Opinia, septembrie 1921 (Anul 17, nr. 4287-4312)
1921-09-26 / nr. 4309
AfríL XVI-le*. po. 4309 — Programul partidului ţăranesc— Ce trebuie sä însemne organiza ea.— Monopolul cerealelor o spollaţiune.— Liberalii şi problema valutară.— Pentru un partid ţărănist uniti— Lupta Vn viitoarele alegeri.— — La iOclpTAt9»iiis.. —' odsarâio d lui Marghilitntan. — iflnch ta irmä fsotiticä. Di Mslâ?!ffit:ă jp Mtu.i emoţiona Whi urnea, cip,cnl B lrl doika loe pic ÎhnÂhft fJ rtfi w (nnt'Jn ff. m tri r svh ** .xi « .. .. pariaţi, ztdâşa unt bleme’e politicei ia» gi p!e viaţi I chestiunea gestiune'i libera I ’ or dim timpul neutralităţ I şi 'h război Hai. Se ţite. ’împtffnrfd1!: | : {.car« dceasi i ehes^um a;fară reluată. La ato-ewiia lib.raliior, iftfwâiuî Atreneiru ( iu nu su kaiul vameș » r» a,uv o*»«vytum «ou* Aepm coreipondci.ini,îm'PLf® au ma iversa,i.itiuni. Dar nu este mai putui tru din capUi’ja fie aruiniâ } âtăvărat icSi'He se parate .’ssdupă curii ce t it o ii t oi ci .f- | tepta nimt.r'temeinic de la’o stai a din cete ce publicați gop,eW"'de răzbunare. Or, acțipîn corpul xiUmli.it pa Xise'c , pornită de regimul ave-amidutv h» h fi-r -'viii » •; : r«scan poartă această stampilă. . . / }f! 1 î XlAtă vreme tot liberalii nu mc ea pa lucra *tft t - t rH t rombăteah guvernul actual. hu .u 1 Exista anchetă și sancțiuni. Ca primul gest de opoziție, s’a respuns prinț, pornirea an kiletei. Z destui atât, pentru carestul să nu mai' aibă •'.nici' o Valoare. Nu s im corespunde . Si apoi illui este . un lucru. Numai mina, curată poate lovi cu 'aniomitate. Să sancţioneze imoralitatea şi abuzul, regipiul avereseah, care are li actiful lui -cele mai mari ticăloşii şi abuzuri, iată ce nn poate fi conceput şi adihis. . . . . Aceasta îşi explică de ce opinia publica nici un ssq interesează nici nu susţine această taişcâfOv-'-kbv**i:- ’ ■ ■' D-l o. btere, în trecerea si prin Iaşi, a ţinut să ia coniac cu organizaţia ţărătaistâ din localitate. Mercuri la,ora. li a avut loc o mare consfătuire la clubul partidului ţârărfesc Au luat cuvântul d-nii I. Borcea, P. Bujor şi dr.Zosin. D-l C. Stere a făcut o largă expunere de principii, arătând care poate fi şi care trebue să fie viitorul unui partidţărănesc în actuala Românie a a votului universal. D-sa arată că votul universal este cl mai mare câştig al democraţîei româneşti. Arată educaţia ihaselor făcută, poporul muncitor având votul universal poate revendica ceva mai bună soartă. D-l Stere arată marea importanţă a ţăranimei din punctul de vedere naţional. Dacă trecând prin oraşele Băsărabiei te-ai putea Crede în Rusia, prin cele din Bucovina te-ai putea crede în Germania, prin cele din Ardeal în Ungaria, iar prin Vechi’ul regat.... intr’o Franţă în care se vorbeşte prost franţuzeşte ţărănimea singură păstrează neclintit unitatea naţională, vorbind aceea limbă de la Nistru şi ’ până aproape de Tisa. Ţărănimea aşa dar formează temelia, de bază a unităţii noastre naţionale.",,, _ Aceiaş importanţă pare apoi din punct de vedere economic reprezentând producţia, un partid al acestei ţiirănimi trebue bazat ip .primul loc pe ţărănime şi pe organizarea ei. Baza Uficii partid ţărănesc nu trebue să fie ca acea a vechilor partide în ^cluburi, ci in. însăşi măsa țărănimei. D-l Stere »arată apoi activitatea sa ca sprijinitor al reformelor, azi efectuate, pe vremea câna făcea parte din liga reformelor, \ f sO U i - *' 1 D-sa' arată cum reforma algrară nu este ultima etapă în emanciparea ţărănimei şi că lupta pentru asta abia pe acum începe. Capitalismul va găsi, destule mijoace pentru acapararea rodului muncă' ţăranilor. Monbop'o'ul cerealelor despre care s’a vorbit este cea mai formi- ■ dabilă operă de acaparare, şi ea l tnsâipnă o si mdC grotavă a ! * icrVire a ţărânimii^ A se monopoliza cerealele, a se*' conceda 'monopolul iniei ! Societăţi anonimi a se fixa un preţ fix al monopolului, şi a impune ţăranului său,şi laudă cerealele acelei societăţi, cu ? preţuri fixate de ea, este cea mai colosală operă de spoîiaţiune. Ţăranul devenit ast- fel proprietar de pământ îl va numi al luii, dar rodul moncei, nu vă fi al lui. Partidul ţărănesc au datoria să veghere şi să pozeze înlăturând toate aceste neni plaiuri de a asigura, unei clase parazite, rodul muncil clasei ţărăneşti. Cu sistemul monopolului clasa stăpănitoare se poate îmbogăţi cu mai puţină muncă şi risc chiar decât atunci când era proprietara pământului.’' Roru! unul partid ărănesc'este deci de a organiza jbrădinea po Iticeşte şi economceşte. Până aiii,noi paridu! ţăănesc nu poate şi nu trebue să ve ia putere. • Partidul țărănesc nu poate veni la putere în coaborare cu nici unul din partidele istorice:' El nu poate corpora cu n'.men'. Neorganizat el nu-și'!poate îndeplini rc/ul. s» fre Tnsfrffiiâ . mis; organzat, el nu va avea . nevfee de nl i o coaborare a vremrul din acele part de care nu au n ci un suport pe masă, ci se sprij nă pe acţ unea câtor- l va poiticiani ş agenţi. A avea « s’ujbe, a umbla în automobi nu poate însemna puterea pentru ‘ partidul ţărănesc i î? A veni la put..re pentru acest G partid,Jnsamnă a veni ţarăni- H mea la putere cu toate nezia? ţ-le c, cu toate aspiraţiei. •J. : D. Sfere arată apoi cum par. I Udul liberal nu poate rezolvi o , , chestiune capitală, acea a vaî Iutei. I Scăderea valutei se datoreşte I în .mare. parte faptului că Banica Naţională tipăreşte hârtie cu I pemîuită, ffră.ca 'aceasta hâr- I tie să mai însemne o valoare I reală. ||Banca Naponală insă câştigă enorm din asta, iar statul pierde Pe Banca Nafională o hârtie de 10B0 lei nu o costă decât‘ hărtiuţa aceia şi tiparul, ea ipsa la Statului căruia o împrumută un procent de 1 sau 2 la sută. Aşa se face că pe când statul sărăceşte, acţionarii Bandei Nationale iau devidente anuale , de două ori cât valoarea nominală a acpartelor. Soluţii ar porni de la etatizarea Băncei Nationale■ Ori la aceasta liberalii nu vor con- simfi niciodată. * După ce d. Stere desvoltă pe ■ larg, aceste idei, arată ne’dlesi- i tatea de grabnică organizare a partidului ţărănesc pentru că ■ ceasul de cumpănă in criza socială mondială, să’l găsească’ pregătit pentru a ne salva. Iii : acel. Geam _0 ţăruimiihe eteeorientată va fi o catastrofă. D. Stere spune în fine că vorbeşte în prezent deocamdată ca musafir în partidul ţărănist din regat, de oare-ce face^ parte din partidul țărănist din I Basarabia. Are însă convinge- ' rea că lupta sa pentru conto- pirea acestor 2 partide într’un partid țărănesc viitor va reuși/ț și la viitorul congres va fi un ? fapt îndeplinit. Un partid tă- r rănesc trebue să fie unitar, fiindcă năzuinţele şi intereisele ţăranului din Basarabia I sunt acăleaşi cu a celui din rel gat, şi pentru apararea lor forţele« unite vor avea mai mult succes. * * - Expunerea documentată a d-lui Maţere, care a scurtat a- proape şi ceva din programul I sân politic, a fost ascultată cu multă atenţie de întregul auditorcompus din fruntaşii partidului ţărănesc, grupul de la „Viaţa Românească“ şi delegaţii comitetelor de la’sate. La viitoarele alegeri care par tot mai probabile, gruparea Q-lui S-^ere din Iaşi va coopera» efectiv cu partidul ță^âLndfec. \ acestei important« Consfâtiiri şi a expunerei d-lui î d Stere” vom reveni.bine...și 4C Ăâpc uz şi dmer?les descarc dispune nifargh'f in-1 * emile şjț viții:, ’utjdkBekM sa respîndesc în mod mă mult sau mai puțin intere ■ sat. Ceep ca știm precis esti * . că problema nuf nţaţ ţtoytt., j interega ;' p Ia primul loc,.oper^ia d) a dezgropa, eadpviele., hr limitată, cu perioadă de i-.\ urk0s, vsi 'S'/oborls. Pac$. 'mo- Kieqtul -priehn e e negocoti«;, res ui e un soi de muştar după masă. Desigur Că morală publică * / biiCa. d»că infor /dpîeji voi•mați i Lor c 'Un nmtwMxmmi al i-iiil ifm I VIA TA . POLITICA tv, SI Hi? d f ti- po, r î 21NS]f Î3!*^ -YonțKK :.PIirâiiieF. Călătorii care au trecut prin Po-lonia, sunt unanimi în a afirmia că la vanja poloneză scriseră cu deosebită striptetă -ca nu cum-va să Se facă contrabandă Cu mărcile poloneze, deși euriștii ior este ex- cesiv de scăzut. . JtaJteSH .ă- du acest fapt, ac.ip#căîaton. povestesc o nostimă anec- îdotă. Ei'Apun, inU'’adevăr că --pwn- | tru împiedica contra bandelff-de i vaiute., au. fost dresați câini f grăniceri îta mod- Special, și în f \ clipa în care ei simt că sunt vaiute * 1 ÎU rofipe sau _ geamandaue încep l .1 să latre așa că vameșul merge ia în sigur întru descoperirea contra- 1 , bandei, imediat ce se deschid1 cu- 1 ffereie se descoperă vaiute. Aşa s’a - s întâmplat.. cu dolari, lire sterline, franci francezi'■ etc. şi toate au 1 , fost, confiscate.. Mare fu insă mirarea vameşului de : Reatiu când constată dă năzi, 1 iin câine dintre aceştia, după * Ce a dat mereu tărcoale’ in jurul ' -t unei Valize, în loc să latre rădică ^ piciorul „şi... Işiiâcu o anumiţi ne- , jesitate. . 1« Curios vameşul dispune ca va- / F iza să fie deschisă şi, după multe dicotociri, constată în cele din urmă notivul urâtului gest al excelent tresatului câine, in valiza se găsea 1 ) mare cantitate de mărci polo- ' neze. , J1LAN2Y \ CATE-^'Â NOTE : — IA LUNI 26 mfiPTEMBRIE 1921 A NUNCIURI. &>•': *mse* i*V*k 3e primesc la toata f\ ATimțiile de Publicítat* wiam “ Ekm& iKi'fiA ZT1IUUB a ■ £*-’ täft^Märzesco 17. -r > Aí'NíJÍL'íIáR VECKíU S'LElr3 „Consecvent ebte nttmpțboul“ ...a apuâi d ^AI. Vai 4a- Ta bani chetul politic de la Alba-Iulia. Fostul prim miniatpra voit să tragă brazda, întră femeiuT mtiac^i' r'odriig.e și neaggqfioHa’o, fi intre viata flntdratecă vni •toate direcțiile:-3©ciaié, căneați dă. belșug, și« favoruri âea o contrapondere; ifctpvirei altora. Teoria cini.gă a politicianului ard.elfean are, desigur, aplicare în toateP'manif^târile vieţii şi nu se reduce numai la pişicheriîpijsL poliţie. , Dar d. Vaieti a .văzut,. sau cel puţin s'a exprimat snp-:rfidiki când a ‘legat noţiunea consecvenţei numai', de stuirea celor abrutizaţi de munca fatală pentru dînşii şi dătătoare de nşetar,pentru paraziţii inteligenţi ai'organismului secliil. Credeih‘ că noţiunea ,consecvenţei trebue ,sâ,.aib^, im înţeles general şi comun. Totul ,stă? în Stare ' de coftsecvenţă, din punctul de vedere al activitâţei specifice.'1 . O Muncă brutală, istovitoare ■ii rodnică este consecventă, și constatată pa 'atarA îa cpnțfrh,ul p.u e%1 mai rhdimebter srruț. Dar sîrațiilj'deva mai sup'erior local kcal al d lui Vaidăj, disifige ihim ediat deosecVeMta pfeutihderri, ptntru . dă e 'vorba le o catitate spirituăl—indîviiualăj 'hp ritual'c'Oie^tiya, de clasă-^ocială şi de functiur.e gdlvTâualâ, . hxdstă 0’'odnge'cveaţâ’ a, caitlțîlor' pozitive şi ‘ uita ,s. vijului. Bqul. este jCohsecvent u ui unea Tui bună și tăcută. Dar şi politicianul ^ oportunist s’te consecvent în cihismul ui, în arivismul, sterinitatea an. ne einst«a lui. . . . Şi sogietatia ieste, „cortsec- entă în mersul ei “inexorabilă are o succesiune veşnică de forme sumbri dure,” cît scopul ,e fa'statornicii tot mai adânc taloarea şi izbânda consecenţei boului faţă deteoriile oftene ale claponilor car*e fac e MSchiaveli la " banchetele in Alba-lulia. RENOVATUS j 'PliCDtfcATOR I. - SfciSTAIM Sasîsarea contancqsu'Iîs' MaiShiÎRlshaîrtmn,, “ Sindicatele proprietarilor a gricpli■ dih judi Botoşani, şi Dorohoi au dat statul în judecaţi contenciosului administrativ dt pe lângă Curtea de Casc.pe, pen ini ’măsura contingentârei cerealilor, în afară a.e grâu. Proprietarii recunosc ntcesitătea soa&te ca Statul să dispae de 'grâu,, pentru reglementarea consumului intim.. Ei însă nu recuhosc nici un drept statului fațâ de toate ce lipi te cereale produse. Este intolerjabil ca statul să facă negustorie prin intermediul băncilor, iar acestea la rândul lor să facă gheşeftari pe seama și în dauna producătorilor. Agricultorii au cerut avizul dlui Matei Cantacuzino care a dat consultațiune în scris, s’a ralitt la punctul de vedere al proprietarilor şi a rupt streina de a Susţine chestiunea în faţa contenciosului. ‘ ›*i ››KiT Bucureşti.—In vederea exportului poipalelor finanţat.de tin consorţiu de bănci, s’a hotb .t ca pe marea dantitâţiior să se fadă ia staţiunii:1 c. f• t”. din porturi a dunărene, jheftueiile râviin în sarcina,atatuhii. VDevizele obținute piin'Vîn - târe vor fi puse la deylzi;ia ministerului de interne. V dozarea se va face nu mai ufrau-ijiie ,i ijre talane* Fo mă ara obținerei [eviziler’ se ^va restitui • avan -ui băncilor. Statul plătește o dobîndă ■e 1 la sută, peste asconiui %î^fde.7Ja #ut$ .^t. Banei Naționale^ ,și pfis un coaiston de un"sfert la „pată. La încărcare vor fi prefeite vap;oarele sub pavilion omenesc. I 2 O delegape de proprietari urbani se vor prezintă mâine d lui general Averescu, pentru . a pre testa în potriva legii oficiului de închiriere. ^ I * x* Intre cei 100 de refugictfi aduşi zilele trecute din Cov.stantinopol, se, află și d Sapejko, profesor din Moscova, cunoscut (SHnsemit şi care tn 1914 se găsea la Odessa ca preşedinte al. Asociaţia nei 3 o el rasă. Dar. o întrebare şi-o pune lumea .: cum de.A. Sapejko a devenit moldovean-basarabean şi adus din Constantinopol ca atare? “ Aprecia punile noastre în legătură cu modul cum funcţionează oficiul de închiriere, publicate acum vreo câteva zile au fost interpretate ca fiind I împotriva oficiului din Iaşi. Aşa interpretate, eie nu co- \ respund adevărului — cu atât mai mult cu cât la acea dată oficial de închiriere din Iaşi nici n‘a început a funcţiona. x Admitere la conservator.— La clasele de Piano, rezulta- tul examenului de admitere , este următorul : Li clasa d-n'ei Buradau D-rele I Ui ea Maria, Kâsner. Fany, * Bleustein Cecilia, Frakelman Sofia, Zoller Elsa. La clasa d-lui Mezetti : D rele Grimberg Paula, Teodorescu Elena, Clepper Cerna, Dana Beatrice, Botez Paraschiva, Marcusohn Zelma. La clasa d-lui Mihail : D-rele Vasiliu Margareta, Pivniceru Maria, Constantinov Flofica,, Veintraub Filotea, Gheorghiadie Lucette, Marcusohn Henriette, Zoller Teofilia, Vexter, Cornelia, Stamboliu Constanţa, Weinberg Adârioara şi d. Goldstein Ithok. Curtean cu Jpri dinBotoşani a judecat ieri şi condamn- 3at la 10 ani recluziune pe Dumitru Hortopan şi 5 ani şi închisoare direcţionala pe fanase Cristescu, pentru tâlhărie la drumul mare. Vasile Mazurea, implicat în aceiaşi afacere, a fost achitat. Stensa de ucenici.— Eforia Şcolară a Ştiilor industriale ’de ucenici din Iaşi aduce la cunoştiniţa Domnilor Patroni industriaşi şi «meseriaşi că, redeschiderea şcolilor din Ucenici No. 1 şi ‘No. 2’ se va face pe, ziua de 1 Octombrie a. c. ' Aceste şcoli funcţionează după cum se ştie îrr localurile şcolilor Pomare de băeţi. Prinipele „Ferdinand“ din Streda înscrierile ucenicilor dări au început din ziua de 15 Sept. sejfac la Direcţiunile acelor şcoli'"şî vor continua, până, în ziua de 25 Sept. a. c. D -nii patronii sânt rugaţi cu insistenţă de a şi înscrie :ucenicii pe care îi fau în ateliere la şcoala cea mait apropiată. : • x Aseară a affli. Ide Tă" Buciumi, o întrunire, organizată de partidul naţional liberal, la care au ^participat numeroşi săteni din partea locului. Au luat parte deasemeni, dmii Constantin Manciu, Ed. Lazarescu, I. Zippa şi d. Victor Jamandi. ?■ *,*•” . Soh nai» întrunirea aceasta este o întrunire^ prâgătitoare, pentru întrunirea ce va avea loc, ,în cursul săptărhânei viitoare la Galaţi."CVt111’ ‘ • x Boalele contagioase în judeţ, se cifrează astfel : Scarlatina 26 cazuri în 6 comuni , Febra tifoidă 12 cazuri în 7 comune, Duftene 3 cazuri, Tusa convulsivă 54 cazuri în 4 comuni. Bolnavii sunt izolaţi; cei mai mulţi dintre bolnavi sunt aproape de vindecare.' x La administraţia financiară, sunt locuri vacante pentru funcţionari-bărbaţi, plătiţi cu 8oo lei pe lună. 1 .'••• ■ i x D. Gali, consilier agricol, împreună cu 25 de agronomi, a plecat, aseară la Bucureşti, pentru a asista la demonstraţia de Moto-cultura, ce se face pe câmpul şcoalei de agricul* tură de Ta Lfcristruu. * -I 'a* * '•• . '» . x Ua concetăţean al nostru a avut de suferit ruolegia şi brutalitatea controlorului de la vagonul de tramvai No. 18, pertru faptul că n’avea la îndemână decât două piese la 50 bani- Bancă Generală ca să plătească...biletul. Refuzul primirei biletelor de 50 şi 25 bani Banca Generală, îşi are obârşia într’un ordin al direcţiei tramvaelor. Atragem atenţiunea d-lui director al tramvaelor, că pe lângă pedeapsa exemplară care va trebui aplicata controlorului mojic, mai trebue să ştie că circulaţia biletelor de 50 şi 25 bani Banca Generală este obligatorie până la retragerea din circulaţie şi că neprimirea lor este o contravenţiune pentru care şi direcţia tramvaelor poate, răspunde în faţa justiţiei. . , . •'’•*• X Eri după prânz, a ,, avut loc 'în sala ’mitropolitană, o iorisfătuire* a protopopilor din eparhia ‘Moldovei ’şi a mftrisrilor consistoriului local, i«i'b preşedMntiauL P. S. Mitropoliei Pimen. S’au discutat despre aprobatele conferinţe preoţeşti şi activitatea culturală a preoimei. 0 I I «X In legătură cu preparaţiele pentru primirea d-lui I general Averescu, care sosaşte mâine, se observă trei fapte I deopotrivă de caracteristice : i I jîPşiaiul. Democraţii ieşeni se abţin?cu desăvârşire şi î»®*« f M va lua P®rto Aici la întrunire idei. Ia baiîcBet. AI dq ile^! Se afimă—şi dam faptul cu toată rezerva ■ cuvenită—că pentru a reuşi să aducă la întrunire popula- | ţi» din judeţ, agenţii guvernamentali,au respândit vestea că Duminecă soseşte la Tasi şi prinţul Carol care vine însoţit de primul ministru şi că cu această ocazie se va a- 1 nunta că guvernul a hotărât reducerea impozitelor, ii -*I treilea. Se anunţă că locuitorii Socolîi, vor veni in corpore, să se plângă generalului Averescu, de starea jt deplorabilă in care se află aceasta stradă, din punct de, |-vedere a pavajului si lumbatului. I Am înregistrat faptele jşi ne ferim de orice cometftar if'V i,'v¡ _ ’ ·liJ $lf$S t f:~. ; } t$@. i, •; . I X IK General Averescu ţî, Iaşi — D. general Averescu I îs opt de miniştrii dnll Petro- I viei şi Grozea, sosesc mâine ■ dimSineaB) tn localitate, cu treţiul obicinuit de 9 dimineaţă. *1 D. general Averescu va lua ceaiul la locuinţa d lui Petru*1 viei. i „T I m ă La ora 11, va avea loc întrunirea publică anunţată in II sala Sidoll. La ora 1 şi ‘40 are loc o l mtea oferită de d. Petru Draigomirescu. Sunt 60 de invitaţi. Din localitate sunt invitaţi cd doi prefecţi, preşedintele Comisiuflor interimare, cu top■ membrii comisiunei şi parla- I mentari averescatii Restul invl- I .taţilor se compune din parlamentari şi prefeep din Moldo- I va şi Basarabia. , După amiaza d, general Averescu va face câte va vizite, în porăştar seara va părăsi tqcalitatea. & ’ x D general Răşcanu, ministru de războiu, a fost ori în I localitate, venind din Basara- I bia. I Ministrul de războiu a decllarat, că e liniște pe Nistru și I rut există nici o teamă. Seara’ d. general Râșcanu s a îna- I point în capitală. ^ ar i .irj'Ar n ' ,\x\ \ V *• Q M S'' r^ Vi T/i I i ‘I.; •■ -Exportul cerealelor *5.'. j îl tu .r/t f v gii • iHFORU fiTil IMI