Opinia, august 1924 (Anul 20, nr. 5149-5173)

1924-08-01 / nr. 5149

mTOVASTOS ! AVOCAT Binxou de Motanci&­ Csasolfestii 6—8 Btr. Caz» Vodă na. 10 (cet «7» st?. OPINIA DOCTORUL M. WIX&K ' Boli interne, Venerice, Sifilis , Mikro şi Uiiramiaroscopl® Co^s. S—îl a, sat. şi 1—S p. m. ArmwnipQ («clt ca Caz»-Vodă). 4 X li înştiinţare Fac cunoscut onor. public că fil’sm stabilit în localitate ca Subchirujf cu o practică de 20 ani. Aplic vecina®, lipitori, in­jecţii, Le şi gărsi. Fac serviciul conform or­donanţei medicilor. Rog a mă vizita şi veţi îl mulţumiţi de mîne. La chemare vin acasă. Cu strilă Gherşan L. Notă str. Eternităţii Nr. 80 (Podul de fier) casele O.şic Goldman. Pentru elevii corigenţi curs M0SJUK1N, ME­LISSENKO Mm Culmea Gloriei şi BUNICI apar in puternicul film al&turi de FRaN E CHELIA - MAXUDIAN etc. etc. apar In COBU MAQNIFICUt Teatrul Sidoli CL, eana A aizi ultima z­i se mai reprezintă jaJItrecuta create INCIPH ASTAZI REPREZENTAREA GRANDIOSULUI SUCCES In r­o­urile principala Grădina - SELECT - Cinema NTUL INDIAN '(sa&B fakitelor) ppaba complecta 12 acte Mia May - Olaf Fenss - Conrad Waldt­­ipitzke - Ua de Putty si Inna Morena Regia si mise-en scene fastuoasi de celebrul regi­or JOE MAY Pretuiile locurilor la S­ILECT sunt unificate cu cele de la SÎDOLI adici Intrarea generali 15 Iei, Funcţionari 10 lei, Studente 6.75, Balcon 6.75, Militari 4 lei. Teatrul CINEMA^ ELISABETA serle?a" ^°i 31 8Va­la 6 fix și la, 9'/2­. — Pontra l­a oară îa Iași PREMIERA — Opera Complictă 15 acte. PREMIERA. Puternică h­aină după nerar,toarta sonete a lui MARCEL PRIVOST­E acte Mari In rolurile primi : somităţile teatrului IaperUl din Petrograd RUNICI şî c­i'ebra fcakr.nâ rasă PAViiOWA. Toalete ultima creaţie d4» Maison Primea Paris. Odată ca acest superb program începe reprezentarea uriaşului film al lumei. fTAUl KW IM MCIIIfA Formidabilă expediţie «ton* 91MnJkl6S¥ IU Ai^SCilaA duia cu ce'e mai îngrozi­­toare.. peripeţii ursritoire. A se osti afişul zilei cu toata explicaţiile în text Nimic nu a fost mu grand­os mai impozitâ şî mai îndrăzneţ cu fostul Stinky in Africa. tiniffla MOPISH ~ LANŢURILE CĂSNICIEI Astăzi Joi 31 Iulie 1934 ori, 6 jam., şi seara la 9 jute. Ifl33 jo reprjâcntwea dram.i care fa *.e astăzi fuconjarul lumea. ■— Pcastieră Pantru I a oară In oraşul nostru OU­FROU (Pem mult iubiţi) ■ Grandioasa ara­mă după scriere D­ior MEILLAC şî HALEVY Interpreţii «uns somităţile francez* Dr» GINA PALERME s. BERTHE JALABERT Ojiera complectă 8 acte. — Adaos la program: Gaumond Journal cu moda la Paris. şi o nouă Comedie Americană îa 3 acte. iiMiili fe imn «».»►•'.IMWTCiV'B'AIFTf'M'-'O retul. ! Milioane se pot efişt­a» cu obligaţiune de 3 jam. 1» sută a oraşului Bucureşti de 100 lei. Tragerea ca» mai apropiată 1» 1 Septamprie 1924 cu urraă­­toarele pâadigari: 1.000.000 ; 200.000 ; 100 000 ; 50.000; 40.000 ©to. Adr«-ați-vă la firma S. HAIFLEfi laș^i strada Sbefl a cel Mare No. 38 unde se controlează ori ce loss d­e țară sau străinătate. L izuri RU­ şi pi­erd vai wares nici­odată. Sa însărcinează cu expeli«r«a de bagaj» pentru Americ». Asemenea dorește a lua rapre­­­­zentanț» unei case In oomiaios. Se dă 150.000 le i cu ipo­­teaS In primul rang1. A se adresa îa Dr. avocat Nico­ae Lateş Iași, Str. Al­binet* 86. FUNCȚIONAR(A) DE LI­BRĂRIE folg«ire***a mediat în comdst mai avantpagioase L­brăria Universală strada Cuza Vodă 52, vis-a vis da caesa Braunstein. BAHAT MIC, intel gent şi karme preferând ssâ &ibâ şcoa­­la primară, se caută la Bi­roul de reprezentanţe FRED KEMIîN­SKI Cuza Vodă 52. PLĂTESC BINE femes care să alăpteze îa dâuiajţ ccăsă, copil de 7 luni. A lăsa adresa la ziar, DE VANZARE casein din tttradele S^răriei No. 24 a- Tând 4 odăi, btcătâne, şură beciu şi apă, lumina în st­ra­dă. A se adresa în Strada Speranţă 8„ INDUSTRIA LANEL In str. Crucei 42 s’a deschis un atelier d® scarsasanat lâofi, eu moto?. $3 cumpftrâ sl »ie vinde lâna Cursurile de preparaţii ale lisiililiiilii aaUiji SE DESCHID LA 1 AUGUST a. c. IN LOCALUL ŞCOALEI PRIMARE No. 8 DE BAEŢI \ „VASILE ARAMACHI“ DIN­­ STRADA ELENA DOAMNA.­ Se prepară absolvenţii şcoa-­ lesor primar» pentru cononcizn- j cil» d« admitere ba şcolii# ■ ascundar*: litoral internat, ae- ] minării, școlile norossk, oo- j mard­aie, d® m*is«rii, Mow si •; gimnazii etc. ' 1 Inaorienl« ne Im Ia D-l ia-j 8titotor Tom» Zahari®, la școala .Vasile Adara»ohi,( în toata­ zile, dala orei* 8—12 di-j miaaata. M. HambMB'ser SUB-CHIRURG Ia?*, str. Costa h­i N* gri 32 INSERTIE i) Râspu­s la o calomnie la ziarul «Opinia» din 29 și 31 crt. am cetit cu mare sur­prindere două calomnii la adresa d-lui Rabin Lobel, făcute de o chiriaşă a d-saie. Nu ştiu ce va face d-sa.— Cum nneă ca ori­ce om care ii cunoaște pe dl. Lobel, ce revoltă de acest gest urât, ci­tind acestetă liihmie, am fost şi eu revoltat şi deşi dl. Lobel nu are nevoe da certificatele noastre, noi ca se il cunoaştem, suntem siguri că nici nu-i convite a sta de vorbă ca aceşti calomniatori care nu ajeung nici la cultura şi nici la rai­dul său social. Ne permitem a spune că acest gest urât şi condamnabil din toam­ea acestor chiriaşi este cu atât mai înjositor cu cât, suntem informaţi, că chiar ei singuri au fost ajutaţi la multe rânduri ma­terialiceşte şi moraliceşte şi cu multă sinceritate de acela pe care astăzi, îa răutatea lor, II calomniază făr­ă nici un pic de bun simţ Atât numai că nu este singu­rul proprietar care a fos calom­niat. Smil Lelb viei Str. Nicolina 85 ') Redacţia nu r&spunde de cele publicate mai sus. I lBhimniiBl Omlar S, Sirota Grosu în strada Anastasie Fam 1 No. 17 {Piaţa Halei) I S» exepata Sticrăzi In I platină,­ sas şi panoino, § dis# aibi fără placă, ®x- I tracriani și pîomb® făsă 1 âSîCEIi Conimlfc. delit 9 jam. gdnft I 1* 7 PREŢURI REDUSE Perdrn sarad grati zarne, 1 s»-r m. Şef de lucrări îa Facultatea de M«­Moină şi Asistect ral Ciicio#i Dermato- SifiMgrafiOa SIFILIS, BOLI VENERICE ŞI INTERNS Tratament sntisifilitic oh Neo saLaice&n, Săruri de Mercur șl B­anmfh Coaanît. 1—3 p. m. Strada Păgntari No. 6 I iiciii mi nunii Sp®csaiiz»t I® Berlin IN BOLI DE RINICHI SI GENIT04ÎRINARE Cateterizm ureteral Trata­mentul bolilor v«na­­rio», trBtaoî.ciCitai bkne­­ragiti ca adto-vzooin I Urctroscopie, cistoscopie . 1 Consult. 8-10, 3­0 Strada Alesandri No. 1 sensibilizat probabil de nişte «şpriţuri» specialitate «ca la noi», a început a dă semne de i «mal de mer». In cazul nostru «mal da teree» («ao, ca «ă fia I mai precis, «rău de,punte)». 1 i I i sfârşit am ajuns «bine să­nătos», cum zice românul, la laşi. Aici e aici, zic eu să ve- i dam ce-i cu visurile mele; dar un individ cu un măturoi la­­ mână cum şi am văzut de un­­ an de zile, un măturoi chiar ca­­ la noi,—m’a învăluit latr’un nor­i de praf, aşa că n'am mai văzut­­ nimic, căci eram la nori ca­­ şi Sft. Ide, ca singură diferenţă că nici eu nu eram Sf. Iile, nici calul de la «droşca-mi»l nu I era cal, ci o biată mărţoi­că (au , vorbesc de sex căci vă spun că v u’am văzut nimic, eram doar In con­­­arat de norî); nici droşca I nu era de foc ci bană doar de l lemn de foc. Deodată am simţit I eu nu­-s la nori, căci iarăşi am simţit (de vâzat tot nimic) că­­ am dat, Int o groapă. Din instinct­­ de conservare, am pus mâna I repede r.e mărginile trăsurii şi I aşa se face că n’am venit In I directă atingere ca iund.il gro- 1 pii de care am simţit că trebue să fie adâncă. I Odată cu sdmncmătarile sa­­î ferite in c­ursul dremalui (y com- I­­iris: trenul, puntea şi uroşca) i mi-am i drur c nat şi visurile fâu­­­­rite. Am auzit că primarul e a­­*celaş M sat de mine (aşa vine , vorba) la plecare, că toate sunt I la fel. M am resemnat ca orica l­eşan care se respectă, cu gâ - î dai că poate «fetei­» d­e la noi ' b’an franţuzit la ce priveşte să- UM»»«u,wmu » secundar Sa deschide cura prepara­tor special de la 28 Iulie de profesorii asociaţi in Lscali al Ş­oalei primare „Kogfd­ni­cesnyi“. PASCAR CATARGI­U 31 băauelite, te ştia din clasele primare ce are să devie copilul, pentru ce carieră va fi mai apt. Prin ur­mare, cunoştinţele pe care i le dim trebuie să aibă un carac­ter cât mai general. Trebue să ne pătrundem de adevărul că capacitatea de a cu­noaşte, de a şti, nu este infini­tă. Ideile şi imaginile luptă în capul nostru unele cu altele, care să rămân şi care să iasă. A învăţa un lucru lusamaă a nu mai putea învăţa un altul. Dar dacă nu putem cunoaşte ce va deveni copilul In viitor, tot ştim bine un lucru, anume, că trebue să se servească de fa­cultăţile spiritului său, care sânt totdeauna aceleaşi: th­ervapa, refleţia, judecata. Aceste facul­tăţi trebui dezvoltate, şi către care copilul este Împins din in­stinct, să şi le­ desvolte,după cum­ din instinct puiul de pisică se joacă cu mototolul de hârtie sau cu ghem , ca să t­e înveţe s­pine de şoareci. Dar cti­mul vis făurit și cel mai frumos poate, *’a daa. Mi-a fost dat că aud o «veştejire» a moravurilor parisiene. Ii împărtășeam unei dudui pă­rerile mele, mai bine zis impre­siile mice din Paris. In primul rând am pui. Ce ? Da sigur că sărutul. Ei bine am suferit o sdroncinatura mai teribilă ca căruncinătura trăsurii Intr’o stra­dă din Iasi. (Nu gă osc alt ter­men de compărat­e mai b­n). D-ra (nu-i citez numele ca să nu fie desaprobată da colegele ei; sau, mai ştii, să nu fie cita­tă ca virtuoasă, ca să zic aşa, tot ce-i posibil ]Ii laş.), ei bine, d-ra s’a uitat urât la mine, şi a plecat furioasă, de două ori fu­rioasă. Primo: pentru Indrăz­­neala-mi, sicando, pent­u fap­tul cl n’a putut să-mi arate că e tare cu toate că e din sexul sLab. Și asta din motival că ad­versarul era d­u «sexul tare» M’am resemnat Iacă odată cu gândul că la Paris, mă voi răs­­buna Cu vârf şi indexat şi, ia­tă­, cu gândul că poate şi Ia­şul va adopta cândva moravurile Parisului. Dar calculând după mersul «civilizărei» străzilor, e de aşteptat ca deacum nepoţii mei să se bucure da efectele schimbărilor ce vor surveni. L. T. Răducăneanu student la medicină P. S. Dacă n’aţi găsit justificat tit­lul de : „însemnările unui parisian“, dup­ă rândurile de mai sus, nu aveţi de­cât a-l schii­­ba în ale unui ifirt­esaţin­ L. D. R. Direcţia audiţiei în chestia scadentului de im Bărnova SIMPLE PRESUPUNERI, DAR CERCETĂRILE NU DAU NICI UN REZULTAT. Dacă cercetările, pentru prin-1 f darea autorilor deraitvului de la I I Bârnova continuă, ele totuşi nu dau dat încă, nici un rezultat. * Am arătat, că cercetările ss­­ îndreaptă In două direcţii. Au­torităţile, la credinţa fermă că H a fost un atentat criminal, fac­­ două conjecture : ori a fetit un Iatentat terorist, In scop naissai­t de a distruge material ratant, S chiar de-ar fi victime omaneşri, Ion a fiat un atentat de răsba- I »are in potriva prefectului de­­ poliţie.­­ Cercetă ile a’au îndreptat In Jambele direcţiuni. I Im ăia cercetare s’a făcut la Bârnova şi se face încă. Sunt I cercetaţi In special bassrabeni, I cari­ î­ucrează la cliente fabrici. (Se parem­­ă, că toţ i au reuşit şi să-şi justifice timpul, şi fă ni»i- I pearcă blnuelile. I la a doua direcţia, s’a făcut cercetări în Lsi, dar nici In a­­ceastA direcţiune, nu s’a cules vre-un indiciu, care să motivez­e Agenţi speciali de siguranţă detaşaţi la Bârnova, t­’au risipit prin diferite sate învecinate, la scop de a face invest­­aţiani. Agenţii, verifică diferitele &vo­­nci, ajunse la dânşii. Toate aceste car timp şi tre­bue aşt­etat.* Da la canforliştii găsiţi baţi şi me­nţineţi arestaţi, nu se poate afla nmic pred*. Unele decla­­raţiuni comrazicatoare ce fac, denotă doar o *t­re de lucrari de tedab­­ă şi anume, oare cari rivafi­aii între canionişti şi pi­cheri. Lămurirea atătai de lucrări, In ziua citraerei, a hotârât s’o facă d. Niţes­cu, directorul re­gional, care s’a înapoiaî In to­­can­ta­e şi şi-a reluat conduce­rea regiune!. . Înainte de a pleca la băi au la statiuni climanterice, ce­ntr un abonament lunar în zia­rul I Opinia*. Dacă vrem să venim în si­sto­­l copilului ca să-şi dasvolta facultăţile cu ajutorul cunoştin­ţelor, trebue să ţinem seamă da instinctele lui de a se j­uca, de a se miş­ca, da a Întreba. Să ne ser­vim pentru desvoltarea facul­tăţilor lui, numai de ace­i cu­­noştinţi care pot, sunt la stare să deavolte spiritul.­ Pentru a­­ceasta, nu vom lua cunoştinţele din cercuri depărtate de el, cu care el are viae în contact, ci din cercurile lui int­me , din casă, din curte, din oraş, şi a­şa mai departe. Altfel ne facem vi­novaţi înaintea lui da crima că, vrom­ând de slăbiciunea lui şi de memoria lui tenace, i-am în­dopat mintea cu cuvinte fără în­ţeles şi cu cumoştinţi da care nu va avea nevoi în viaţă. Cine ar putea susţine că aceasta nu constitue o crimă, de a ur­mări vecinie, pas cu pas, viaţa copilului şi prin metode nera­ţionale, cu ajutorul cunoştinţe­lor improprii de a desvolta na ,(V/. V«. y+tMfimfHSMcej, hru^uvm WaA :v* In vacanţă, cu câţi­va ani In urmă, era de obicei o mare se­cetă de ştiri necesare Intreţine­­rei gazetelor. Azi slavi Domnului, şi societatea şi guvernul cu ra­mificaţiile lui de guvernare ne procură suficiente ştiri care, u­­neori, nu mai pot încăpea In cor­oanele de cari dispun ziarele, dacât la mod restrâns, ba câteo­dată rămân ca uitate In salta­rul secretariatului de redacţie, aşteptându-şi râidul publicaţiei. Secretarul recurge la ajatorii focului ca să scape de manus­crisele vechi. Totuşi curiozitatea nu’i lasă să’şi îndeplinească opera distru­gătoare rconă ,ce ne citeşte mă­car titlurile acelor articole, dări de seamă, denunţuri, intervie­vări etc. Din mulţimea acestora adre­sate şi nouă, ne-a atras atenţia un articolaş cu titlul « Timbrele de ajutor». Cându’i, am văz­ut că nu-i lipsit de interes, ba din potrivă, puce In evidenţă că prin aceste timbre, de la înfiinţarea Iar şi până azi, trebue *ă se fi tupa­­*at sume foarte mari, şi despre care guvernul n’a dat lămuriri decât numai în mod vag. N’a aratat nici odată că prin acest bir deghizat s*a încasat an on an de ex. atâta cu cele aplicate pe scrisori, atâta cu Cele da pe pe­tiţii etc. etc. şi nici nu s’a dti­­vedit, pentru publicul care se interesează de venitul ce-i pro­­duc timbrele, dacă se face un c­ontrol rigaros. Cam acesta e cuprinsul ace­lui articol ce n’a scapat de pur­gatorul flăcărilor din cauza ion­­gimei lui prea mari, dar amin­ v­tindu-l, ne impune datoria de a­­ insista să se dea o cât mai bună lămurire despre produsul aces­tor timbre, cum am spus, de la lafiinţarea lor şi până azi, ce spor au dat an ca an şi dacă în­treb­uinţarea lor a corespuns sco­pului pentru care a fost creat acest bit colateral. Man. Pentru mecanicul C* Pana devotamntului căruia te datoreş­­te viata atâtor călători, trecuţi ,prin pericolul marţei in deraierea de la Bârnova-Ciur­ca. Sama din m­ână . Lei 1475 Au mai subscris: M . G...................................50 Sibscripţia continuă 14 VILIGIATORĂ 15 Profesor Dr. E. Mironescu Tastăd­­eanu. Avocat C. D. Petresen Collime­­ntfli, I. C. Fleaşeft, Marcopol Băl­­țătefti, Adolf Leibovici Slăcie, T. Gri­fonii Tehir-Ghiol, D-na Adela Ghiulea și d-ra Florica Ghiulea Corutari», d-ra Penelope Abramovici Câtimi­­nefti, Inginer I. Cana Iacobeni, Dr. D. Gr. lamandi Mănăstirea Var­atec, Dr. Pekelman Băile Herculane. spirit născând, să-i pierdem creerul slab, să­­-1 atrofiăm să-l reducem la neputinţă de a-şi putea da seama da un lucra şi să rămână astfel ca un instru­­ment î­n mânile şarlatanilor cari ştiu să profite de naivitatea şi slăbiciunea noastră? Nu. Nimeni n’are drept să exercite vre-un fel de presiune asupra creerului copilului, ca să-l facă să gândească după un anumit chip de a vedea. (Urmează sfârâitul) . DE APARATE SI LAME DE RAS.

Next