Opinia, decembrie 1917 (Anul 13, nr. 3216-3239)
1917-12-04 / nr. 3219
r iI ECONOMII Şl CHELTUELI Ne am înţeles cu toţii că are mustiţiolatră la categoria faptelor da arme, că este ca evemeunt par militar. De altfel el a părut pentru noi mai mult ca o consacrare a miei stări de fapta ca ei e îndeobşte ştiut, că după marea mişcare din Iulie şi August, laptele de pe frontul nostru erau reduse. Cât'va ţine starea aceasta de lucruri, absolut provizorie, armatele noastre au oarecare răgaz. Este evident totuşi câ dacă armistiţiul le obligă a pstra poziţiile, ce aveau în momentul contractării lui, nu urmează ca sâ'Sî ie facă mai rele, ori mai inferioare ca atunci. Aceasta va fi grija căpităniilor noastre militare. Dacă am iscălit armistiţiul nu înseamnă că am perdut orice contact cu marii noştri aliaţi din apus. Şi pentru a învedera acest lucru, e de ajuns a citi numai telegrama agenţiei Hamvas, prin care se arată că preş . frânează păstrează ca şi naţiunea, aceiaşi încredere vitezei noastre armate. Oamenii insă, ca şi societăţile ce ei alcătuesc, sufc£ in necontiinită mişcare, căci ‘aceasta » propriul fiecăreia fiinţe inzeejj trata ca raţiune şi puterea de muncă. Şi aşa ne-am putea atunci in"treba: dacă noi, cei ce stăm după font, mai avem ceva de adus la moara opiniei publice. Este cert ca internele adică afacerile din lăuntrul ţârii, necesitaţile celor cari trăesc in cuprinsul ei, nu pot fi neglijate. Ba, tocmai acum, când frontul se odihneşte, avem noi ctştia şialţi datoria mare, datoria saseră a ne Îngriji atât de el cât şi de noi. Ca mâine frontul poate să fie chemat la ooui isprăvi şi izbândar nu se poate dobândi decât când soldatul e bine îngrijit, bine echipat, fără grijă de cei de acasa. Este nevoe deci de a lărgi activitatea a cărei desfăşurare pa la astăd nu o putem nega, pentru uşurarea traiului mulţumit de nevoiaşi, ajunşi in stat, tet aceasta din pricina războiului, articularii să contribuiască în o mai mare măsură la operile de binefacere, dar şi statul sa ii se dea îndărăt. Statul ? Sărmanul soţin ce hai se găsește adusi ? Ei îră* este pe on budget ordinar de aproape 600 milioane, din care nu 5din* decă Încasează macar 10 li sută* Cheltuelile pentru armată și ceh extra*. Mioare provocate de ra‘ uoiu sa iau dint run budget esraordinar, alimentat de impimrat. La cit se ridică aces- i i r Da sigur la mei multe miliarde. De aicea se vede că situaţia lui nu e de loc de Invidiat. Pda urmare, pentru ca să răspundem la întrebarea ce ne am pus, că adică dacă cei de dupâ from au ceva de făcut, e de ajuna să ne gindira la cele ce aci ziserăm. Treime găsit un mijloc de întrodus oarecare ordine în budgetul nostru, căci e neîndoios câ nu putem merge cu un budget potrivit pentru ţara întreagă atunci eled noi mai avem liberă numai o treime din ca. Şi acea ordina n’ar putea fi găsită de cSt dacă pe de o ps.ris mai reducem din cheUuelî, iar pe de aia mai sporim veniturile. Să sporim vanitarile ? E drept că nu prea vedem cam. Şi cu toate acestea, cînd observăm risipa aproape enormă de bani ce sa free in cheltueli, de munte ori superflue, pare că se vine să credem, că de am cauţi bine «sm găsi oare can mijloace. Se joacă midi la cărţi, se cumpără multa articole de lux, să realizezi beneficii, colosale tocmai din causa stârci de războia. Ce ar fi dacă asupra tuturor acestor feluri de cheltueli şi venituri s'ar pune un impozit oarecare ? Apoi, dacă înţelegem că Statul a trebuit sa iea pe funcţionarii necesari, sau la urma urmei pe toţi acei funcţionari cari au voit *sâ vină încoace pentru un motiv sau altul, cu greu înţelegem de ce să se plânteascâ lefuri mari la funcţionari ocazionali, cam bunăoară la cei 21 de prefecţi, cari se află în fruntea judeţelor ocupate. La drapt vorbind, ei nu sânt funcţionari de carieră, şi apoi morţi au avere. De asemenea cu inspectorii şcolari cari au şi catedră. Şi daca budgetul s’ar examina minuţios, e sigur că Vor găsi capitole ale căror prevederi budgetare pot fi pasa de o parte. Dar Parlament ai de ce să de plătit aproape în permanenţă, când... Noi credem că e bine să ne gândim chiar de pe acum la economiile ce se pot fass. Fostul şef al liberalilor a condus ţara cu un buget de 21* milioane timp de vreo trei ani De ce nu s'ar face ce era în ge^nul acela şi acum .? OW«l«SlBmaH*WţW«Ma»WM I ţin ceia ca a sarie la cartelă, că aveai drept să jjăpâtăm, vom obţine. Dar aşâ' de e piUS, dacă ne-am întreba noi câţi sunt seal cari vor mânca fără să aibă nevoie de cartele? Câţi vor fi dar ei cunoscuţi cari vor trece mai sus de cartele? Cât vor mânca aceştia? Astăzi unii rabdă, pentru ea aşa scrie la ordonanţă, iar alţii mânâne carne, ba, au atâta că dau şi servitorilor s cânilor ! ? Dar apropos de aceasta. Acum câteva luni în urmă Administraţia noastră comunală împărţia alimentele, lemnele ete, cu bonuri. Te duceai la Primărie şi luai un bon. Mergeai la sigur că ai să poţi obţine ceia ce era scris pe bon. La depozit insă te ioviai da alţii pe a căror bon,o mănă binevoitoare scrisese: urgent şi semnase. Hai să car şi ea un bon cu urgent, îţi ziceai. Făceai ce făceai şi reuşiti. Dădeai fuga la depozit, de data asta asigurai. Când colo găriai pe alţii, pe a căror bon era scris : extra urgent. Şi aşa mai departe. Astăzi gentilul fost Primaru! nostru, iar acum Ministru al Agriulturii, cu o graţie deosebită împarte, chiar şi celor cari nu cer, dar cunoscuţî bonul pentru paşte. Când posesorul fericitului bon se prezasit la pescărie, i se spune să aştepte pentru ca înaintea bonului suit delegaţiile. N’ai delegaţie, nu iai peşte — bina înţeles când 30 găseşte — sau în sei mai bun ea?, aştepţi pe altă zi. Şi iată de ce, spun unii, nu prea merg bine treburile în această blsges lovită şi mănoasă ţară. „Aurorei*. Atunci impreanS cu statul meu major m’a m mdreptst epro gară, cu mare greutate putând să rasbat printro lume, ţinând un înflăcărat discurs contra scritor acte de linşaj. Convinsă întru câtva,lumea se re-r trase. După o jumătate de oră grupe de mateloţi şi soldaţi înconjurară din nou vagonul Situaţia deveni critică întrucât lumea enervată da vestea evadărei lui Korailolf şi a altor contra revoluţionari, nu mai ţinea seamă da nimic. Ea, întovărăşi de statul meu major, da generalul Odigzoff şi de mateloţii de pa Aurora“ care apărau cu praţul vieţei lor pe geaeralul Duhoniu am amieţit cum lumea a dezarmat pe aceştia. Generalul Duhonin a fost atunci târât din vagon de mulţime şi Împuşcat1’. Astfel a foat sfârşitul celui care avuse curajul să mfrunte ..puterea maximalismului,î, Isteria va judeca aseaata sau ca o victorie a democraţiei sau ca actul cel mai barbar care a exast vreodatâ. Până atunci rămâne o tragedie iarfiorătoare în Istoria revoluției rusești. Sam. 0MHl- AfiONAMfiXlS On SD 35 iei 6 Ioni 20 iei 3 IroI 10 3d ■&&WiMitát*W' Tlf ® Öslil«3f»~-Iá?!* 8ti&n &e nmcnTiwAM »STELELE Adevărul este ca viaţa noastră da acum pe lângă parte» ei tragică ara şi ursa ca se apropie mult da comic. Intaîi’ostal scriitor şi artist 2. Manu a prins unele dia acestea, pa oare ca mult umor ni la redă în .Romanţa Munteanului* ţi .Romanţa Moldovanu» lui“ pe cari le efunta pa scena Teatrului Naţional, Nicaiescu Buzău. Cât trăeşte omul, învaţă mereu, zice un proverb. Iată de exemplu, că aată zi se face dovadă cu pritosiaţâ, cât preţueşte că cunoşti pe mulţi, dar e o deosebire să fii cunoseut ? Aşa, cei de sus a’fiu convins că e bine să se înfiinţeze o direcţiune speciala a alimantârîi public®, care să ne şi aprovitonezs eu ce na trebne dar isai ales tă împart! omeneşte, ceia ce sa mai gssaşte la fundul sacului. Căci odată cu ordosasiţele, cari vor să introducă rânduiala în consumaţiunea noastrâ ni ss® spune câ pâne este puţină ti® tot, iar carne nu mai e de fel.începem rec a număra bucăţelele, acum când ori cu-a te am în tinde, ele nu vor alunga pentru toţi, nici pentru fieeşte zi, în care ne-am pus la gând să trăim. 7 Sunt mulţi acei, cari pe vreme de belşug, risipesc în dreapta şi în stânga iar când sunut aproape de uman devin zgârciţi cu alţii şi chiar cu ei înşişi. Dar ori cum de la o administraţie părinteasca, pare ca s’ar cere ceva mai mult! Dar acestea sunt regreta postume. Ce s’a făcut s',a făcut. Astăzi prefectura de poliţie nu invită să ne luăm noile cailele de alimente, ce ni s’au pregătit Bina şi aşa, zic la noi, dacă gel pu- Trasiit« de la Staika - i«W:cisl «morfrei gonerainlui Dnhonin La Imp s’a vorbit în presa noastră Jfe fifârşitul trag'* «are Pa avut generalul Duhonin. Putem da astăzi lintocmai cam an deearo faptele. In urma anunţărei că matemoţii se apropie de Moghilev, generalul Duhodi se decide să părăseasca localitate». Trupei® care rămăsese oredinereace acestuia au hotărât să apere oraşul şi în acest saoz au făcut tranşee. Cartierul general voia să plece la Kiev, unda Rada Ucraineană li garantase Inviolabilitatea, g® găsea astfel între doua fronturi bolsevichiote, cel de la est şi noul front format prin apropierea trupelor lui Krllence. In noaptea de îs Noembrie comitatul revoluţionar nu a asediat ei s’s mulţumit numai să numească pe Boache Bruuviai în locul lui Duhonin. Situaţia la Maghierev era critică. Misiunile străine nu avură timpul euficient de a pleca. Starea de spirit devenise extrema de servoasă. Unii spuneau de apărarea Marelui Cartier, alţii doreau să evite această vărsare de sânge. Pe când domnea această îmbulzeală în ştiri, generalul Duhonin îşi făcea preparaţiile de plecare. Ia ziua de 2© Noembde Xmrienko inira în Hogiulev Împreună cu Btatul său Major personal. Delegaţiile toate Oraţionau Coruitatul de raaboi revolunar, pe când orchestra batalionului St. George, cânta Marseiilesa. După salutuiile cuvenite, Generalisimii se întoarse la Stanka ordon nd arestarea tuturor in casă, licuidând confisctul între armată.In timpm acesta cu o repeziciune uimitoare se răspândi vestea despre evadarea lui Cornitoff de la Bieboff şi care în fruntea a 400 de cazaci de Tekin se îndreaptă spre sud. Au pornit imediat batalioane cu armele în mări la acea direcţie, recunoscînd un tren blindat şi plin cu forţe revoluţionare care parăseau Stavka cu împuşcături. Soldaţii atunci au demontat In grabă liniile drumului de fer ass că trenul fa nevoit să se oprească. ^ * In acest timp s’a produs penibilul eveniment. Dăm cum ^urmea^ă comunicatul lui Kornhoff, care dfscrl© această tragedie : „Ni s’a comunicat că la gară o lume imensă a înconjurat vagonul unde era instalat generalul Duhonin. Vagonul era păzit de un detaşament de mateloţie ! ANUL XIV—Wo. *319 Lua 4 Doarabile iaona» M!BgBESHiMagaBiU%8mk^ .•«*& v SUAfi ht & B ©olawa acea, a eiaiatraî de industrie interesându-?,e de aproape d* aprevieionarea orașului cu medica^eare a făcut tot posibilul, pentru ca pe lângă eemisunea «are a pleest pentru aprovizilonarea apitaîeîor, «a plece în trau special, eare după iadicii la data de farma eîști, »9 cumpere medicamente și pent*« faâmpaiile din țară., «sstăai k nimic de una sută. p I« «ursul săptămâaei viitoare, comitetul âepJStorsre *■ *■* si evreilaf pământeni“ va distribui la familiia mobiiiaaţi'or evrei, alimenta ejjpyUe de , Bas» ds ajutsr a M 8. Be. r Anaieatel« ss vor distribui, în cantitate de un kgr de zihăr, unt şi orez şi numai la fatciUila lip»it» er desâvîrşire de m^leace. N. N. Deoca, functionar la Ministerul de Interns, din Olteniţa-Ilfov, roaga pe toţi prietenă şi cunoscuţii car» se Interesează de ti-sa sa i comunice adresele lor unde s-a află. fa In suta de 12 Decembrie fiind hramul biseriîei Sf. ISpiridoa, se va oficia un parastas k seeasîă biserică de eStre Vicarul Mitropoliei pariitok Antim Petrescu. Sta Liturgie va fi ei tita de I. P. S. Mitropolitul Piraen. Cu prilejul acesta sa vor pomeni toţi donatarii acestui aşazvatat. Epitropia Sin Spiritou aduce la cunoştinţa tuturor că cererile da ajutor adresate cancelariei epitropiei nu se mai primesc deoarece listele sunt complectate Camera franceză 8« ocupă da chestiune» urmărită ex-preşedintelui de consiliu Caillaux, acuzat de trădare pentru că a tratat cu înainieu! şi a făcut propagandă pacleata. In aceeaşi categorie se găseşte şi deputatul Lons Salot (?) acuzat că a tretat cu iaimbeul şi a avut o întâlnire ca fostul cheir al Egiptuluintr’o ţară neutră. „ Eri s'au dseeh's şase cealasrli populare în şîse locuri deosebite din oraş. Aceste ceainerii vor procura silnic Barăcilor câte un ceai şi 100 grame pâine sau o supă caldă de 200 grame de fiecare persoană. Distribuirea sa va face pe baza unor cupoane imprimate în culoare albă şi galbenă, frecai© cupoa dând drept la 0 supă sau un ceai. Fode galbeniii de 10 cupoane costă 2 tei, iar cele albe 1 leuga poate găsi asemenea cupoane la depozitul intendenţei Ruşeanu, la autorităţi şi în mai multe magazine din oraş. Cei care vor să ajute pe saraci pot cumpăra câte un asemenea carnet de cupoane şi a-i da fiecăruia., Prefsctura Poliţiei reaminteşte pubiicuim că pericolul incendiilor ests nai mare în timpul ernei din cauza funcţionăreî continue a coşurilor. In aceşti prevediro publicul este invitat a vagim Ii curăţirea catarila cel puţin binar. aC'Depă o telegram it,oa' cri, d. Neculai Xenopol, ministrul :• -iedenţist al Ţarei la Tokio, s .• bi-nav, suferind da hemoragie la Rinichi. Medicii cei mai da sfa . du capitala Japoniei, îngrijesc pe bmv. W. Ministeri! cfs Războia a Întărât să procure îscălşăminte populaţiei hirrace. In acest scop a strâns toţi boc.-mdi ussţi de soldați, cărora li es d?.î ..i'-h noi. Cei uzați se vor repar» și apoi Le vor 'distribui' calp? nevoiaşi. 58. D na d\ Ai star rl d. P-n lU.Sa foști studenți ;i f* ul lor i»sone au fost a'es-.* ntr-2 r- p:. . ■ . ctn-V: lor bassrabmi î\ dams us* înadă) — TrSUSta-u'. Intr’an- .irfl.ol do fond '-ii zi jirului L n c.r ■ . . la Ol’as*. T-’ub d a, a t:adiit.jrui F.\. cov .chi care n i d mo t s r ;■ a :do, și utfde iu e reS ca & s- .• ne d » i- 01 ' g li U ,H uo .!. . : . tncrimin'ki 1 rdr-.-n tr. - •? .-ui i'r care luptă c.ast't .--gntr-i . pi •. ;f noastre Rom* =v ști. Dac* ar f. rin mâl a*, ât Vafi trecut dar așa sr; nu.:•..*» re 4 f.lungă atâta sLvr pa A: Ai - Gaid lr, «.o nipăsfaește contra - audie t; de la Z»ru „Vostit..rn; pa car? i traunsă de salari «ti ni g sve? .uu-.ii Rmftr,, C.îte neîs.sia&ve pv sii «tis. un cuvânt slugi ace»-t-n pu a i: •' rt*aniior noștri, ci atunci câartemu cătoriî da 1« »Veit torul • s kotrât tă contribui cu n % iamb ac le mai cinstit - s! nsp . i îa sie n:îsmuiu› Ro âs »a \ Nu s u gsădit el ir d .;,•, cu -; a făcut-o el, cî. eu rîs- ! feăese acolo ă luptă și . ă mc • .v pra tru idealul care i?.că!-:ts , .1 ■. tu u ror Romanî'o/. De aceea 4Csrgă infami:-, rât ce grea luptătorii da ia mi ..u •'vp.- \_l . punde de cât dosi’: Lt» lÂmi ca Lime-‘ «ieia trădătorilor. 5K Piingeri au di primim. Noi ru reprodacem d?cât o iafi -i:: pirte d\n. sie. Așa două doamne au ve-it â ne spue nouă re Umâad c;î de s luni i»&blă la Ministerul de Indus una după v-u bon de ghata fără rezultat, pa când eu dosnu foncție nur de acolo a venit a'a cerat »5-1 dea- 4 bonuri- dec da Ui. ceia cs s’a uiepifas imediat saâ --/ăiuit tuturor. Noi știm «a a ceri tea se nomese favoruri, adusuri, dar -:e pute să T» facem no, Noi vssji lo somaaliu protestind dar ha ştim pâoS sâni? Printre cti svam:.-fi in resvrvă kit gr dai de locotenent vedem figură i şi pi bo \v . erou care a luptat fimfcanii, U Oi z, concelâţeanu.1 nostru M r s Consta dineseu. - li urăm şi de azi ina ne bandă ţi succese in ca ■er. $ f. Inslta Curte de Casaţie şi J.-.s tiţie va judeca iit complectul sf-u t-sate procesele pendinte în silele 18, 10 și 20 Dsc6ii.br. e c. JK Cu începere ds azi oul . ^ pant se va vinde cu 80 .’ml a fabrici si dihribuțiutsi, isr iafara de aceste locuri cu 35 bani M-rd. Ulei mineral subţire c - 9o ... i cu'i kilog, cei gros cu 120 lei kg^ Moara Piimrari din fas, autorizată să intrebuîoț&iv 10 ■ ga ţiţei lua*r. — Artistul l-ian Miau i* le Te ,trul Naţional ă donat 5000 Ls, ia padzil din război. 'Fapta D-sa e merită a fi t- 'qîAI. — Automobile Asasine — Sl eri âe la ora 4 d. m. ca și tot u»'-una, un Mitomobil & trântit in drept ! Ral »tuul administrativ pe ua b,,.î, pâtrâa âsăedu’i la nesimţire. Şoferul somst de sergentul de post ii a oprit, ci şi îs coutrît de durn Poate că dispoziţiaune luate de cifra mtorităţiie noiatra, poliţieneşti şi midare vor pune mscar de d -ta «ceas"dapăt tuturor nenorocirilor. — Dl. Profesor Therder T.rOu.ve-:o!terijoru- Corului 81 Spiridon enre m fiă bohr de I.httre riiă in coavaj ssceatl 0