Opinia, iulie 1921 (Anul 17, nr. 4239-4263)
1921-07-31 / nr. 4263
/•. ANUL XVII-lea Io. 4^63 . ABONA^LSNTE: UN AN . } • LEI 150 ȘASE LUNI" . • *80 W LONi . I * 4G .#■ rkdacîia 4 tir. OM. M&rzescw t7. ty r BtIPON No. «tftqfcr ' ---------. - 7 Nevoile şcolare ale Iaşuluii. 7 .•mVnmrivmn îUJllivr r,ry - S« Impun« înfiinţare» da «»•*• parauieta . fcoala .Oltea Ooamaia - Printre problemele care absorb »«tizi activitatea guvernanţilor, problema şcolară n*a foit In rfodurile dintâi, •«acum »’ar fi cureaii tn report cu incomparabila ei Inacmuitate din punct de vedere scoli», rațional ți general omentsc. Problemele de o mai actual acuitate sociali, chestiunea reformelor, refa* cerea, aprovizionarea, polica externii, etc. au Cerut prea multa preocupări si jertfe, ca si afai fi rima* loc soficient pentru compleefcarr a lipsurilor eih Invitamentul pubw. ! ■ Lipsa de saidoitate a guvernelor a fost lotru oltva inolifft prin manea şi devotiteul particularilor, iubitori de propâşirea invăţim intetel. Instituţiunea eforiilor şcolare a ficut considerabil de malf vnce private ajutorarea şcolior şi menţinerea lor la stare de a funcţiona şi a fi putea îndeplini milion de. Dar aceste eforii aveau puteri limitate şi pe de altă parte. Se găseau tn neputinţă absolută a remedia unele lipsuri ale problemei şcolare, care rămâneau exclusiv la rolul şi posibilitatea statului. Pentru a preciza mai bine chestiunea, vom părăsi terenul considereţiunelor generale, şi ne vom limital« un caz In legătură cu nevoile apt (Male ale Iaşului. Astăzi când revendicările femeniste se Inflptueau treptat, ctnd femeia capătă acces In toate ramurile de activi-, tatea fi e chemată a juca un important rol social, învățământul superior pentru fete «stă ca davâvlrsire necomplect organizat. J» î»și există un sigw H- cen de B«t pentru fete, școala „Olten DoiorQBa“. Și acesta atunci vând linul deservi fte . în materie foplai*, nevoile Moldovei şi Basarabiei. UrjÂ*«a este că un enorm contigent de eleve n’au posibilitatea să urmeze şcoala secundari, iar unica şcoală din Iaşi este supra-aglomerată şi un mare piedicft de a se ocupa deopotrivă, de cultura, educaţia şi sănătatea eleelor.». Înfiinţarea de către stat, c cel puţin Încă a unui liceu de fete la Iaşi, ar fi imperios necesară. Recunoaştem tuşă că lucru ar fi dificil, la aceste vremuri de omplite dificultăţi bigetare , dificil mai ales întrucât a vorba de acelst Iaşi totdeauna sacrificat şi desconsiderat. S’ar putea însă recurge la un remediu provizor şi anume: Înfiinţarea de clase paralele. In acest mod s’ar ajunge deocamdată la satfacerea unei mai mari părţi din contigeatul şcolar şi la sporirea eficacităţii şi uşurinţei de predare a on râurilor. Ia cazu! special al şcoalei „O tea Doamna”, lucrul e cu atât mai lesnicios cu cît şcoala are la îndemână locaul necesar perm» funcţionarea claselor paralele, macar pentru cursul inferior, până la clasa Este o chestiune cu deosebire interesantă pentru nevoile urgente ale Iaşului. Parlamentarii Iuşahi au datoria gft medieze tn această privinţa şi a*4 obtie Împlinirea aceatei modeste cerinţe. Aşa tşi vor exercita mai cunost mandatul, de cât ded&ndu-se cu patimă la toate actele de politi cianiain meschin şi combinaţiunile de culise. * »»— «■* «— Persecuţiile românilor din Serbia Butan şi. — In comat* Petrovasele din Banatul săriese, populafia româneasca, disperau de sicanele administratei, s’a revoltat aerând schimbarea administraţiei. A Intavirii jandarmeria si armata, procedând la o campuld represiune. Au fost multe victime, In sper.lat femei şi aov pil. Numeroşi amani au feti arancaft tn temniţă. In Irgittari ca aceasta, se dettainurşte ed deputaţii bolndţeni au voit să interpeleu tn Cameră asupra cochetărilor d-nul Take lontsea cu acea oficianta te sârbi sare perseeită pe români. Ost aceşti dopatofi au fost împiedicați să-și formalize interpelarul. CRONICA JUPIDIGA cetăţenia pe baza TRATATULUI O importantă bastiun« Juridicopolitici MIcrcuri a venit spre «oluţionare la fals Tribunniului de vacanţă, prezidat d« d. jade» câtor M. Possa, o cptţă foarte Inti reiantl şi care a produs multe diacuţlaci la lumea avocă»ţeasă. Este vorba de cereria de recunoaștere a dreptulu de cetățean în baza tratatului de pace de la Trianon ca anexa aceatui tratat încheiat cu principalele puteri aliate și asociate. D. N. Moaras, care ac malest'ând în prevederele decretatul No 2086, deoarece a expirat termonul ial vatra căruia pitea al facă decorațiune de optare pentru cetățenia români, a'a adr.rsat tribunalului pentru ca pe baza tratatdloi de pice, art 6 al I se recunoască calitatea de cetățean român. Ori, Tribanalul a respins cererea ca neintrând In prevedere!e art 66 pr. civ. care are cu totul altă aplicare ş\ anume aceea de a face anele constatări care vor servi de acte probatorii sau pentru constatarea onor dreptur! ia cas de Împotrivire. Ia speţă petiţionara este de drept cetăţean român pe baza dispotifaailor art 6 din tratat Intru cît e născut la ţari, nu s’a prevalat de vre-o supușenie străină și nici o* făcut vre-o declarsțiune peatru vre'o altă naționalitate. Tribunalul lasă nu avea calitatea de a decerna titlul de cetițan Na este competlnte s'o fac de cât In basianel legi ape»dale cor a fost de pildă de rotul de la cetițenire al evre' or. Singurul prilej când Tribanalul ae poate pronunţa asupra acestei cheationi este numai cazul când ar exista contestaţii fa ce orLeşte ca* tate* ce ceti te» n româa. Aceasta fie ca prilej of fatcrlerel ia listele electorale fie cu ocaziune» anal drrpt IlfigUr când apar pane la discoţia de calitatea de cetăţean român. Numai atunci instanţele noastre judecătoreşti au calitatea de a se pronanţa şi numai atenei s’ar putea cunoaşte hotărârea lor In privinţa mare! probleme de a recunoaşte calitatea de cetăţean român In baza tratatului de pace. * BANI MflJjluL IAȘI— DUMINICA 31 IULIE 1921 SPECULANTA LEULUI LA PARIS O comunicare g »va.— Prezumpţie greşita. Intervenţia guvernului român— Răspunsul d-lui Briand.—Măsuri de expulzare Adevărul.— Leul nostru este în continuă scădere, mai als la Paris. Act el este cetate gal cu coroara cehoslovacpe când la Zurich este o diferenţă de Uo de centin adică de 5 lei în favoarea noastră, la loc lei în raport cu 1 oo coroane Cehoslovace. Credinţa celor de sus este că deprecierea leului se datoreşte operaţiunelor pe care unii speculatori români le fac pe piaţa Parisului. Socotită ca unica cauză a deprecierei, evident că explicaţia prin speculă este exagerată. Se pare însă că de problema speculaţiei se leagă şi un interesant caz politic, în privinţa căruia deţinem, de la un foarte autorizat personagiu, următoarele amănunte. . . • In adevăr, ni se afirmă cu certitudine că guvernul nostru preocupat de problemadeprecierei valutei leului, a făcut demersuri pe lângă cel francez în sensul unei ameliorări. Primul ministru Briand a răspuns personal că după informaţiile guvernului francez depreciarea se datoreşte unor speculatori români. D-sa a declarat că este dispus să-i expulzeze din Franţa dacă guvernul român e de acord, şi a indicat numele a doi mari financiari din România, care ar urma să fie expulzaţi. Guvernul nostru n’a dat încă răspunsul în această privinţă. * Dar primul minieru francez ti’a soart cu cale sâ facă aceste comunicări numai guvernutul, jsf le-a făcut și d-lui Ionel B'ltiana. Or, din cea mai bană sursă putem afirma ed d. Brătiana— care crede a ști ci st pufin 4 miliarde Ut eftdlv se oftă pe ptitsU ti&mne — este de părere cd, tatra apărarea valutei, va fi nevoie, sâni va veni la guvern, să cetiră expulzarea din Franţa a doi cunoscufi mari financiari.♦ In lumea cunoscatoare se dă însă în acelaş timp o explicaţie plauzibilă asupra faptului ca acum în urmă s’a produs noua mare depreciare a leului. Acest fapt ar fi în legătură cu impozitele sălbatece ale dlui Titulescu, care au făcut pe mulţi speculanţi şi nespeculanţi să-şi transforme feii în valori străine. De aci mărea ultimă pletoră de lei în streinatate şi de aci explicaţia, foarte logică, că reformele d-lui Titulescu in loc să aducă urcarea valutei leului au adus vertiginoasă ei scădere din ultimul timp. * VIATA POLITICA Scrisori din Vilegiatură Pentru cei ce pleacă la Karlsbad — Indicaţiuni preţioase.—Corespondenţă şi ziarele.— Trei avantagiile expresului oricit.—15 km. în 7 ore.*Drumul cel mai bun.—Viaţa socială Karlsbad, 23 iulie 1921 Primul lucru de remarcat este că la Karlsbad se primeşte ca latârziere corespondenţa şi ziarele din ţară Cauza constă in acela că din Bucureşti peacă corespondenţa spre Praga numai de trei ori pe săptămâni, când se ataşează la Expresul Orient un vagon cu paturi petru capitala Ceho Slovaciei. Acest vagon, de la staţia Teluş halate, este legat de fel de fel de trenuri, şi la fine la Oridia Mare, legătura se face un tren de persoane care şterge până la gara Kaachao. Distanţa de 15 km. Intre rundele de graniţă Halal (rantisc) şi Kirailyhaza (cehoskyar) este parcursă cn trecut nu mai puţin decât in 8 ore. Acesta, din cauza prodigioaselor formalităţi şi revizii can taot Instruire latre siliţi şi prieten! — mal bine zis, latre allţi de defensivi, in vederea unui eventmi.. mare războian Europientrată. Acum do«X Iuni se atata, la tr-unl slr accelerat, care placă dimineaţa din Bucureşti spre Oradea Mare, un vagon de coldpartimente de cf. I şi II, citret pentru Kar’sbid. Dar amicii şi aliaţii crhislovaci, au apprimat d o cauză că adminstraţîa căilor noastre ferate găsea cu cale ca „din gosfalt", să oprească vagonul cehoslovac strălucitor de tap serii şi curăţenie, şi să trimită in schimb un vagon românean, din acele birbar devastate in cursul anilor 1918 -1920. lată, In adevăr, o dovadă că administrata cehoslovacă păstrează, facă, disciplina pedantă a admnistraţiei fostei monarhii habsburgiior. In timpul călătoriei, am văzut ataşate la trunzile de mărfi, locomotive româneşti, din acele reparate la atelierele de la Praga. Pe din afară se observa zugrăveală nouă, sperăm că şi lalate lor reparaţiunile se menţin la Înălţime — căci deprinderea fostei Monarhii n’a dispărut încă dintre lucrători Din cauza lipsei vagonului direct şi zilnic, pentru ieşeni e mult mai avantaje« să meargă la Karlsbad pe linia Cernăuţi- Lemberg Oderberg-Praga, decât prin Bucureşti, din Indicaţia alte date de d-nii Toffa, ataşat nostru comercial la Praga, V. Erbiceanu, primar preşedinte al Curfi i de Apel din Chişinău, şi avocatul ieşan Prătţă, rezumă că drumul cl. 1 de la Ust la Karlsbad costă vre-o 4oo lei. In loc de 2oro lei cit costă Bucureşti-Karlsbad Călătoria se Îndeplineşte cu accelerata Staft Cerniuf1, personalul Cernăuţi - Lemberg şi acceleratul Lemberg-Praga Karlsbad. Viaţa socială fu Ceho«ovac la ecte de ital de agitată Dacă lucrătorii cehi atnt mă disciplinaţi nu e tot aşa cu fa neţonarii comerciali şi fu special cu cel de la Bănci Aceştia sânt in grevă de vre-o trei săptămâni, nu pentru sporirea salariilor ci pentru admiterea delegaţior lor In consiliile de administraţie, latre administratorii-delegaţl şl In Direcţi. Din cauza acestei greve, Iucru ii bănci merge foarte greu, fără Insă a fl suspendat. Serviciile sânt Îndeplinite de inslsl directorii băncilor s/atstl de personala! de serviciu. Dar nu toată lumea e servită. Ninaai pecsoa* nete ca Interne urgente și după o autorizere preabbgă, sâni introduse de gardieni la biroul directorului. • Pe mâine note despre felul de a fi al românilor la Karlsbad, și Interesante date despre „prinț»", „marii proprietari’, capete goale și păsări marte etc. \7WSi:lSiIS^i^lSnB^SiXxS^i IV.ivitjfiawe A N U N C I U R 1 Se primesc la toate Agențiile de fVi ii ci tat® fv ADMINISTRAȚIA ZIARULUI H \ tir. CSih. Mâne*«’»* ix -f- ' c3 un numir vechiu a lei*-» SI LA 1 Explozia din Putna Focşani—La locul Oara- Greoiului din Vrantea, pe când ţăranii se aflau la cosit, o lamă de coasă a dat peste o granată care a exploadat Au fost ucişi 10 săteni, originari din Transilvania, şi alţi subal au fost rânji APELUL LA D. TAKE IONESCU ” *a cer® »latorul şefului damocrajilor. — —■ Telagrama O ml*fer. — Artfcal-mlstar.— Autorul Omului da Prisos“.— Morţii nobili — Din oattea unui prieten personal, tn acelaş timp membra ca vază tn partidul democrat din faşt, primim tăndarile care urmează și cărora le dăm loc cu plăcere, cetitorii vor savura desigur odată cu noi. lefi scrisoarea. DOMNULE DIRECTOR Ziarul „Mişcarea" de aseară cuprinde un antrefileu intituat „d. Take lonescu şi Primăria", prin care se vorbeşte despre o telegramă pe care clubul democrat din Iaşi ar fi adresat-o d-lui Take Ionescu. Am socoti că e bizar faptul că, pe când enorma majoritate a democraţilor ieşeni habar n'au nici despre existenţa telegramei, nici despre conţinutul ei, ziarul Viceal să fie perfect de bine informat, dacă n'am avea motive să ştim că autorii telegramei sunt şi autorii articolului. In mod natural, o telegramă de asemenea natură ar fi trebuit să fie fructul unei convocări ori al unei conciliaţiuni cel puţin. In fapt, ea a fost adusă la club gata ticluită şi a fost aprobată de trei patru membri „neactivi“ şi transmisă şefului. Evident, telgrama aceasta este ultimul strigăt de ajutor pe care-l scoate d. Negruzii— autorul de fapt al telegramei. Ea a putut fi aprobată de membri „neactivi , dar oamenii cu respectul de sine n’ar fi putut s’o aprobe căci el n'ar fi putut ca cel ce imploră astăzi ajutor este autorul „Omului da Prisos“ şi că In timpul primariatului său, d. Negruzzi, atât In convorbiri particulare cât şi la şedinţele comisiei interimare, declara cu emfază că nu face nici un fel de polit că. Dar la urma urmei s'ar fi putut trece cu vederea In delicateţele de odinioară faţă de cei vii. Socot Insă că nu se poate ierta Impietatea faţă de cei morţi. In emfatica sa telegramă, d. Negruzzi pomeneşte de D. A. Greceanu. Or, toţi membrii clubului, şi in special acel care a adus telegrama gata ticluită, ştiu prea bine că, la un moment dat, îndrăzneţul care se mai pretinde actual , care de fapt e „fost“ primar al laşului, i a trimis lui Greceaiţu răspuns că „îi declara război de pe fotoliul Primăriei“ —cea ce a adus pe vremuri ruperea relaţiunelor personale. A invoca morţii nobili, în afaceri degradaoare, este ruşinos. Numai acest lucru încearcă fisă teristarul donna Negruzzi. El voeşti să reînvie şi mortăciunile, imposibil! Putregaiul la gunoi! Un Democrat Partidul ţărănist este pe cale de a înregistra un nou succes. Din izvor care nu sufără dezminţire ni se anunţă că treizeci de deputaţi averescani care formează extrema stânga a partidului averescan tratează fuziunea cu partidul ţărănesc . In ce priveşte situaţia din Basarabia foarte curând se vor vedea fapte precise, care vor însemna o dislocare complectă at&t a averescanilor cât şi a înculeştilor basarabeni. * Situaţia da la primiri«.— In chestia schmbiiei de la Primirie, circulă pe ziua de azi, versiunea ed solution ia ar fi încă amânate. * Un fruntaş al partidului democrat, pfrmit că a putut vedea pe d. Tut Ionescu, care l-ar fi deflurat, ea nu înţelege a se face o schimbare la Primăria din Iaşi. Azi s’a înapoiat in loialitate, d. Cananăa, preşedintele clubului democrat din localitate. Vâzat de an redactor al nostru, d. Cananăa, a răspuns, că impresia este să se numeşte o altă Comisie Interimară. x D. C. Ivaşcu, fost Prefect, a fost cooptat ca membru in Comtetul ligei chiriaşilor din localitate. x Azi dimineaţă, tânărul Rubin Nagler, a Încercat să se sinucidă, prin otrăvie. A fost transportat la spitalul central. Dragostea este cauza acestei încercări. x Ministerul de interne, a intrtat Prefectura de judeţ, de a mai temporiza alcătuirea statelor pentru funţionarii, deoarece urmează ca să se trimeată Instrucţiuni, cu privire la cota cu care a fost sporite salariile funcţionarilor. Comislapea numici de administraţia comunală, pentru a se pronunţa asupra construirii Tetter, din strada Lăpuşneanu, îşi va dipane zilele aceste raportul. Comislanea s’a ocupat numai de zidăria de sat, şi opinează a si insuvurta continuarea luturilor, ea conditianea, dt a te lega etăhlt ca o piarsă de beton armat iar șinele de fer existente să fie dublate.* Dar slrania este faptul, că această cornisiune na da oeapat și nu se ocupă de fandopt. pnpunsul ecti să această on* veste serviciul technic comunal care desigur, nu ar fi permis construirea fără a cerceta dacă fundaţiile sunt conform cu cele prevăzute în pion. Dar atunci comiciunea va avea să cerceteze încă zidăria exterioară, că flamara acesteia tot serviciul technic comunal avea să se pronunţe. Judele de instrucţie, a lua în libertate pe cauţiune pe Romilo şi Umberto Anchelevici, implicaţi într’un furt de vite comis la Ţiganaşi. Tribunalul de vacanţă, în urma pledoarei d-lui avocat Rang a confirmat mandatul lui Gh. Vlavie şi P. Rocan, implicaţi într-un furt de cai.