Opinia, august 1924 (Anul 20, nr. 5149-5173)
1924-08-01 / nr. 5149
mTOVASTOS ! AVOCAT Binxou de Motanci& Csasolfestii 6—8 Btr. Caz» Vodă na. 10 (cet «7» st?. OPINIA DOCTORUL M. WIX&K ' Boli interne, Venerice, Sifilis , Mikro şi Uiiramiaroscopl® Co^s. S—îl a, sat. şi 1—S p. m. ArmwnipQ («clt ca Caz»-Vodă). 4 X li înştiinţare Fac cunoscut onor. public că fil’sm stabilit în localitate ca Subchirujf cu o practică de 20 ani. Aplic vecina®, lipitori, injecţii, Le şi gărsi. Fac serviciul conform ordonanţei medicilor. Rog a mă vizita şi veţi îl mulţumiţi de mîne. La chemare vin acasă. Cu strilă Gherşan L. Notă str. Eternităţii Nr. 80 (Podul de fier) casele O.şic Goldman. Pentru elevii corigenţi curs M0SJUK1N, MELISSENKO Mm Culmea Gloriei şi BUNICI apar in puternicul film al&turi de FRaN E CHELIA - MAXUDIAN etc. etc. apar In COBU MAQNIFICUt Teatrul Sidoli CL, eana A aizi ultima zi se mai reprezintă jaJItrecuta create INCIPH ASTAZI REPREZENTAREA GRANDIOSULUI SUCCES In rourile principala Grădina - SELECT - Cinema NTUL INDIAN '(sa&B fakitelor) ppaba complecta 12 acte Mia May - Olaf Fenss - Conrad Waldtipitzke - Ua de Putty si Inna Morena Regia si mise-en scene fastuoasi de celebrul regior JOE MAY Pretuiile locurilor la SILECT sunt unificate cu cele de la SÎDOLI adici Intrarea generali 15 Iei, Funcţionari 10 lei, Studente 6.75, Balcon 6.75, Militari 4 lei. Teatrul CINEMA^ ELISABETA serle?a" ^°i 31 8Vala 6 fix și la, 9'/2. — Pontra la oară îa Iași PREMIERA — Opera Complictă 15 acte. PREMIERA. Puternică haină după nerar,toarta sonete a lui MARCEL PRIVOSTE acte Mari In rolurile primi : somităţile teatrului IaperUl din Petrograd RUNICI şî ci'ebra fcakr.nâ rasă PAViiOWA. Toalete ultima creaţie d4» Maison Primea Paris. Odată ca acest superb program începe reprezentarea uriaşului film al lumei. fTAUl KW IM MCIIIfA Formidabilă expediţie «ton* 91MnJkl6S¥ IU Ai^SCilaA duia cu ce'e mai îngrozitoare.. peripeţii ursritoire. A se osti afişul zilei cu toata explicaţiile în text Nimic nu a fost mu grandos mai impozitâ şî mai îndrăzneţ cu fostul Stinky in Africa. tiniffla MOPISH ~ LANŢURILE CĂSNICIEI Astăzi Joi 31 Iulie 1934 ori, 6 jam., şi seara la 9 jute. Ifl33 jo reprjâcntwea dram.i care fa *.e astăzi fuconjarul lumea. ■— Pcastieră Pantru I a oară In oraşul nostru OUFROU (Pem mult iubiţi) ■ Grandioasa aramă după scriere Dior MEILLAC şî HALEVY Interpreţii «uns somităţile francez* Dr» GINA PALERME s. BERTHE JALABERT Ojiera complectă 8 acte. — Adaos la program: Gaumond Journal cu moda la Paris. şi o nouă Comedie Americană îa 3 acte. iiMiili fe imn «».»►•'.IMWTCiV'B'AIFTf'M'-'O retul. ! Milioane se pot efişta» cu obligaţiune de 3 jam. 1» sută a oraşului Bucureşti de 100 lei. Tragerea ca» mai apropiată 1» 1 Septamprie 1924 cu urraătoarele pâadigari: 1.000.000 ; 200.000 ; 100 000 ; 50.000; 40.000 ©to. Adr«-ați-vă la firma S. HAIFLEfi laș^i strada Sbefl a cel Mare No. 38 unde se controlează ori ce loss de țară sau străinătate. L izuri RU şi pierd vai wares niciodată. Sa însărcinează cu expeli«r«a de bagaj» pentru Americ». Asemenea dorește a lua raprezentanț» unei case In oomiaios. Se dă 150.000 le i cu ipoteaS In primul rang1. A se adresa îa Dr. avocat Nicoae Lateş Iași, Str. Albinet* 86. FUNCȚIONAR(A) DE LIBRĂRIE folg«ire***a mediat în comdst mai avantpagioase Lbrăria Universală strada Cuza Vodă 52, vis-a vis da caesa Braunstein. BAHAT MIC, intel gent şi karme preferând ssâ &ibâ şcoala primară, se caută la Biroul de reprezentanţe FRED KEMIîNSKI Cuza Vodă 52. PLĂTESC BINE femes care să alăpteze îa dâuiajţ ccăsă, copil de 7 luni. A lăsa adresa la ziar, DE VANZARE casein din tttradele S^răriei No. 24 a- Tând 4 odăi, btcătâne, şură beciu şi apă, lumina în stradă. A se adresa în Strada Speranţă 8„ INDUSTRIA LANEL In str. Crucei 42 s’a deschis un atelier d® scarsasanat lâofi, eu moto?. $3 cumpftrâ sl »ie vinde lâna Cursurile de preparaţii ale lisiililiiilii aaUiji SE DESCHID LA 1 AUGUST a. c. IN LOCALUL ŞCOALEI PRIMARE No. 8 DE BAEŢI \ „VASILE ARAMACHI“ DIN STRADA ELENA DOAMNA. Se prepară absolvenţii şcoa- lesor primar» pentru cononcizn- j cil» d« admitere ba şcolii# ■ ascundar*: litoral internat, ae- ] minării, școlile norossk, oo- j mardaie, d® m*is«rii, Mow si •; gimnazii etc. ' 1 Inaorienl« ne Im Ia D-l ia-j 8titotor Tom» Zahari®, la școala .Vasile Adara»ohi,( în toata zile, dala orei* 8—12 di-j miaaata. M. HambMB'ser SUB-CHIRURG Ia?*, str. Costa hi N* gri 32 INSERTIE i) Râspus la o calomnie la ziarul «Opinia» din 29 și 31 crt. am cetit cu mare surprindere două calomnii la adresa d-lui Rabin Lobel, făcute de o chiriaşă a d-saie. Nu ştiu ce va face d-sa.— Cum nneă ca orice om care ii cunoaște pe dl. Lobel, ce revoltă de acest gest urât, citind acestetă liihmie, am fost şi eu revoltat şi deşi dl. Lobel nu are nevoe da certificatele noastre, noi ca se il cunoaştem, suntem siguri că nici nu-i convite a sta de vorbă ca aceşti calomniatori care nu ajeung nici la cultura şi nici la raidul său social. Ne permitem a spune că acest gest urât şi condamnabil din toamea acestor chiriaşi este cu atât mai înjositor cu cât, suntem informaţi, că chiar ei singuri au fost ajutaţi la multe rânduri materialiceşte şi moraliceşte şi cu multă sinceritate de acela pe care astăzi, îa răutatea lor, II calomniază fără nici un pic de bun simţ Atât numai că nu este singurul proprietar care a fos calomniat. Smil Lelb viei Str. Nicolina 85 ') Redacţia nu r&spunde de cele publicate mai sus. I lBhimniiBl Omlar S, Sirota Grosu în strada Anastasie Fam 1 No. 17 {Piaţa Halei) I S» exepata Sticrăzi In I platină, sas şi panoino, § dis# aibi fără placă, ®x- I tracriani și pîomb® făsă 1 âSîCEIi Conimlfc. delit 9 jam. gdnft I 1* 7 PREŢURI REDUSE Perdrn sarad grati zarne, 1 s»-r m. Şef de lucrări îa Facultatea de M«Moină şi Asistect ral Ciicio#i Dermato- SifiMgrafiOa SIFILIS, BOLI VENERICE ŞI INTERNS Tratament sntisifilitic oh Neo saLaice&n, Săruri de Mercur șl Banmfh Coaanît. 1—3 p. m. Strada Păgntari No. 6 I iiciii mi nunii Sp®csaiiz»t I® Berlin IN BOLI DE RINICHI SI GENIT04ÎRINARE Cateterizm ureteral Tratamentul bolilor v«nario», trBtaoî.ciCitai bkneragiti ca adto-vzooin I Urctroscopie, cistoscopie . 1 Consult. 8-10, 30 Strada Alesandri No. 1 sensibilizat probabil de nişte «şpriţuri» specialitate «ca la noi», a început a dă semne de i «mal de mer». In cazul nostru «mal da teree» («ao, ca «ă fia I mai precis, «rău de,punte)». 1 i I i sfârşit am ajuns «bine sănătos», cum zice românul, la laşi. Aici e aici, zic eu să ve- i dam ce-i cu visurile mele; dar un individ cu un măturoi la mână cum şi am văzut de un an de zile, un măturoi chiar ca la noi,—m’a învăluit latr’un nori de praf, aşa că n'am mai văzut nimic, căci eram la nori ca şi Sft. Ide, ca singură diferenţă că nici eu nu eram Sf. Iile, nici calul de la «droşca-mi»l nu I era cal, ci o biată mărţoică (au , vorbesc de sex căci vă spun că v u’am văzut nimic, eram doar In conarat de norî); nici droşca I nu era de foc ci bană doar de l lemn de foc. Deodată am simţit I eu nu-s la nori, căci iarăşi am simţit (de vâzat tot nimic) că am dat, Int o groapă. Din instinct de conservare, am pus mâna I repede r.e mărginile trăsurii şi I aşa se face că n’am venit In I directă atingere ca iund.il gro- 1 pii de care am simţit că trebue să fie adâncă. I Odată cu sdmncmătarile saî ferite in cursul dremalui (y com- Iiris: trenul, puntea şi uroşca) i mi-am i drur c nat şi visurile fâurite. Am auzit că primarul e a*celaş M sat de mine (aşa vine , vorba) la plecare, că toate sunt I la fel. M am resemnat ca orica leşan care se respectă, cu gâ - î dai că poate «fetei» de la noi ' b’an franţuzit la ce priveşte să- UM»»«u,wmu » secundar Sa deschide cura preparator special de la 28 Iulie de profesorii asociaţi in Lscali al Şoalei primare „Kogfdnicesnyi“. PASCAR CATARGIU 31 băauelite, te ştia din clasele primare ce are să devie copilul, pentru ce carieră va fi mai apt. Prin urmare, cunoştinţele pe care i le dim trebuie să aibă un caracter cât mai general. Trebue să ne pătrundem de adevărul că capacitatea de a cunoaşte, de a şti, nu este infinită. Ideile şi imaginile luptă în capul nostru unele cu altele, care să rămân şi care să iasă. A învăţa un lucru lusamaă a nu mai putea învăţa un altul. Dar dacă nu putem cunoaşte ce va deveni copilul In viitor, tot ştim bine un lucru, anume, că trebue să se servească de facultăţile spiritului său, care sânt totdeauna aceleaşi: thervapa, refleţia, judecata. Aceste facultăţi trebui dezvoltate, şi către care copilul este Împins din instinct, să şi le desvolte,după cum din instinct puiul de pisică se joacă cu mototolul de hârtie sau cu ghem , ca să te înveţe spine de şoareci. Dar ctimul vis făurit și cel mai frumos poate, *’a daa. Mi-a fost dat că aud o «veştejire» a moravurilor parisiene. Ii împărtășeam unei dudui părerile mele, mai bine zis impresiile mice din Paris. In primul rând am pui. Ce ? Da sigur că sărutul. Ei bine am suferit o sdroncinatura mai teribilă ca căruncinătura trăsurii Intr’o stradă din Iasi. (Nu gă osc alt termen de compărate mai bn). D-ra (nu-i citez numele ca să nu fie desaprobată da colegele ei; sau, mai ştii, să nu fie citată ca virtuoasă, ca să zic aşa, tot ce-i posibil ]Ii laş.), ei bine, d-ra s’a uitat urât la mine, şi a plecat furioasă, de două ori furioasă. Primo: pentru Indrăzneala-mi, sicando, pentu faptul cl n’a putut să-mi arate că e tare cu toate că e din sexul sLab. Și asta din motival că adversarul era du «sexul tare» M’am resemnat Iacă odată cu gândul că la Paris, mă voi răsbuna Cu vârf şi indexat şi, iată, cu gândul că poate şi Iaşul va adopta cândva moravurile Parisului. Dar calculând după mersul «civilizărei» străzilor, e de aşteptat ca deacum nepoţii mei să se bucure da efectele schimbărilor ce vor surveni. L. T. Răducăneanu student la medicină P. S. Dacă n’aţi găsit justificat titlul de : „însemnările unui parisian“, după rândurile de mai sus, nu aveţi decât a-l schiiba în ale unui ifirtesaţin L. D. R. Direcţia audiţiei în chestia scadentului de im Bărnova SIMPLE PRESUPUNERI, DAR CERCETĂRILE NU DAU NICI UN REZULTAT. Dacă cercetările, pentru prin-1 f darea autorilor deraitvului de la I I Bârnova continuă, ele totuşi nu dau dat încă, nici un rezultat. * Am arătat, că cercetările ss îndreaptă In două direcţii. Autorităţile, la credinţa fermă că H a fost un atentat criminal, fac două conjecture : ori a fetit un Iatentat terorist, In scop naissait de a distruge material ratant, S chiar de-ar fi victime omaneşri, Ion a fiat un atentat de răsba- I »are in potriva prefectului de poliţie. Cercetă ile a’au îndreptat In Jambele direcţiuni. I Im ăia cercetare s’a făcut la Bârnova şi se face încă. Sunt I cercetaţi In special bassrabeni, I cari îucrează la cliente fabrici. (Se paremă, că toţ i au reuşit şi să-şi justifice timpul, şi fă ni»i- I pearcă blnuelile. I la a doua direcţia, s’a făcut cercetări în Lsi, dar nici In aceastA direcţiune, nu s’a cules vre-un indiciu, care să motiveze Agenţi speciali de siguranţă detaşaţi la Bârnova, t’au risipit prin diferite sate învecinate, la scop de a face investaţiani. Agenţii, verifică diferitele &vonci, ajunse la dânşii. Toate aceste car timp şi trebue aştetat.* Da la canforliştii găsiţi baţi şi menţineţi arestaţi, nu se poate afla nmic pred*. Unele declaraţiuni comrazicatoare ce fac, denotă doar o *tre de lucrari de tedabă şi anume, oare cari rivafiaii între canionişti şi picheri. Lămurirea atătai de lucrări, In ziua citraerei, a hotârât s’o facă d. Niţescu, directorul regional, care s’a înapoiaî In tocantae şi şi-a reluat conducerea regiune!. . Înainte de a pleca la băi au la statiuni climanterice, centr un abonament lunar în ziarul I Opinia*. Dacă vrem să venim în sistol copilului ca să-şi dasvolta facultăţile cu ajutorul cunoştinţelor, trebue să ţinem seamă da instinctele lui de a se juca, de a se mişca, da a Întreba. Să ne servim pentru desvoltarea facultăţilor lui, numai de acei cunoştinţi care pot, sunt la stare să deavolte spiritul. Pentru aceasta, nu vom lua cunoştinţele din cercuri depărtate de el, cu care el are viae în contact, ci din cercurile lui intme , din casă, din curte, din oraş, şi aşa mai departe. Altfel ne facem vinovaţi înaintea lui da crima că, vromând de slăbiciunea lui şi de memoria lui tenace, i-am îndopat mintea cu cuvinte fără înţeles şi cu cumoştinţi da care nu va avea nevoi în viaţă. Cine ar putea susţine că aceasta nu constitue o crimă, de a urmări vecinie, pas cu pas, viaţa copilului şi prin metode neraţionale, cu ajutorul cunoştinţelor improprii de a desvolta na ,(V/. V«. y+tMfimfHSMcej, hru^uvm WaA :v* In vacanţă, cu câţiva ani In urmă, era de obicei o mare secetă de ştiri necesare Intreţinerei gazetelor. Azi slavi Domnului, şi societatea şi guvernul cu ramificaţiile lui de guvernare ne procură suficiente ştiri care, uneori, nu mai pot încăpea In coroanele de cari dispun ziarele, dacât la mod restrâns, ba câteodată rămân ca uitate In saltarul secretariatului de redacţie, aşteptându-şi râidul publicaţiei. Secretarul recurge la ajatorii focului ca să scape de manuscrisele vechi. Totuşi curiozitatea nu’i lasă să’şi îndeplinească opera distrugătoare rconă ,ce ne citeşte măcar titlurile acelor articole, dări de seamă, denunţuri, intervievări etc. Din mulţimea acestora adresate şi nouă, ne-a atras atenţia un articolaş cu titlul « Timbrele de ajutor». Cându’i, am văzut că nu-i lipsit de interes, ba din potrivă, puce In evidenţă că prin aceste timbre, de la înfiinţarea Iar şi până azi, trebue *ă se fi tupa*at sume foarte mari, şi despre care guvernul n’a dat lămuriri decât numai în mod vag. N’a aratat nici odată că prin acest bir deghizat s*a încasat an on an de ex. atâta cu cele aplicate pe scrisori, atâta cu Cele da pe petiţii etc. etc. şi nici nu s’a dtivedit, pentru publicul care se interesează de venitul ce-i produc timbrele, dacă se face un control rigaros. Cam acesta e cuprinsul acelui articol ce n’a scapat de purgatorul flăcărilor din cauza iongimei lui prea mari, dar amin vtindu-l, ne impune datoria de a insista să se dea o cât mai bună lămurire despre produsul acestor timbre, cum am spus, de la lafiinţarea lor şi până azi, ce spor au dat an ca an şi dacă întrebuinţarea lor a corespuns scopului pentru care a fost creat acest bit colateral. Man. Pentru mecanicul C* Pana devotamntului căruia te datoreşte viata atâtor călători, trecuţi ,prin pericolul marţei in deraierea de la Bârnova-Ciurca. Sama din mână . Lei 1475 Au mai subscris: M . G...................................50 Sibscripţia continuă 14 VILIGIATORĂ 15 Profesor Dr. E. Mironescu Tastădeanu. Avocat C. D. Petresen Collimentfli, I. C. Fleaşeft, Marcopol Bălțătefti, Adolf Leibovici Slăcie, T. Grifonii Tehir-Ghiol, D-na Adela Ghiulea și d-ra Florica Ghiulea Corutari», d-ra Penelope Abramovici Câtiminefti, Inginer I. Cana Iacobeni, Dr. D. Gr. lamandi Mănăstirea Varatec, Dr. Pekelman Băile Herculane. spirit născând, să-i pierdem creerul slab, să-1 atrofiăm să-l reducem la neputinţă de a-şi putea da seama da un lucra şi să rămână astfel ca un instrument în mânile şarlatanilor cari ştiu să profite de naivitatea şi slăbiciunea noastră? Nu. Nimeni n’are drept să exercite vre-un fel de presiune asupra creerului copilului, ca să-l facă să gândească după un anumit chip de a vedea. (Urmează sfârâitul) . DE APARATE SI LAME DE RAS.