Opinia, mai 1922 (Anul 18, nr. 4483-4503)
1922-05-15 / nr. 4492
Y ANULXVIiWea No. 4492 Ah V UN AM • • SDACTA - grs. Klmnnovi? I®s° C FiiiMi...„fii teai“ - 8GANDALUL DE LA UNIVERSITATE - Există un „conflict“ sau — cum i s’a spus mai just — un „scandal“ univar sitar. In ce consta acest „scandal“ ?. La Facultatea de Drept a’au comis fraude, — fără nici o discuţie. Rectorul a sa pus cazul Senatului, la şedinţa căruia a luat parte şi d. A. C. Cuza. Dar dna — tocmai când venise la rând chestiunea Facultăţii de Drept — s’a retras din şedinţă, fiind lovit de o bruscă şi suspectă maladie. Atunci a fost sesizat Parchetul. Justiţia a fosit de acord cu Rectorul : fraude, — deci urmăriri, arestări... Facultatea de Drept s’a revoltat. Cum ? Parchetul la Universitate,—călcându-i astfel sacra autonomie !,terfelită de altfel, mai de mul, de Siguranţă, cu descinderi şi perchiziţii fără nici un re ■ zultat. „Autonomia“ Iasă n’a fost atinsă atunci, — fiindcă era vorba de o prigoană politică împotriva unor vini imaginare; şi-i atinsă acum, — fiindcă-i vorba de nişte fraude de rând, dovedite cu prisosinţă !). Senatul universitar, în urmă, s’a declarat împotriva rectorului, care nu-şi făcuse dealtfel decât datoria. Atunei,câţiva profesori au convocat Marele Colegiu, care — după explicaţiile cerute d lui Bratu — s’a solidarizat cu acesta. Iar facultăţile — In afară de cea de Drept, care s’a declarat autonomă — au dat vot de blam reprezentanţilor lor din Senatul universitar, partizani ai d-lui A C. Cuza, solidarizându-se de ei, şi ele, cu rectorul. Aceasta-i situaţia. „Epoca“ o vede însă altfel. „Scandalul“ de la Universite nu-i decit lupta dinre... „germanofili, aprigi partizani ai d-lui Stere“ Aşi.. .„bunii Rumâni“!.. Nu înţelegem ce amestec ar putea avea d. Stere în aaceastă afacere. Da, desigur, habar n’are de conflictul universitar, fiind ocupat acum cu politica și mai mult—după cum ni se spune . ...cu teoria relativităţii lui Epsteia.. Partizanii d lui Stere ? Majoritatea profesorilor în Maillé Colegiu ? Ar însemna că Universitatea e’n buzunarul dela vestă al d-lui Stere... Ceiace din nefericire nu-i exact. Profesorii care compun Marele Colegiu sunt membri ai tuturor organizaţiilor politice, de la extrema dreaptă la extrema stângă, —antantofili, neutralişti, antiruşi, etc... Vina „germanofililor“, — după „Epoca“,—ar fi că „ei au provocat un enorm scandal, căutândsă facă să se creadă că la Facultatea de Drept din Iaşi s’ar fabrica diplome false“. Pe când „pretinsele falsuri“ n’ar fi decât nişte înlesniri, pe care „bunii Români“ dela Facultatea de Drept le ar fi făcut unor studenţi, „care s’au acoperit de glorie la Mărăşeşti şi la Mărăşti“. 1.Cum : „căutând să facă să se creadă ?“ Justiţia numai a început cercetările, — şi câţiva vinovaţi,— dintre cei mai mici, — au şi fost puşi la închisoare... Dar marii vinovaţi nu de-s? Opinia publică vrea să ştie totul. De ce nu continuă ancheta, instrucţia ?... D. Bratu a jignit Facultatea de Drept ! Spiritul autonomist universitar a fost desconsiderat ? Dar mai poate fi vorba de „autonomie“ şi „demnitate“, când săvârşeşti fraude şi alte fapte necorecte, pedepsite şi de morală şi de legi ? Demnitatea şi autonomia se menţin prin cinste. Nu muşamalizarea fraudelor,—ci pedepsirea lor va da iar Facultăţii de Drept prestigiul cuvenit. Altfel—mai bine să se închidă uşile acestei Facultăţi, din care vine un miros cadaveric!. Conferinţa în descompunere ? — Di vergi iiţi in privinţa discuţiuaei — Nota pesimistă, in ce priveşte mersul evenimentelor de la Genova persistă . Intransigenţa franco-belgiană, deoparte, şi nemulţumirea Micei Antante, de alta, justifică prevederi puţin favorabile, în ce priveşte resudatul acestei conferinţi. ■sâ Ceva mai mult. Franţa socoate că, în genere, nici o discuţie cu ruşi nu mai e posibilă, iar Mica Antantă ameninţă cu retragerea dacă se pun in discuţiuni chestiuni politice şi probleme de frontiere. Precum se vede, susţineri care de fapt insamnă închiderea conferinţei. Anglia şi Italia sunt, insă de altă părere. Nimic mai natural, din moment ce acordul italo engles apare tot mai evident şi din moce politica acestor două ţări tinde negreşit la restabilirea relaţiilor cu Rusia. Lua-va conferinţa sfârşit, fără nici un rezultat ? Este de presu- pus că atât anglo italienii cât şi ţările neutre vor face sforţări supra-omeneşti pentru ca Genua să , dea cât de cât rezultate positive. Vor reuşi ? Probabil că da , fiindcă in politica internaţională, ca şi in cea internă, singur acţiunea pozitivă duce la resurse. Abţine- rea, negativismul—aşa cum se pre- j făleşte Franţa să procedeze la conferinţă—nu conduce la nimic, ci învederează cel mult neputinţa. O. S. * 1 im mmm LUNI 15 MAI 1 912 A M U N C I U SI I B* priama U boat« Atfesaţiil© da Publicitaw « La ISSlSfSTRAȚIA Z1AB010! y aÎASl, _ 8TSL ■ ! BZE8C0 17 ——— arm i * **Y. • . ' '••'■»» ’ . j %»« mmAn v®c&fd*|l© lZlTHTW1 | p Jr | JTO 1A | B&&B tEKtti lEEl igj §§§||g§ ggg||p §gjj|g HAH POLITIC COTIDIAN Frigurile parlamentare ale d lui EI Bercovitz Bucureşti. — Guvernul voeşte să impue candidatura d lui Eli Eercovitz pentru un loc de senator la Ismail. D. dr. Ciugureanu se opune categoric la această candidatură. Sa prevede astfel că d. Bercovitz va rămănea şi în rândul acesta, de căruţă. IN CASA SPANZIERATULUI... Maestrul Nottara va juca la : Teatrul Naţional „Sonata Umbrelor* Să fie o glumă proastă Sau prevestiri prea sumbre ? Se prăbuşeşte teatrul, Şi să vorbeşti de umbre ? Ruth. '——■■O ........ ÎNSEMNĂRI GREŞELILE Unul din duşmanii neînduplecaţi a publicisticei, este greşala de tipar Totul variază şi se transformă în arta grafică, numai greşala da tipar rămîne eternă, ca valoare în sine. Această pacoste a tiparului are diferite forme şi grade de intensitate. Ea alterează sensul frazelor, falsifică ideia, schimbă noţiunile, sare propoziţii sau cuvinte, schimonoseşte vorbele, ori face numai interveniri sau înlocuiri de litere. Cazul acestadin urmă s-a prezintat, în formă clasică, la articolul nostru de ieri. Am calificat drept „oroare“ procesul comuniştilor din Dealul Spirei, şi s’a tipărit „onoare“. O singură literă a decis de exprimarea uneiconvingeri şi a năruit o întreagă atitudine. Dar păţaniile acestea sunt zilnice şi incaculabil, jde numeroase. De teama lor, eviţi subtilităţilede exprimare şi îţi modifici felul de a scrie. Uşurinţa frazărei încremeneşte sub fantomatică sugestiune a greşelei de tipar care îţi rînjeşte neîncetat din vârful perniţei. Dar la urma urmei, de ce asta supărare ? ! Graiul omenesc este o vastă plasă de erori. Oameni nu se înţeleg pentru că diversifică sensul cuvintelor şi se exprimă greşit. Exteriorizarea noţiunelor a rămas încă în faza rudimentară. Erorile sunt valori generale şi eterne. In ştiinţă, în arta, în politică, abundă greşelile de metodă,de compoziţie, de stil, de tactică. Natura greşeşte în dotarea regiunelor şi înzestrarea spiritului uman. Dumnezeul închipuirei noastre, greşeşte la fiecare clipă a veşniciei. In asemenea ocean al greşelilor, de ce să ne mai plîngem contra unor greşeli de tipar ? RENOVATUS „Ochiul Moscovei“ la Genua Personalitatea distinsă a dlui Cicerin.—Influenţe hotărâtoare a delegatului Prebryanski S’a văzut că răspunsul delegaţiei ruse la memoriul aliaţilor"are un caracter "de intransigenţă. Ruşii sunt dispuşi la prea puţine concesiuni şi oferă realmente numai posibilitatea unor noui şi lungi discuţiuni. Bolşevicii rămân încă puternic ataşaţi de idealul lor politic şi social. Care membru al delegaţiei sovietice a putut avea influenţa hotărâtoare în redactarea răspunsului ? Desigur, acel care a imprimat şi până acum atitudinea dârză a ruşilor ; a * cel care deţine cea mai mare autoritate in sânul delegaţiei şi este trimis la Genua ca om de încredere al consiliului central al comisarilor poporului. Nu este Cicerin, ci Preobrajanski, supranumit de presa franceză „Ochiul Moscovei“. Sa ştie că delegaţiunea sovietică la Genua cuprinde două categorii de membri: a) acei cu votdeliberativ şi anume Cicerin, Crasini Jafa din consiliul comisarilor poporului, Radzatak (leton), Rakowski şi Sapronov din comitetul central al partidului comunist, Litvinof şi Prebrajenski din biuroul politic, b) a doua categorie este a membrilor care au numai vot consultativ şi anume Worowski, Narimanof, Rudu Mdivani (georgian), Bekzodian (armean), Sasnovsky şi Pascal (locotenent din armata franceză, trecut în Rusia la începutul revoluţiei maximaliste). In chip oficial și în ochi publicului, fruntașii delegațiunei sunt d-nii Cicerin, Crasin, Rakowaki și Litvinof. Șeful este Cicerin. VIATA POLITICA Rezultatele politicei de contlomentare — Exploatarea producătorilor. — Valoarea chitanţelor de depunere — Cum se face speculă.— Politica economică greşita. — Producţia agricolă, întreaga, noastră viaţă economică ca şi starea deplorabilă a valutei noastre au fost influenţate intr’o mare măsură de regimul contingentărilor. Ultima invenţie a cerealiştilor, rezultată din adaptarea comerţului la regimul contingentărilor, este crearea unui efect de bursă necunoscut până acuma şi necreiat prin vreun act scris de comerţ, emanând fie de la vreun particular fie de la vre o socie Acest efect miraculos este distanţa emanând de la o cooperativă, cu atribuţia de a primi în depozitul său cereale pentru contingentare, constatare de cantitatea şi felul cerealelor depuse. Dacă întrepositul cooperativei este la o gară, chitanţa are valoare de 13000 mii de lei, iar dacă întrepositul nu este la gară chitanţa are valoare de 12.000 lei. * Natural că producătorul care va face depunerea de cereale nu încasează integral valoarea chitanţei, trebuind să facă un sacrificiu în mijlociu de 200 lei de chitanţă în favorul unei serii de intermediari cari sunt unii colectorii chitanţelor de depunere iar alţi plasatorii acestor chitanţe la exportatori Această speculă cu chitanţele de depunere pe socoteala producătorilor, s’a născut fie din lipsa de bani a statului cum cred unii, fie din cauza relei gospodării a statului, fie din cauza complexităţii siste-muilui contingentărilor unită cu lipsa de organe pricepute şi cinstite. Adevărul este că nici o federală judeţeană nu plăteşte producătorului preţul mărfii pentru consumul intern depozitată la cooperativele autorizată să primească marfa şi nici chiar dacă depozitul l-ar fi făcut la antrepozitul din capitala judeţului unde îşi are sediul federala. Toate federalele invită pe depunători să-şi păstreze chitanţa şi să mai treacă pe la birou şi cănd vor fi bani va fi satisfăcuţi. Federala judeţiană n’are bani pentru că nu-i trimete centrala. Centrala duce lipsă de bani pentru ci nu-i dă ministerul de finanţe. O parte din depozitele cooperativelor a fost ridicată de organele armatei, bineînţeles credit care şi astăzi e în su-** feri nţ.*. O alta parte afost Ministrul de externe al Rusiei şi şef al al delegaţiei sovietice la Genua, d. Cicerin, este un eminent jurist, personaj cu deosebire inteligent şi dotat cu un rar talent în ştiinţa diplomaţiei. De altfel d. Cicerin a servit în diplomaţie sub regimul ţarist. Un ultim post ocupat odinioară a fost acela, foarte important, de secretar al ambasadei imperiale ruse la Londra. Dar încă înainte de război, din pricina ideilor sale avansate, d. Cicerin s’a retras din serviciul statului şi s’a declarat pe faţă partizan al lui Lenin. D. Cicerin este perfect stăpân pe maniera diplomatică, flexibil, captivant şi e partizan al concesiunelor, în acord de vederi cu Crasin, Joffe, Litvinof şi Rakovski. Dar, din nefericire, nu d. Cicerin are puterea de a determina atitudinea delegaţiei sovietice. Sufletul acestei delegaţiunî, omul de încredere al sovietului central, „ochiul ridicata de stat şi exportată in contul datoriilor de stat. Deci nici statul n’a plătit cerealele ridicate dela federale. * Producătorii sunt astfel constrânşi să-şi vândă speculatorilor chitanţele pe un preţ fixat de intermediarii exportatorilor. Fie din lipsă de bani la speculatori care şi dânşi sunt la discreţia băncilor, exportatorii noştri reali şi fără scrupul, chitanţa de depunere s-a scendat în două cupoane : un cupon care se ataşează la seminţele de export şi altul care reprezintă preţul maximal pentru consumul intern. Acest al doilea cupon este efectul de bursă care să plăteşte pe piaţă cu 13000 lei. Primul cupon rămâne în mâna producătorului deponent, care pentru al pune în circulaţie, are trei drumuri: sau aşteaptă câteva luni până ce râzând pragul federaţei va fi achitat, sau depune chitanţa în gaj la o bancă care îi va avansa 50 la sută din valoare cu o dobândă de 30 la sută pe lună, sau va ceda chitanţa unui speculator suferind o reducere a creanţei de 20, 30 la sută după oameni şi împrejurări. Totuşi nu numai ministrul Sassu care este un profan dar chiar dl Vintilă Brătanu care este un mare economist, se îndărătnicesc in menţinerea sistemului contigentărilor cu care producătorul este asvîrlit in ghiarele speculatorilor, iar producţia agricolă merită să eftinească alimentarea şi să ridice valuta, rămâne absolut strânjenită, in loc să fie încurajată. CATEVA NOTE ! La Univerltitsa noastri i’a produs ieri un fapt, care constituia o adevărată revoluţie. A fost Instalat un tânăr profesor, care reprezinţi o valoare reală şi care nu-i nici fecior, nici nepot de actual profesor universitar ieşan. Agitaţia, da care se arată cuprioşi universitarii noştri, e incontestabil legitimă.• Sunt vreo doi profesori universitari ieşeni, care au dat copiilor lor o cu totul altă îndrumare decât pregătirea pentru catedra universitarăMărturisim că faptul este extraordinar, căci nesocoeşte o tradiţie a universitarilor noştri, care consideră catedra ca ua bau transmisibil pe cale de moştenire. Universitarii In chestiune sânt nişte adevăraţi monştri.* Se simte o totală lipsă de peşte In oraş. Mai cu seama gospodinele, obicinuite cu trai în trecut, se vaită silnic din această cauză. BLANZY Moscovei“ este d. Preobrajenski, care lucrează din culise. Acesta este un membru foarte influent al sfatului central al comisarilor poporului, director politic al oficiosului bolşevic „Pravda“ şi economist de seamă, specialist în chestiunile muncitoreşti. D. Preobrajanski este un partizan hotărât al comunismului integral. El este pesimist în ce priveşte dispoziţia Europei faţă de soviete şi de aceia nu simpatizează politica concesiunilor crezând mai nimerit ca Rusia să-şi caute sprijinul în spiritul revoluţionar al proletariatului mondial. Influenţa d-lui Preobrajenski este atât de mare încât dacă el se află în divergenţă de păreri cu restul delegaţiunei, se cere deriziunea telegrafică de la Moscova. Răspunsul atât de întortochiat, evaziv şi prea puţin conciliant, dat de Rusia la memorandul aliaţilor, este în cea mai mare parte opera d-lu Preobrajenski, „ochiul Moscovei“. RECENZII. I Revista „Arhiva“ — Pe trimestrul April, Mai, Iunie — In No. 2 din April 1923 al revistei „Arhiva“ d. prof. Bărbulescu, directorul revistei, în articolul: „începuturile scrierei cirilice în Dacia Traiană „aducând idei noi ştiinţifice argumentate şi bazate pe cercetări ştiinţifice, susţine ca primele începuturi de scriere cirilică în Dacia Traiană au avut loc în prima jumătate a sec. XI, în mod sigur, „Savina linga“, iar „Cadex Suprasliensis“ In a doua jumătate al aceluiaş secol, după o copie a originalelor din veacul IX, scrie în vechea limbă bulgară de la răsăritul liniei Iskăr-Salonic. A doua scriere este „Diploma Bârlădeană" din 1134, pe care I. Bogdan şi după el N. Iorga şi D. Onciul o consideră neautentică, nu falsificat. D-l.Bărbulescu cu argumente noi şi interesante, susţine autenticitatea aceste diplome. Alte scrieri cirilice au mai fost, una a lui,Vladislav Vodă din 1363—74 şi a lui Roman Vodă din 1392. Tot In acest articol d-l Bărbulescu susţine că Românii au primit scrierea cirilicâ dela Bulgari în a doua jumătate a sec. XII (către sfârşit), sau în prima jumătate a sec. XIII în forma medio-bulgară. D-l Gh. Pascu publică un articol „Influenţa cronicarilor moldoveni asupra celor munteni din sec. X VIl. Const. Cantacuzino“, arătând că Const. Cantacuzino a copiat pe Ureche şi Miron Costin, ambii cronicari moldoveni, luând până şi pasagii cuvânt cu cuvânt din scrierile acestora. D-l Gh. Ghibănescu în „Divanurile domneşti din Moldova şi Muntenia în sec. XVII“ arată felul cum erau constituite aceste divanuri, ce anume boeri luau parte la ele, precum şi evenimentele de istorie naţională şi universală petrecute în acest timp. Tot atât de interesant este articolul dlui Iorgu Iordan „Noţiunea muncă în limbile romanice" în care enumeră toate cuvintele limbilor romanice cari au înţelesul acesta de muncă, lucru, trudă, chin etc. D-1 August Soriban In „Etimologii“, face o interesantă derivaţie a câtorva cuvinte frequente românești, venite din alte limbi. Comunicările încă au articole interesante din punct de vedere fonetic,între cari : „L’âge du sufixe roumainescul“ și „L’origine de la nasale dans Ies mots roumains, cinste et Miaciu“ ale d-lui Bărbulescu ; altele din punc de vedere istoric, „Rolul României în epo- continuarea în pag. II-a Dizidenţa liberală la Timişoara Bucureşti. — In rândurile organizaţiei liberale din Timişoara s’a format o dizidenţă în frunte ca d. Rădulescu, directorul sucursalei Băncei Româneşti. Dizidenţii liberali, ajutaţi de avereseanii părintelui Imbroane, duc o violentă campanie contra ministrului Cozara D. general Văitoianu, președinte de consiliu ad-interim , a plecat la Temișoara pentru a încerca aplanarea conflictului.