Opinia, aprilie 1921 (Anul 17, nr. 4169-4194)
1921-04-08 / nr. 4175
ă XVII-te* Ho. 417ft VÄ^\ 50 taal aslaOtoI TOI Bl 8 APRÜLIB IMI me1-- -»-iaaac AH ONGIUBI ^ HOLD A6IRŢ1A Dl FÜBLIC1TATX i. BRÄNlSTEÄMU * Sw. wn nSrSiiSa “? = (kasealcoari esciativi a pobQi " TBLBPOKK#, MO *#AX AOUtfC COTitHAA - SJn •< Tcckin l«n Două domenii deosebite — Attlimea economici și oetimnee politico* cUptomotici. — Lutnd cuvântuiIn Gamer# „ ia discuţia generală asupra proeeni ui de monopolizare a vânz&rei’petrolului, d. C Stere a atras atenţiunea ei nu se poate confunda activitatea de ordin economic, ea activit*» tea politici şi diplomatici. Sunt două domenii diferite, cu tendinţe "speciale^au acte independente unul de altul, asupra ei rora nu se poate face confuzie. Aceste domenii se pot influenţa şi chiar «se influenţează reciproc adeseori; pot sta în Interdependenţă în anume împrejurări, dar nu pot fi confundate.D. Stere are toată dreptatea. Faptul este confirmat de istorie şi admis de doctrină. A ne referi la acestea, ar fi un lux inutil de argumentare. Avem insă prilejul să ne referim la unele fapte importante care se petrec sub ochii noştri şi a căror evidenţă o subliniem cu această ocazie. Să aruncăm o scartă privire asupra acţiunei politice şi diplomatice pe deoparte şi sicţuaei economice pe de altât pane, a puterilor aliate din Apus. Ne va izbi din capul locului caracteristica deosebitelor procedări din punctul de vedere economic, cu toate că aliaţii menţin acţiunea conuni politică şi diplomatică, în diverse chestiuni internaţionale. Este suficient a releva că în momentul celui mai desăvârşit acord diplomatic pe chestiunea atitudine faţă de Germania, privitor la reparaţiuni şi despăgubiri, aliaţii duceau acţiuni diferite şi chiar contradictorii în alte chestiuni de ordin economic. Astfel Franţa ducea o acţiune de încercuire a Rusiei sovietica, urmând pe această cale să şi asigure restituirea celor 30 miliarde împrumutate ţarismului. In acelaş timp Anglia îşi aranja Interesele economice şi comerciale prin tratative binevoitoare cu Sovietele. Tot aşa, Franţa îşi urmărea interesele economice in Asia Mică prin eonimul acţiunei Kemaliste, în timp ce Anglia îşi sprijinea propriile interese prin susţinerea acţiunei greceşti. Dar un exemplu cu deosebire element al caracterului diferit dintre acţiunea economică şi acea politico-diplomatică, îl ofla Italia. Aceastâ ţară s’a pus în acord diplomatic desăvârşit cu puterile aliate, la conferinţa din Londra. Dar în acelaş timp a apelat la Germania pentru întărirea şi diavolarea ei industrială. Italia are în situaţia ei geografică posibilităţi excelnte de comerţ extensiv, are suprapopulare din care să recruteze armate industriale, dar n’are specialişti de iniţiativă şi n’are tehnicism. Pentru a umple golul, Italia n’a recurs la aliaţi, ci s’a adresat la Germania de unde şi a adus din belşug cadre industriale superioare, modele de instalaţiuni şi chiar capitaluri, obţinute în condi pani mai avantajoase. Conducătorii statului român găsesc unieled în faţa ochilor fapte din cae să-şi formeze convingerea că actitivitatea de ordin economic nu se coomandă în mod necesar cu activitatea politico diplomatică. Posedând această convingere, mai lesne se pot găsi procedeele de amănunt pentru dezvoltarea economiei noastre naţionale. Postal pentru citibile in laţi D, dr Hortoomei epitrop al Spitalelor Spirdoniei, a adus vestea din Bucaraşti, că ministrul respectiv a menţinut subvenţia de 3 milioane pentru spitalele Spiridoniei iar ministrul de instrucţiune a consimţit să înscrie un budget o subvenţie de 400.000 lei pentru înfiinţarea unei clinici de boli mentale şi ajutorarea celorlalte clinici. Clinica de boli mentale se va înfiinţa curând pusă sub conducerea d-lui profesor dr Parfaon. imSMi— Cetiți ie pagina îl a «I tinere ştiri telegrafie« şi tetelQne». aspgsfa TERPSICHORA Gealaslav, ţarist s a republican, II salutăm. Peste disputele politice trecătoare şi animozităţile dictate la cancelariile ambasadelor, sofletul popoarelor se atinge şi se caută la ceea ce au produs, Sa ceetce au creat Arta fiecărei naţiuni trece dincolo de graniţele fixate printriun tratat de pace sau tulburate de mişcările revoluţionare şi primuntînd 10 celelalte, se face fuziunea sufletească pe care niciodată nu o vor putea căi diplomaţii. Din acest punct de vedere, poenţa fantastică ţedată pe acena teatrala! Sidou aseară, de către Natalia Morocova şi Charles Gruber, este o puternică şi rară contribuie a aproprierii pe care o dorim. Dar nu. Voim să retrăim aria dipice de profundă reculegere pe care sob mişcările evocatoare şi expresive ale trupului diabolicului Gruber le-am resimţit aseară. Voim să avemprezentă întreaga succesiune de patimi şi pasiuni, revelate prin savantaacordare a muşchilor lui Craber şi voim ospriile elegante ale Natalie! Miucova. In decăderea hidoasă a hoitului omenesc, mâncat şi subminat de răutăţile unei viei ticăloase şi de Jazz-band, credeam că nu mai e cu putinţă reînălţarea trupa’ul şi posibilitatea venerării lui, astfel cum vechile civilizaţii 11 venerau Socoteam că frumuseţea mlădierilor, a îmbrăţişărilor şi atingerilor rafinate printr’o Inspiraţie superioară au dispărut şi că singura menire a vrafului de cărnuri şi de pace este aceea de aşi aştepta l linişte putrezirea. Atitudinile, gesturile, pornirea şi mimica dansatorilor ruşe ne- au sfărâmat credinţa. Natalia Millucova şi Charles Gruber au dat un impuls vieţii noastre ostende aducând în taina poesiei lor ritmate cu sânge, nervi şi muşchi, puterea geniului slav pe care, ţarist sau republican noi , salutăm. G. SPINA Daşi aventura habsfeurgicâ a luat sfârşit în cel mai lamentabil mod cu putinţa, totuşi unele ziare contrau« a da alarm» şi a agit» spiritele lansând fantezistele gvonuri ale unei eventuale mobilizări. Ziarul »Ora®, care de fapt este un oficios al guvernului, publici in această privinţă urmatoarele semnificative rânduri: „Evenimentele din Ungaria au pus In mişcare minţile efervescente şi pe obişnuiţii colportori de zvonuri senzaţionale. Aceştia au răspândit ştirea că România, pentru a face faţa evenimentelor, din Ungaria, va mobiliza. Suntem informaţi din cercurile cele mai autorizate că nici vorbă nu poate fi de o nouă mobilizare a armatei române. In cazul, când puterile Antantei vor hotârâ o acţiune milliard comună în Ungaria fixând contribuţia de ostaşi fiecărui stat, România, urmând să participe la această acţiune, nu va avea nevoe de o mobilizare, contingentele normate fiind suficiente. Pentru ă învedera timmpa şefului democratic în taantml guvernatul, reproducem din acelaş ziar ar metobele, apărute sub Ut al mQ/darumi „Ştim că şeful democraţilor e un amator virtuos de primiri fastuoase. Pare chiar că a adus din ultimul tău turneu prin Capitalele aliate, deprinderea dusă până la tragedie a acestui aport. Şi exercitarea une! deprinderi ajunge, la un moment dat la viaţa unui om, Înşişi ţinta finali a existenţei sale. Ne amintim, pe această ordine de idei, de ghiara lui Bemnstein. Un om polii*, stăpânit la bltroaete de deprinderea unei femei înfipte ca o ghiarl In creernicul putrezit, uită, ca preţul de a fi linşat de mulţime, tribuna de pe care trebuia aă dea grave explicaţii, pentru a urmări. Io camera de unde fu* gtae cu un amant, muşcând covoarele, mirosul ameţitor al trupului ei obsedant. Şi ghiara d-lui Take lone seu e, pire-se, aatizi, Parisul, daci vis cumva, rând pe rând, va fi Plîgs, Roma sau Londra. Aceste capitale au făcut de curând deliciile călătoriei sale de ouată ca marea diplomaţie europeană. Ministrul noatru de externe obiedat astfel de luna sa poetică de miere, porneşte, ca nu simplu reporter de fapte di-. verse, sub pretext de Informaţie, prin meleagurile dulcelui său voiaj de maleri. . îndărătul Iul bal rămâne ţara. Şi ţara ştia ca şi mulţimea de piesa Iul Borosteio, d d. Take lonescu, plecănd, a altat ci tre* bue si I dea de la tribună, grave explicații*. Doflgur d ă. TOM tornac« trabunei «I «văii mult© do suferit «to par« lua coloșilor sil da ca« blml. P«r a Iar* VArd fa« datată dl și membri« •aarascaui al cuMaattdlal suporta ca multa «r* «tata calaborarua sa I«opara da gbuaraimat. si rtudvriia da mai sus swat dastilvr acpul waaf profunda namut|lmtra România nu mobilzează Dezacordul takisto-averescan VIATA POLITICA Eclipsa de Soare Palmănt, Vineri 8 April, va avea loc loc o estrşei Inelară de soare, vizibilă la întreaga Europa. La Iași ectipsa se va cotea obttrva între orele 10 și l fim, având faza maximă la ora II, când mai bine din jumătatea discului solar va fi întunecată. . . D. V. Seadbey de la Observatori Astronomic de la Co a itabilit fazele eclipsei la lași dupa cum urmează : Primul contact 9 h. 58 m. Fata maximă 10 h 51 m. Ultimul contact l h 35 m Mărimea eclipsei 0,59. Dacă vom avea norocul anal timp senin, eclipsa se va vedea Vineri In conditd excelente. Pentru a si feri ochii de vine• lenia rozno- solare, publicul va putea fi trebuința sub o fumate la lumânare sau cartoane găurite cu un ac, prin ajutorul cărora emiisa va putea fi observată, fără primejde, în toate fazele ei. SITUAŢIA IN ANGLIA SE AGRAVEAZĂ BUCUREŞTI.— Telegramele din Londra anunţă că, in urma grevei generale a minierilor, situaţia merge spre agravare. Au început să se producă atentate. Foarte multe mine sânt inundate. Lucrătorii din transporturi se agită pentru declararea grevei de solidaritate cu minierii * Cercetările din Iaşi cu privire la atentatul de la Senat Eri a sosit în localitate judecătorul de instrucţie din Bucureşti, care instrueşte ştaceria atentatului de la Senat, însoit de un comisar special al Sguranţei generale. Magstratul bucureştean a pornit de îndată la cercetarea lui Ivan Ba ranoff, arestat cu prilejul descoperire! clubului comunist din Iași, fiind banneii ci B&ranoff ar putea fi și autorul atentata lui de la Senat. ~ Baranoff a fost supus azi la un lung ffîterogatorîuu ASASINATUL , DIN ŢICĂU — Pamat din popor fi calabra sapho — Judecătorul de Instrucţie a lansat mandate de areetara, pe baza cărora au fost de-, puse la penitenciar, femeile Una, soţia gardianului asasinat, şi prietena ei Profira, ambele de profeţie baeşiţe. Se taţelrge că Inatrtacţia nu e terminată şi până la ceat mo® ment nu există decit bănuială, ci ambele femei au atas nat pe nevinovatul gardian. Dar mobilul ? Ad cbestia devine mai grea. După aparenţă ar fi vorba de a se scăpa de soţ, pentru a duce împreună o viaţă liniştită şi de dragoste, căci, da şi femei din sopor, totuşi se pare ci L na și rofira erau adepte pasionate ale In Sapio. Dar nu e dici o dovadă de crimă, și iată pentru ce cercetările continuă. INFORMATIUm Mito «tto contractwt BraHnel, pentru furnisarea ana tieior locomotiva canadiana. In pubHcafla mlni&tarului da finanta relativi la amisiunea bonurilor do tosaur, s» cost «ta »| bonuHla purtând numanle de la 2086 până la 9024, in vatoro do mal bino da 26 milioana dn dolari, au fost omisa pentru plata acestor locomofi’vn. Or, sn con*tati do«4 fapta tipico pentru chlau cum sa odannitreasă octudmente banul public la Romania. Primul, piei astisl, daţi bonurile au fezt Va* padinfeto consorţiului Bruttne*. nu **a livrat nic| o singuri locomotivă. O. ganaral VSleanu se scuza «narau dl o Sfost victima unor Ir dl vizi cari Iau ladus fn eroare Sacundul.* Desl aala vorba da maflnl canadiana da fapt a«e sa execuți fn Qarmania. Astfel, o om tola plitei la fn dotări maflnl pa care consorțiul le echt«! In mărci. Ori etnn fff ve da seama da dsu«a imenşi pentru statul da priceperea dezinteresaţi a acelora care au admis operaţia» . Este absolut sigur că nici la 1 Mai nu va fi votat noul buget şi că va fi neme de o nouă douăsprezecime ori Marţi, s’a distribuit la Cameră complexul tipărit al proedelor financiare ale dlui Tiulescu şi apare ca o imposibiltate ca bugetul să fie votat până în seara de 22 Aprilie, când Camera ia vacanţă. De altfel sunt Indicii ca predele d lui Titulescu, pe care mulţi parlamentari le consideră nu numai ca o revoluţie financiară, ci ca o colectare a tot ce a fost mai nou şi mai neexperimentat in străinătate, vor încerca modificări cari nu vor putea fi evitate nici cu ameninţarea demisiei d-lui Titulescu. „ D. Aurel Nicolau, delegatul comunei, a plecat azi la Cerniţi pentru a interveni la direcţia torooală a căilor ferate să pue la dispoziţia primăriei, vagoanele necesare pentru transportarea materialelor de pavaj pentru refacerea străzilor orăşelul. „ Primăria a dat ordine să se dărâme toate grajdurile lăptarilor din mahalaua Oft. Ştefan, din Tg Cucului, pentru motive de sambritate. M Prefectura de Judeţ ţinat dispoziţia, ca să nu se vândă men, decât pentru Judeţ, seperniţând ecoeterea lor in alte Judeţe. & D. Dobrorvtdi, funcţionar la serviciul comunal de aprovizionare, fiind găsit nevinovat, a fost pus la libertate de Judecătorul de instrucţie. Contrar celor oftmals aspertio lt intre grupările extremiste dia part ad ovescan. Mie pe chestia reformei agrare, n’au depărut incă. Grapul concat de d. Virgil Polă cd tslare fixate următoarele solatlant de la cari nu ini alege să se abde: 1. Exproprierea să se facă pe proprietar și nu pe proprietate ; 2- Moșiile arendate pi timp de 10 ani înainte de război să fie stinse de o expropriere totală, proprietarii lor fiind asimkeţi abaentiştilor; 3. In regiunile cu populaţie densă cota exproprierii să meargă până In 100 ha; 4. In regiunile de de t I şi mante exproprierea si fie Integrală, Iar colonizarea proprietarilor obligatorie; 5) Dacă dupl efectuarea expropriere! In aceste condiţii nu vor fi acoperite totuşi toate necesitflpie, se va depăşi cele două raliîosne ba. Introdute in Constituţie ; 6. In ce priveşte pratid, cuantumul va fi acel prevăzut in decrrtul-lege liberal (de 20 ori arenda), iar modalitate de plată vor fi cele din decretul-lege A* vereseu din 31 Martie 1920 (daci împroprietărite! pl*tește integral I ec bonitLă dobriste, iar da -4 nu, săteanul plătește capetele, iar statal dobânzile. D. Dr. Slătineanu, directorul general al serviciului sanitar, a sosit azi dimineaţă in localitate. In marea sa solicitudine pentru oraşul nostru, d. dr. Stafineanu aprobă la mod costant cererile făcute de d. dr. Cazaca în ce priveşte îmbunătăţirile sanitare din Iaşi. Astfel, se vor complecta lucrările pentru spita- Iui de contagioşi, lucrări pentru cari s’au obţinut fondările ne^ cecire. U. dr. Slătineanu a mai acordat medicamentele cerute de Spitalul Uraelit, Iar In tropul de a activa combaterea sifilisului d-sa a decis ca un număr de. medici să fie adus In asi, nade si la« creze Ia dispensatei de sibid unde să lucreze sub conducerea d rolul Limilo doi pentru a-şi apropia noulle metode de combatere a sifilisului. £ „Monitorul Oficial* de Ieri publcă decizia nrin care depozitele de cereale ale cooperativelor săteşti şi Federaţei, sânt scutite de orice rechelţie. £ D. M. Codreanu, directorul Tetrulul Naţional din localitate va pleca la ziua de 9 Aprilie era la Bucureşti pentru a obţine aprobarea noului buget. £ Alaităeri noaptea s’au prăbuşit casele d-lui Spiridon Irimeseu din şoseaua Arcu No- /6. Din fericire nu s’a înregistrat aici o victimă. D. Inginer Sachelarie de la serviciul technic al comunei a terminat luorările planului de reparare a scolilor, bisericilor şi tuturor imobilelor comunei care vor începe un rurâad, imediat după aprobarea bugetului primăriei. Serviciul tehnic al Direcţiei Generale a serviciului sanitar, se instalează pests câtsva zile latr'un Soeai epeda! amemjat din strada SperasteL -I 16 Până in acest moment, ho- I cari au atacat conacul din Inger şi rănit pe arendaşul Vumbrani, nu au putut fi încă prinşi. Cl laai sunt cunoscuţi, şi se constată, ci fac parte dintrio bandă de 30 Inşi, cariafau refugiat prin păduri. S'a format o puternică poteră, care e pe urmele bandiţilor. Membrii societăţei truncherilor detalişti, s'au întrunit din nou aseară, sub preşedinţia d-lui Ioan Brad, vice preşedinte. D. Brad a comunicat toate Intervenţiile făcute, pentru a se obţine reabilitarea bătrânului comerciant Gheorghe Dumiriu, zis Balan, victima unei nedreptăţi, de care am vorbit Membrii apdediei şi-au exprimat speranţa tetro deplini reuşiţi. „ Mai mulţi pensionari au luat iniţiativa, de a convoca o întrunire publică in localitate, pentru a discuta chestia reducere! prime de scumpete. Se știe ca aceasta reduceri a lovit deocamdată numai pe pensiai sâîi