Opinia, noiembrie 1914 (Anul 11, nr. 2318-2343)
1914-11-26 / nr. 2339
ÂB0NÂAS£NT6 UM an o .n, iO lei 6 I?mI e W Sei AdMBinf»trs*p® s IM. CfroAääies1. laal. — mkiroN N«. m -1 n-No 2339.—Mercuri 26 Noem. 1914 Acţiunea diplomatică - fapte de războiu Este evident că trecem prin unul din cele mai paroxistice momente, în ce priveşte acţiunea diplomatică în Balcani. Informaţiile date de ziarul nostru cu privire la modul cum guvernul nostru apreciază situaţia şi cum a răspuns el acelora care căutau să ieşim în mod pripit din neutralitate, se confirmă pe deplin. România nu vede vr’un interes pentru «a în provocarea unui nou războiu balcanic. Ea ar privi cu ochi buni o confederaţie balcanică, menită să aducă după sine pacea, în această de Dumnezeu oropsită parte a Europei. In orice caz, Romînia, de ar fi să intre în acţiune, nu ar înţelege să facă acest lucru decît pentru apărarea intereselor sale. Or, aceste interese nu sunt la sud, ci la nord. Din moment ce se cunoaşte răspunsul guvernului nostru, orice tentative mai fiind de prisos, toată acţiunnea diplomatică s’a concentrat acum la Sofia. Ce va fi ? Ce rezultate se vor obţine ? Va devia Bulgaria de la politica ei ? Se va stabili o înţelegere sîrbo-bulgară ? Iată atîtea chestiuni, la care un viitor apropiat va trebui să dea răspunsul. * Faptul de arme cel mai important pe ziua de eri, a fost ocuparea oraşului Lodz, din Polonia rusească, de cătră trupele germane. In momentul cînd scriem aceste rînduri nu avem nici un amănunt asupra modului cum au decurs luptele şi deci nu putem şti dacă a fost victorie şi cît de mare a fost această victorie. Credem însă, interesant a reda părerea criticului militar al ziarului oficios VIndépendance Roumaine, cu privire la luptele din această localitate—părere exprimată în numărul de astăzi al zisului ziar, care nu aduce încă ştirea ocupărei Lodz-ului de către germani. „In ce priveşte marea acţiune din Polonia, zice criticul în chestiune, comunnicatele ruse şi germane sunt de o remarcabilă sobrietate. Astăzi dimineaţa Petrogradul declara că „lupte violente continuă în regiunea Lodz şi Petrikow“ comunicatul german, mai afirmativ, zice că „lupta din Polonia decurge după prevederile noastre“. Aceasta ar însemna că înaltul comandament militar este satisfăcut de turnura lucrurilor. E temerar, se înţelege, de a trage vre o concluzie din date atît de vagi, atît de intenţionat neprecise. Repetăm deci, în această privinţă, că toate operaţiunile pe cele două flancuri ruse, la nord în Prusia orientală, la sud în Galiţia şi în Carpaţi, sunt în relaţiuni strînse în rezultatul luptei de la Lodz. Dacă germanii, care sunt astăzi între 60 şi 90 kilometri la Varşovia, sunt respinşi puseul rus în Galiţia şi în Carpaţi, spre Buda-Pesta, va deveni irezistibil. Dacă, din contra, acţiunea lui Hindenburg reuşeşte, trupele ruse vor trebui să se replieze pe toată linia, de vor reveni la linia Varşovia—Ivangorod“. Ce va fi din toate aceste — iarăşi viitorul ne va lămuri. Istoria viitoare — foarte apropiată de noi cu toate aceste—se va documenta, fără îndoială, din publicistica zilei şi va rămînea nedumerită asupra asupra multora din manifestările intelectuale, multora din contrazicerile şi şovăielile ce se găsesc la tot pasul în discuţiunea problemelor zilei şi în urmărirea soluţiunei celei mai bune, celei mai patriotice, celei mai sigure. Reflecţiile aceste ni le inspiră cetirea unui şi aceluiaşi număr — cel mai nou — al excelentei publicaţiuni „Noua Revistă Romînă“ unde, ca de obiceiu, se pune în discuţiune chestiunea unicei preocupări: „intrăm ori nu intrăm“? Chestiune care — din nefericire —a ajuns atît de „populară“, încît au început s’o acapareze pînă şi libretiştii de operetă pentru parodii uşoare şi reviste... teatrale. Directorul „Nouei Reviste“, după analiza ce face situaţiunii şi împrejurărilor în curs, ajunge la următoarea încheere: „...Teza* Triplei înţelegeri vorbeşte de umanitate, pe cînd cea germană de nedreptatea care se face Germaniei în împărţirea bunurilor pămîntului... Care dintre ele va căpătă aprobarea istoriei? Evident este greu de anticipat, căci faptul material al victoriei va influenţa judecata viitorimei mai mult decît toate argumentele academice. Este însă o întrebare mai importantă pentru noi, deşi mai puţin academică, anume: care dintre cele două teze convine mai bine intereselor noastre romîneşti? Răspundem la această întrebare fără înconjur: indiferente ne sunt amîndouă. Umanitatea cu care se laudă Tripla înţelegere ca şi nedreptatea de care se plînge Germania, ne sunt prea îndepărtate ca să ne angajeze istoriceşte. Este însă altceva care nu ne este indiferent: este schimbarea de echilibru care se va produce în Europa în urma victoriei Triplei înţelegeri, sau în urma victoriei Germaniei. In urma victoriei Triplei înţelegeri, noi Romînii vom simţi, nu întărirea umanităţii, ci întărirea Rusiei; iar în urma victoriei germane, noi Romînii vom simţi, nu expansiunea Germanilor, ci expansiunea Maghiarilor, aliaţii Germanilor. Acestea sunt realităţile de care ne vom izbi istoriceşte şi între care avem să alegem, fără să ţinem seama de frumoasele argumente pe care le-am auzit mai sus, dintr-o parte şi din alta. Prin urmare, nu cu Tripla înţelegere fiindcă ne vorbeşte frumos, ci cu Tripla înţelegere fiindcă întărirea Rusiei, destul de tare şi acum, este o primejdie mai mică decît expansiunea Alaghiarilor, care ne avînd în ei forţa de expansiune.vor istorică trebui să şi-o facă de acum înainte in paguba noastră. Umanitarismul sau monstruozitatea Angliei, ne lasă indiferenţi; singurul lucru care ne interesează este că prin ciocnirea marilor puteri beligerante de astăzi, se dislocă un bloc greu de piatră care ne apăsa pe umeri şi ne împiedica să trăim. Nu vrem să ştim cine îl dislocă şi cu ce intenţiune o face;fapt este că blocul se dislocă, şi prin el întrezărim lumina“. Deşi timidă, concluzia profesorului Motru este precisă. D-sa nu ar fi contra unui procedeu energic în înţelesul unei acţiuni anti-austriace. Dar directorul publicaţiunii face loc, imediat, unui articol al d-lui loan D. Filoti—al patrulea articol în serie—asupra aceloraşi evenimente şi în care ajunge la încheieri... perfect opuse. Adecă opuse —nu, întrucit nu ne propagă doară o intrare în acţiune în potriva Rusiei, ci numai neutralitatea. Ca şi d. Rădulescu-Motru, d. Filoti supune unei analize critice împrejurările externe, şansele unei grupări europene şi ale celeilalte, pentru a ajunge a propaga cuminţenia : „...Pentru ce nu am păstra, mai bine, neutralitatea şi de ce Tripla înţelegere victorioasă ne-ar împedeca să realizăm unirea cu provinciile române subjugate ? Se pretinde că puterile Triplei înţelegeri ne vor înlătura de la împărţirea Austro- Ungariei, fiindcă n’am avea dreptul la nimic fără sacrificii, şi se mai adaogă argumentul că pentru România va fi mai greu să tulbure congresul păcei prin redeschiderea luptei ce am porni pentru cucerirea şi ocuparea Transilvaniei de la Unguri. Cu toate acestea menţinerea neutralităţii mai ales după renunţarea la tratatul militar secret cu Austria (a cărui existenţă se afirmă), nu poate forma o piedică la revendicarea drepturilor naţionale ale Romîniei. S’au subliniat îndestul pasagiile din discursul Primului ministru englez: „Nu vom repune sabia în teacă pînă cînd Belgia nu-şi va relua într’o largă măsură tot şi chiar mai mult decît a sacrificat; pînă cînd Franţa nu va fi pe deplin asigurată contra oricărei ameninţări de agresiune, până cânci drepturile mnicelor naţionalităţi din Europa nu vor fi aşezate pe baze inatacabile“. Ei bine Franţa patria dreptului şi a justiţiei; Anglia, patria libertăţilor individuale şi a popoarelor, nu vor contesta aceste drepturi României, dacă ele le-au proclamat cu realitate. Un punct de onoare pentru două naţiuni aşa de civilizate, le va dicta obligaţiunea să realizeze principiul naţionalităţilor ca o regulă a dreptului public internaţional european. Prin urmare, din două una: sau există declaraţiunea solemnă a Puterilor occidentale ca să lupte şi pentru triumful principiului naţionalităţilor şi atunci, după victorie, îl vor executa încît nu mai poate exista pentru Romînia o necesitate ineluctabilă ca să se arunce în lupta celor mari; sau nu există declaraţiunea ori este bănuită sinceritatea ei, şi atunci Romînia, prirnind la cucerire se va găsi tîrîtă într’o aventură foarte primejdioasă*... Şi acum, ca şi în tot timpul de cînd trăim în agitaţia ştiută, opiniile intelectualilor — nu mai vorbim de oameni politici — rămîn dară aşa de diferite, încît in fiece revistă ori publicațiune mai importantă (amintim între altele : „Revista cercului de studii a partidului conservator“) dilema persistă, obsedantă, dar nerezolvită: „intrăm ori nu intrăm“. A NOTA ZILEI Economie. Ziarul Times a trimis un corespondent la Monte-Carlo, ca să asiste la deschiderea celebrului casino mondial. Această deschidere are loc, in toţi anii, la 15 Noembrie. Dar în anul acesta, roşu, d. Blanc — antreprenorul — a întors şi va mai întoarce multe foi de calendar. Poate chiar că o să amîne deschiderea la... calendele greceşti. Clienţi? Yok! Cine să-şi mai bată capul cu jocuri de hazard, cînd atîtea popoare s’au hazardat în războaie şi joacă numai cu pierderi? Un lucru însă trebuie să constatăm cu mulţumire. Rămînînd închis Monte Carlo din economie de parale, Europa face şi o altă mare economie, de sinucideri. Are atîţia morţi acum, încît nu mai e nevoie, într’adevăr de sinucişii tradiţionali de la Monte-Carlo! ...----------------------------------- Mici Polemici Se zvonise că generalul Hindenburg ar fi suferind de ficat. O simplă confuzie: e un om cu... cal cule.* Necontenit vedem pe poetul Radu Rosetti anunţind prin ziare că nu e Radu Rosetti autorul unei broşuri anti-ruseşti. Curios că celalalt nu a anunţat niciodată că nu dânsul a scris... poeziile omonimului său.* Agenţia telegrafică a adăugat cuvintele la Nord“-in discursul primului ministru italian Salandra. O mică imitaţie a gestului bismarckian, cu depeşa de la Ems. * Un ziar săptămlnal Iaşan cere ca administraţia să nu mai ceară lucrătorilor serviciului barometric să muncească sărbătorile. ...Nu cumva vrea ziarul ca lucrătorii barometrici să devină—pardon de expresie—nişte... puteri ?* Un cinematograf anunţă: „Dama blondă—dramă palpitantă“. De la damă la dramă trecem de multe ori de-a dreptul. * S’a tipărit o broşură: „Cu nici un chip cu Ruşii!“ Ca să fie mai tn nota zilei, autorul trebuia să spună: „Cu nici un... preţ cu Ruşii !** Pe cînd ammnă guvernul grec răspunsul cerut de Tripla înţelegere? — La calendele greceşti... MoMarea in Grecia Constantinopol.—Se anunță că mobilizarea in Grecia se urmează cu febrilitate- La lanina s’au concentrat 3000 de oameni. Important consiliu de miniştri — Explicaţiunile d-luî Ionel Brătianu — — Propunerile Triplei înţelegeri—Declaraţia scrisă a rî-îui Venizelos — — Romînia nu va provoca Bulgaria şi îşi rezervă momentul de a interveni — Bucureşti.—Eri s’a ţinut un consiliu de miniştri, de o importanţă extraordinară. Consiliul s’a ocupat exclusiv cu situaţia externă. Iată, după ziare, explicaţiunile date de d. Ionel Brătianu. Primul ministru a arătat demersurile făcute, pentru a se stabili o înţelegere între Grecia, Bulgaria şi Serbia, dar aceste demersuri făcute n’au dat nici un rezultat. In acest interval, situaţia in Serbia s’a agravat, iar atitudinea Bulgariei a devenit din nou bănuitoare. Tripla înţelegere a intervenit atunci direct la Atena, pentru ca să vie în ajutorul Serbiei, dar despre aceasta guvernul român n'a avut nici un fel de comunicare. «■ Acum câteva zile reprezentanţii triplei înţelegeri din Bucureşti, au arătat d-lui Brătianu, că Grecia e gata să trimeată 80.000 de oameni în ajutorul Serbiei, dar cu condiţiunea ca Romînia să-i vie un ajutor dacă va fi atacată de Bulgaria. Cit pentru Bulgaria, reprezentanţii triplei înţelegeri afirmau că ea va rămînea neutră şi nu va interveni, nici după o intervenţie a Romîniei. D. Brătianu a rămas să avizeze asupra acestor afirmări. Pentru a se informa mai exact, d. Brătianu a însărcinat pe ministrul nostru din Atena, să ceară cuvenitele lămuriri de la d. Venizelos. D. Filodor a cerut ca d. Venizelos să dicteze răspunsul, dorinţă pe care primul ministru al Greciei s’a grăbit s’o satisfacă. D. Venizelos, în răspunsul său scris, spune că abia în acest moment a primit propunerea din partea triplei Înţelegeri, şi a declarat că trebue mai întăi să ceară avizul regelui. Crede însă că ar trebui obţinută şi cooperarea Bulgariei. * Răspunsul d-lui Venizelos a surprins pe d. Brătianu, care fusese lăsat să creadă că înţelegerea cu Grecia ar fi fapt îndeplinit,şi a adăugat în consiliul de eri, că Romînia nu poate accepta intrarea in acţiune In acest moment, ci rămine liberă a-şi alege momentul şi a nu intra într’o combinaţie ce ar însemna o provocare directă a Bulgariei. România care nu va merge cu Austria, ar mai fi spus primul ministru, va cerceta adine situaţia, pentru a-şi alege clipa de acțiune. INFORMAŢII SS Aseară d. A. D. Xenopol s’a simţit în mod subit, grav bolnav. Medicii au constatat un focar hemoragie la partea dreaptă a creerului, avtnd paralizate mina şi piciorul stâng. In urmă simptomele paralitice au cedat, totuşi starea generală lasă de dorit. Dorim din inimă eminentului profesor o grabnică însănătoşire. SS Al. Musteaţi avocat, a fost găsit mort astăzi dimineaţă la locuinţa sa din str. Paladi No. 6. Cauza se crede a fi o veche boală de inimă de care suferea decedatul. SS Mult aşteptatul concert de muzică de cameră ce se va da la teatrul naţional, va avea loc în seara zilei de 19 Decembrie. Biletele s’au depus spre vînzare la agenţia «Thalia» (Maximovici). Se prevede o mare- aglomeraţie de tot ce laşul are mai select. S3 Producţia elevelor şi elevilor Conservatorului de muzică, ce era să aibă loc la 30 Noembrie, s’a amînat pentru 6 Decembrie. SS Astăzi s’au constatat 3 cazuri noul de scarlatină, în oraş. SS Zilele trecute şi-a trecut cu un deosebit succes licenţa în litere, secţia istorică, d-ra Clemenţa Grecea, una din eminentele studente a făcultâţei noastre, fiind viu felicitată de comisiunea prezidată de d. A. D. Xenopol. 55 Ministerul instrucţiunei publice va prezenta în curînd o lege în baza căreia tablourile cu maestrele de la şcolile profesionale reuşite la examenul de capacitate să aibă o valabilitate de 4 ani în loc de 3 cum au astăzi. Această valabilitate de 4 ani e prevăzută de mai înainte pentru maistrele din învăţămîntul secundar. Consiliul comunal s’a întrunit aseară sub preşidenţia d-lui Mirzescu. Consiliul s’a ocupat cu votarea de credite. SS Eri au fost înmormîntate la C cimitirul Eternitatea rămăşiţele pămînteşti ale colonelului rus Capalkovici, încetat din viaţă la spitalul Central din localitate. QP Ieri pe platoul de la Copou a avut loc prezentarea d-lui maior Stroe Belloiu batalionului de vînători din localitate. D. maior nu e un străin pentru Iaşi căci acum vreo cinci ani a plecat căpitan de aici şi acum revine ca maior ajutor al batalionului de vînători. Cu ocazia prezentărei sale în faţa trupei, s’au făcut cîteva exerciţii, cari s’au terminat prin o mică defilare. D. colonel Lecca, comandantul batalionului, cu graţia şi delicateţa ce-l caracterizează, a ţinut să facă o primire frumoasă noului său camarad. In astă seară Marţi 25 Noembrie, are loc o reprezentaţie a cinematografului Pathé Fréres în sala Circ Sidoli, cu următorul program: Amor vinovat, roman modern în 3 părţi. Oglindiri fidele din luptele sufletului omenesc, redate fiind de maiştrii gîndireişi ai scenelor moderne. Frumoasa pensionară, scene foarte comice. In Orestano (Italia), interesante vederi după natură şi călătorii în Franţa. Actualităţi interesante : O alarmă într’un lagăr englez—Catedrala din Reims înainte de bombardare—Inmormîntarea a doi aviatori francezi: căpitanii Remy şi Faure, victimele unui accident—Generalul Galieni trece în revistă tinerii contingentului 1915 şi cercetaşii (boy-scouts)— Spital american la Versailles—Avant-garda şi artileria rusă înaintea oraşului Ivangorod—Artileria rusă trece frontiera germană etc. etc. Noul program viitor se reprezintă mîne Mercuri : „Taina unei iubiri“, după romanul lui Björnson, 3 părţi—Max Linder face ski, (readucere), etc. Vineri 28 Nov. „Suferinţele unei Regine“, film extraordinar cu d-ra Gabrielle Robine, de la Comedia Franceză, în rolul principal.