ansamblu bun şi cu rolurile studiate. SS Consiliul de administraţie al Cre­ditului Urban, a luat lăudabila iniţiativă, de a ridica un bust, regretatului Gr. Burdliu, fostul director al acestei insti­­tuţiuni. SS Partidul conservator democrat din Botoşani, a lansat un apel către alegă­tori „cerînd să voteze pentru candidaţii partidului, în fruntea căruia se găseşte d. Take Ionescu*. Iată candidaţii partidului conservator­­democrat din Botoşani. Colegiul I de Cameră. D-nii Leon Ghica — Dumbrăveni, Constantin Ciolac, şi Gheorgha Cananău. Colegiul­uI de Cameră. D-nii Vasile săcescu, Nicu Ciolac şi Ion Darie. Colegiul I de Senat.­­ D-nii Teodor Si­fon şi Alexandra Rosetti. Colegiul II de Senat. D-nii dr. G. An- I­onescu şi Gh. Nicoleanu. SS Serbarea Patronari­! Şcoalei Normale „Vasile Lupu“.—În 30 Ia­nuarie a. c. fiind sărbătoarea sfinţilor ierarhi Vasile, Grigore şi loan, s’a ser­bat patronul Şcoalei Normale Vasile Lu­pu de către un public numeros, profeso­rii şcoalei normale şi delegatul ministe­rului instrucţiunei publice, d. I. Simio­­nescu, secretarul general. Serbarea acestei şcoala e o adevărată bucurie sufletească pentru toată lumea a­­sistentă, de aceia cu toată depărtarea de oraş şi greutăţile ducerii şi întoarcerii, a luat parte la serbare foarte multă lu­me. Printre asistenţi notăm d. I. Simiones­­cu, secretarul miniatorului instrucţunii publica în calitate de delegat al minis­terului­­ P. S. S. arhiereul Antim Pe­­trescu cu părintele econom P. Savin, di­rectorul Seminarului Veniamin, Teodor Badareu directorul liceului internat, C. Meissnir, fost director­ul acestei şcoale, I. M.tru directorul actual al şcoalei în frunte cu toţi profesorii şcoalei normale Vasile Lupu, d-na Petrovici soţia profe­sorului universitar, d-na Vrabie profesoa­ra de la şcoala normală de fete, d-na Ortansa Hulubei etc. Serbareş a fost o adevărată produc­­ţiune, la care poţi să constaţi valoarea educativă a şcoalei normale Vasile Lupu. începutul serbării s’a făcut cu un cor religios executat de elevii şcoalei normale sub conducerea maistrului Teodorescu; apoi a elitat Imnul Regal, la care asis­tenţa l’a ascultat în picioare cu cea mai mare religiozitate.­­Imediat d. I. Mitiu directorul şcoalei a ţinut o scurtă cuvîntare arăt unii că se serbează al 86-lea an dela înfiinţarea a­­cestei şcoale; ca director a fost d. Titu Maiorescu, de la care s’a Îndrumat pe a­­devărate principii pedagogice, iar menirea şcoalei s’a realizat prin numărul mare de absolvenţi ce a trimis la şcolile să­teşti. A aratat ce uriaşă desvoltare s a săvârşit în cursul anilor în această insti­tuţie atît în personaj,­ cît şi în ma- Dela 23 Aprilie 1914 se închiriază Un apartament ££ in perfacti stare, compus din pa­tru odii mari, odae­ă, servitori, bucătiria spaţioasă, antret, pli­niţi mara şi adinci, grădini, purta mare, Api, lumini electrică. In aceeaşi casă: Două dugheai luţ­­ii mari. Sa pot da separat sau impreuni. Două magazii A® nngima şi 6 m. adincima­­linfornaţiuni la proprietar d. M. H. Qaidnar str. Gh. Mirzescu 17. Serialul didactic, cit şi mai ales in apli­carea principiilor ştiinţifice pedagogice. Sfirşeşte făcînd un îndemn elevilor şcoa­lei ca să fie devotaţi cu trup şi suflet pentru a munci după ce vor eşi din şcoală pentru binele poporului, a săteni­lor, a părinţilor şi neamului lor. Dr. C. N. Ionescu a vorbit despre : Lupta culturală a Românilor subjugaţi* arătînd cu date statistice cum mai ales dela 1906 situaţia romînilor din Ardeal s’a înrăutăţit de tot, şcolile o duc rău de tot scări ad numărul lor din pricina per­secuţiei ungurilor. Dl. I. Simionescu ia apoi cuvîntul şi mulţumeşte directorului şi profesorilor pentru osteneala ce-şi dau la această şcoală, arată însemnătatea şcoalei aces­teia, în care fii de săteni îşi fac educa­ţia pentru a fi trim­işi la sate să răspin­­dească cultura trebuitoare. După terminarea cuvintărilor s-a produs elevii şcoalei de aplicaţie de pe lingă şcoala normală. Era o drăgălăşie şi un farmec nespus să vezi pe aceşti copii cum recitau poezii, sub conducerea d-lui Ilarion institutorul de la şcoala de aplicaţie. Elevul Comicescu Gh. din clasa VI a ţinut o cuvîntare foarte interesantă şi plăcută. Mai amintim că sub conducerea d-lui Barba elevii au executat din vioară nişte madrigale foarte frumoase. Ia partea a doua a serbării am asistat la exerciţiile gimnastice. Era o adevarată plăcere să priveşti jocurile şi tot felul de exerciţii. In sala cea mare de marmoră elevii au executat dansuri naţionale. La urmă s’a servit şampanie. S’a ridicat cel întăi toast pentru M. S. Regele şi Dinastie, apoi s’a ridicat pentru directorul şcoalei şi profesori. V. //. SS In clasa doua comercială superioa­ră, unde domneşte o grevă serioasă, 51 elevi din 60 au nota foarte rele la mate­matici, deşi o mare parte foarte bani la toate obiectele. S3 Astă seară Vineri 31 Ianuarie are loc o splendidă reprezentaţia cinemato­grafică în sala Circului Sidoli. Noul program excepţional de bogat şi variat cuprinde între altele : „Spre decă­dere“, splendid roman contimporan, des­făşurare senzaţională, din viaţa marina­rilor. Interpretare datorită artiştilor dra­matici ai scenelor străine. (2 părţi). Cel mai nou număr din Pathé-Journal cu telegramele însufleţite din lumea În­treagă. Familia Bolero, comedie în două acte, interpretată de simpaticul, originalul şi neimitabilul humorist parizian, Prince. O mare vînătoae în Rusia, organizată de prinţul Mihailovich ln pauza cea mare, varieteu . John şi Mack artişti engriji cu cîini miraculoşi, admi­rabil dresaţi. Artiştii John şi Mack apar în persoană pe scena Circului Sidoli, cu inteligentele şi dresajele patrupede. Mina Sîmbătă 1 Februarie, două mati­­nauri (3 şi 5 ore), şi reprez.­serată la 9 ore ia beneficiul elevilor cl. VII reală a Liceului Naţional. Noul program viitor se reprezintă primtre Duminică. In curînd Bernardo, cîntăreţul popu­lar din Bucureşti. ••B i* i j i♦ » FÄRMÄCia DR RÄTIÄNU , IAŞI.—PIAŢA CUZA-VODĂ i.y­­. St Untură de Peşte Korvegîarţă jt purificată anume pentru uzul intern şi primită direct din Christiania. • :i Cu această excelentă untură de peşte, Farmacia Dr. RATLANU prepară j j! Untura de Peşte Jodoferată 2.75 Flaconul şi t I Emulsia de Untura de Peşte 1 I a 3.25 Flaconul, şi indicată în special copiilor şi adulţilor ce suferă | I de rachitism, scrofulosă, debilitate generală, anemie şi care nu pot su­­j *­porta untura de peşte simplă. !­­ Pentru acei ce nu pot lua nici un preparat de untură de­ peşte, reep ! • mandăm ! ! Siropul şî­­Tixîrul Jodota nic Dr. Ratîanu * ! foarte plăcut la gust şi care înlocueşte cu mare succes toate preparat­eh? . ! de untură de peşte în cazurile de limfatism, rachitism, scrofulos.., de la­­­­­litate generală, sifilis şi diverse afecţiuni ale preiei. _ _ ? ! Farmacia posedă un Laboratorul special pentru A­naher Jkericale. ,« 1« 1 w »«-------------y

Next