Opinia, iunie 1915 (Anul 12, nr. 2484-2506)
1915-06-11 / nr. 2492
SS Şcolare. Examenul de capacitate al absolventelor de la Şcoala Normală „M. Sturza“ continuă sub preşidenţia d-lui Sol. Halifa. Elevele şcoalei dau examenul de practică pedagogică la şcoala de aplicaţie de pe lingă Şcoala Normală. Iar seminariştii şi străinii cari trec acelaşi examen vor face lecţiile practice la şcoala primară Trei Ierarhi No. I, care serveşte ca şcoală de aplicaţie de pe Ilugă Seminar. Elevii clasei V-a a şcoalei Normale „Vasile Lupu* fac instrucţia militară pînă la 15 iunie sub conducerea căpitanului Voinescu. După această dată vor f concediaţi toţi elevii. — D. Cîrl. I. Popa a fost numit învăţător provizoriu la comuna Leţcârîi—--Cui* cuterii. . ..Direcţiile liceelor au primit din partea h’lhiHendui di, instrucţie pubică o adresă, prin care ii se puniiie iH (rSdlfe ca să termine pănă la 15 cel mai tîrziu examenele elevilor pregătiţi în particular şi să comunice rezultatele ministerului. — Mone sa aşteaptă la liceele din localitate sosirea fratei cu numele profesorilor, cari vor face parte din comisia de examinare a absolvenţilor clasei IV-a şi a Vlll-a. SS o vie emoţie a foiteri in strada Sărărie, la casele no. 64. In această cată se afla totul pregătit pentru Inmormlntarea femăşiţeior pămînteşti ale fostuluii inginer Simionescu. Mortul era aşezat în raclă şi acoperit cu o pînză neagră. In jurul raclei ardeau luminării, ferestrele erau deschise. Prin curentul insă făcut de un vagon de tramvai, o luminare căzu și aprinse pînza. Curînd focul cuprinse racla. Conducătorul tramvaiului, d. Dimitrie Morariu, zări cele întîmplate, și in grabă sări din vagon, pătruna din casă și stinse focul, care ci pe ce era să cuprindă pe mort. Hoţul, după piesa „La Voleur” a lui Henri Bernstein, dramaturgul parizian, care a fost jucată cu un Strălucit succes pe scenele Parisului, precum și pe scenele principale ale teatrelor noastre, se reprezintă în astă seară Mercuri pe ecranul cinematografic Pathé Frères din grădina Traian. Ea e grandios montată cu lux şi bogăţie imensă, dîndu-se o deosebită atenţie scenelor cu cursele de cai şi vânătoare. Noul program de astă seară Mercuri mai cuprinde comedii şi ziarul războiului cu vederi autentice luate cu învoirea autorităţilor militare franceze. Iată citeva vederi din acest ziar Însufleţit. Armata franceză după 9 luni de războiu.—Vizita d-lui Poincare pe cimpul de luptă.—Ministrul de războiu al Franţei şi generalul Joffre. — Generalul Joffre trece în revistă armatele.—Repaosul trupelor.— Generalul Joffre remite Legiunea de onoare unui grup de ofiţeri, etc. 5! D-na Natalia Mitru a înaintat d-lui casier al societăţei Colonia şcolară suma de 86 Iei chetată cu ocazia serbărei de la Copou din seara de 20 Mai. Tot din iniţiativa d-nei Mitru s’a pus în vînzare pentru Colonie o cartă poştală ilustrată care se vinde cu 15 bani, incasîndu-se pînă acum 280,75 lei. SS Din «Războiul popoarelor» lucrarea d-lui loan Gorun, editată de librăria Herz a apărut fascicola 36. gi Astăzi la ora 4 are loc la şcoala primară Trei Ierarhi o nouă consfătuire a directorilor de şcoli primare în vederea distribuirii elevilor pregătiţi în particular şi fixarea zilelor de examen. La FARMACIA Dr. KONYA au sosit APE MINERALE PROASPETE : Carlsbad, Marienbad, Selter, Einser, Gleichenberg, Rilin, Grisshubl, Wildlingen etc. şi Neosalvar sau toate numerile. Experienţa Bucureşti.— La Calarasi s’a experimentat un nou observator pentru artilerie, propus de căpitanul Mazilu. Obserrvatorul dă indicii asupra eficacităței ti rului. - OPINIA Hk» Din principiile sistemei suedeze (Urmare) Spuneam mai sus că întemeetorid ac. sisteme a fost Pierre Henry Ling (1776— 1839) din Suedia. El spune că „Anatomia trebue să fie cel mai bun document al gimnasticului. Nu trebue să considerăm organele corpului ca o masă mecanică, ci ca un instrument totdeauna plin de viaţă. Pentru a demonstra necesitatea şi folosinţa exerciţiilor gimnastice, trebue să se caute raţiunile în legile chiar ale organismului omenesc. La un om sănătos, orice mişcare care este regulată sau normală, adică bazată pe legile organismului, este p* attt de salutară pe cit de frumoasă şi bană ; aceste 3 calităţi nu pot £i exprimate de cit printr’un singur curlnt „armonia*. In general mişcării# activ# măresc isteala curentului sanguin şi fac nutriţianea îmi activă; mişcării# pisive (încete) din contra, măresc şi favorizează absorbţiunea vănoasă. E de remarcat însă că ae mişcări în unele cazuri excită nervii cutanei şi pot astfel să reguleze activitatea fiziologică a unui organ intern oarecare. După Ling un adevărat educator fizic are nevoe pe lingă cultură şi de simţ artistic. Exerciţiile corporala bine ordonate fac echilibru între sentimentele fizice şi morale ale executantului şi fac să se nască in el curajul şi puterea, ii fac mai liniştit, mai sociabil. „Teorie fără practică este ca şi spiritul fără corp; practica fără teorie este ca un corp fără spirit, un corp de animal. „Orice mişcare a căre direcţiune şi durată sunt determinate, este o mişcare gimnastică. „Pentru ca să se facă fiecare mişcare exact, trebue să determinăm clar şi riguros poziţia de plecare, mişcarea însăşi şi poziţia finală. Sistema suedeză voeşte ca fiecare mişcare să aibă raţiunea de a fi şi ca profesorul însărcinat să predea elevilor să cunoasca valoarea şi influenţa mişcărei pe care o recomandă. Această sistemă e bazată pe principiul că nu trebue să privim gimnastica ca un scop, ci ca un mijloc pentru a atinge aceat scop. Una din ramurile gimnasticei suedeze e numită pedagogică, a cărei scop de a menţine «inutatea prin dezvoltarea armonică a corpului şi de a păstra o frumoasă ţinută totodată. Gimnastica suedeză dezvoltă deopotrivă spiritul combativ aşa de indispensabil cînd e vorba de a forma indivizi care trebue să fie gata să lupte pentru viaţă. I MNu a nevoe ea să aven musculatura prea desvoltată, car# atrag# după sin# şi Ingraşarea co rpu lui daci IngreaerM lui. Din contra să se păstrez# proporţia, avînd astfel corpul totdeauna svelt, o« va putea suporta la nevo# marşurile chiar forţate, săriturile diverse, alergării# etc. Daci se caută prin ac. sistemă să păstrăm poziţia corectă a corpului, să diveaim agili, proporţia in toat# părţii# corpului (mă refer la muşchi) şi evitarea şi chiar îndreptarea micilor defect*. O calitate mare a ae. sisteme e ei poate fi aplicaţi la etice vârsti şi constituţie. Mai mult incă ea Unde să atenţie pe toţi indivizii ce iau parte la exerciţii in nsod regulat, la stare perfeci de sănătate, fortificini pot fi slăbiţi Incit eu timpul dispare lipsa de agilitate a celor ce erau slăbiţi, se antrenează cu toţii şi se formează un corp vieții, puternic şi rezistent. Ling insă expune naratele care urmărite cu mare bagat de seamă şi pricepere, ne dau posibilitatea de a ajunge la maltate satisfăcătoare. Mile : 1) Scopul gimnasticei * de a desvolta corect corpul omensec prin mijlocul mişcărilor bine coordonate, ţintndu-se seama de condiţiunile naturale şi legile fiziologice. 2) Se chismă mişcări bine coordonate, acele care se conformează aptitudinilor naturale ale corpului. 3) Desvoltarea precisă şi corectă a corpului nu există decit atunci, cînd toate părţile sunt în armonie attt de complectă pe cit e posibil, urmînd dispoziţiile individuale proprii fiecărei persoane. 4) Corpul omenesc nu poate să progreseze în dezvoltarea sa decit atît cit ît permit limitele dispoziţiunilor sale înnăscute. 5) Prin lipsa de exerciţii, dispoziţiunile înnăscute la om ar putea să fie întirziate s’au oprite, însă nu nimicite. 6) Printr’un exerciţiu ordonat în mod neregulat aceste dispoziţii înnăscute pot încă să se afirme mai puţin. Un exerciţiu necorect devine mai mult vătămător decit folositor in dezvoltarea armonică a corpului. 7) Orice desvoltare exclusivă şi parţială a corpului face ca răul să se resimtă, pe cînd o dezvoltare generală din toate părţile face ca mişcările să fie mai simple, uşoare şi cu efect binefăcător. 11) Rigiditatea sau defectele flexibilităţei unei părţi a corpului la unele persoane nu-i decit un exces parţial al forţei, care este totdeauna întovărăşită de o slăbire corespunzătoare în alte părţi. 8) Prin o dreaptă repartiţie a sforţărilor, excesul forţei unei părţi a corpului va putea fi micşurate şi să permită mărirea forţei părţilor slăbite. 10) Nu-i volumul mai mult sau mai puţin considerabil a oricăror părţi a corpului, care determină forţa sau slăbăciunea individuală, ci mai curînd proporţiile între toate părţile corpului. 11) Orice forţă reală sau dezvoltată, înnăscută sau cîştigată, este o concentrare simultană produsă prin acţiunea sau reacţiunea în diferitele părţi ale corpului. Această concentrare trebue să se manifeste în acelaş moment, clnd forţa atinge maximum său de putere. (Va urma) . • - , , I. DOLIJAN Profesor şi Avocat Iaşi, 15 Mai 1915 Serviciul telegrafic şi telefonic al „Opiniei Căderea Lembertului — Relaţiune oficială— . VîenQ.—Terî 1$ amează, a doua armată a cucerit L^ffîbergul, după grel^ lupte. A doua arrrtată este sub comanda generalului Bohem-Ermoll. f\mănunte lîps^sQ. America şi pacea europeană Berlini — Se telegrafiezd din Am sUrd*m că d. Eduard Fdemcc, rtpreeentantul Camerei defum'erț din Fnadei fa, a declarat că Siutek-U-mite au posibilitatea ca, peste tîtcva săptămîni, să întervie pentru pase. Președintele Wilson este și el da această părtre. Primele alegeri in China München. — «Neue Züricher Zeitung» află că, comisiunea însărcinată cu elaborarea proectului de lege e- Iectorală In China, și-a terminat lucrările și se va procede la alegeri Inceplnd de la 1 August. Acestea sunt primele alegeri din China. Asasinul luiJaurăs Luxemburg.—«Luxemburger Zeitung» afli din Paris că Raoul Villair, asasinul lui Jaurés, a fost declarat nebun de comisiunea medicală. El a fost internat într’un sanatoriu. Transporturi de zahar Bicurești. — In Cîineni a sosit, pe adresa Coisei S. V. Hofmann, un transport de 107 vagoane, conținind 1.260.000 kgr. zahar Marfa a fost predată inspectorului vamal Ştefănescu şi vagoanele au fost duse la Piatra-Olt de unde se va face repartiţia în ţară. Au plecat din Fiume spre Cîineni 355 vagoane zahăr, iar din Bohemia vor sosi la Ploaşti alte 250 vagoane care au şi pornit. Chestia exportului Bucureşti. — In cur fad exportul va fi reluat pe ioeU liniile. lutru ett Germania « renunţul de e mul pretinde eu transportul si se fueâ la vegeute rominesti pini in interiorul Germaniei, exportul se refeue eu pini acum, cu descărcerea in frontiert si transbordarea in vagoane tirans. Intructt, graţie nndei neolit stockul de grăuie asigurat se pare ci guvernul va permite, drept compensaţie pentru zahar şi cărbune, export de grău, recolta din anul trecut, Bucureşti.*--Azi dimineaţă s’a ţinut un consiliu d® miniştri, acasă la d. Bratianu. La consiliu au participat şi preşedinţii Corpurilor legiuitoare. Convocarea parlamentarilor Bucureşti.—Convocarea parlamentarilor conservatori-democraţi şi conservatori, pentru zilele de Vineri şi Sîmbătă, nu este in legătură cu fuziunea cum s’a pretins. Zişii parlamentari sunt convocaţi pentru a semna o declaraţie prin care se cere imediata Intrare in acţiune a României. Călătoria d-lui Maiorescu Berlin.—P&n’ la finel# lunei Mai, împrumutul german de războiu, a fost acoperit cu 9 miliarde şi 790 milioime — adecă 80 la sută din totalul subscripţiunei. Un efect curios Bucureşti.—Cumpărăturile de muniţii făcute de Rusia şi Italia au avut de efect ca să urce cursul lirei Sterlinge, pe cînd cursul lirei italiene şi a rublei ruseşti să scadă. Acest efect curios produce mirare In cercurile competente.^ Bucureştii —In cercurile în măsură de a şti se asigură că mersul d-lui Maiorescu la Viena este în legătură cu o anumită însărcinare diplomatică. Vierna.—Ziarul „La Patrie“ din Paris scrie că Italia are rolul ca pe de-o parte să ţină în şah armatele austriace, iar pe de altă parte să atace Bavaria şi să lovească în inima Ger maniei.* Schewdingen. — Se afă că o consfătuire a avut loc între statele majore italian şi francez. Italia va trimite 6 corpuri de armată în Alsacia, pentru a lovi în inima Germaniei şi a tăia retragerea lor. Consiliul de miniştri împrumutul Rolul militar a german al Italiei Întrevederea Brătianu-Busche Bucureşti —D. vin Busche, ministrul Germaniei la Bucureşti, a avut ieri o lungă convorbire cu preşedintele consiliului. D. von Buscha a vorbit d-lui Brăteanui despre chipul de a lega prietenia din trecut cu cea din viitor LOTERIA București. — Azi a avut Ioc tragerea cl. Vl-a a loteriei Regatului Român. Au cîștigat: 15.000 lei No. 28,597. 5.000 lei No. 11,313. 2.000 lei No. 19122, 26750, 31479 39967, 47108, 53672, 13700,20098, 27419 37820, 39423, 58842, 1.000 lei No. 8044, 46725, 11502 15801, 26740, 48874, 51660, 56270, 59064. — In colectura „Providența“ din lași str. Ștefan cel blare a căzut la tragerea de azi Lei 2000 pe No. 53842 și Lei 1000 pe no- 11234. —La tragerea da azi a căzut In colectura SS M. Frankel str. Ghica-Voda 61, Lei 5000 pe No. 11313 si Lei 2000 pe No. 20098. înştiinţare Subsemnatul N. Constantinescu, comerciant din comuna Buciumi jud. Iaşi, aduc din nou la cunoştinţa publică că fiul meu Dimitrie Constantinescu nu este autorizat de mine pentru a face împrumuturi de bani sau cumpărări de mărfuri pe credit şi declar că nu voia răspunde la nici un fel de operații făcute de el. . . . Această casă se știe. N. Constantinescu. Loviţi de trosnet Ploeşti.—Locuitorul N. Ionel din Mărgineni, pe cînd se afla la munca cîmpului cu soţia şi un copil, adăpostiţi sub un arbore, trăsnetul a căzut peste copac. Femeia şi copilul au fost ucişi pe joc. Bărbatul a fost dus în nesimţire la spital. Comunicat rus Petrograd.—"Comunicat oficial". Lingă Sirie nici o schimbare importantă. Intre 19 și 20, lupte crîncene au avut loc pe apa Rigava unde ruşii au progresat uşor. Pe frontul Narewului forţele germane au luat o ofensivă zadarnică între Omulov şi Orzice. La stingă Vistulei, inamicul a trecut la ofensivă pe frontul de la sud de Pilița. După o luptă scurtă, a fost respins. In sactorul Tanow artileria inamică și-a oprit f®eu). La Ravdr Ruska inamicul continuă ofensiva. Trupele rusești s’au retras din regiunea lacurilor Gr®dek, spre întăririle din Lemberg. Inamicul a atacat intre Micolaieff şi Jidaceff, dar a fost respins. Pe restul frontului, cu toate că se dau lupte îndîrjite, inamicul nu a putut înainta. Consulatul General Imp. şi Reg. al Austro-Ungariei In Iaşi Publicaţhune In urma unei dispoziţii a Ministerului «le Războiu Imp. şi Reg* Austro-Dugar, au Ioc noile recrutări de flotaşi a supuşilor austroungari născuţi in anii 1878 pînă, inclusiv 1800, şi 1892 pînă incluşiv 4805. Toţi^ supuşii austro-ungari născuţi în susmenţionaţii ani, cari s’au supus deja, sau încă nu, recrutărilor de glotaşi, domiciliaţi îra Judeţele Iaşi, Botonoiu, Botoşani, Suceava, Roman, Făleau, Vaslui, Bacău şi Neamţ sunt invitaţi de a se prezenta neapărat în zilele de lucru a lunii Iulie st. nou 4915 oarele 8 dimineaţă înaintea acestui oficiu consular Imp. şi Regal spre a fi examinaţi din nou asupra destoiniciei lor pentru serviciul de glotaşi, aducând cu sine paşapoartele şi biletele de legitimaţie primite la ultimele recrutări de glotaşi. Acei cari nu se vor supune acestui ordin, vor fi urmăriţi şi pedepsiţi conform legilor. Iaşi, 17 Iunie st. n. 1915 Consulul-General Imp. şi Reg. _______ GOTZ. _____ Grădina „TÄMSäGMF«“ Trupa Aschkenazy debutul celebrei artiste americane CLARA YOUNG Va juca pentru a treia oară in Iaşi Mercuri 10 Iunie Pentru a patra oară frumoasa operetă M-zelle Hoplea In caz de timp nefavorabil reprezentaţia va avea loc In sala „Caragiale“.