Opinia, octombrie 1931 (Anul 27, nr. 7325-7351)
1931-10-14 / nr. 7336
ANUL XXV» No. 7336 A B O N A Lei 1000 . . ' „ 500 • • I • * 300 ^Regele Ferdinand I“ bucurești ATELIERELE 'rIFO tirAFIC’ K Stilbeioda 3 , , . .dm. Com. Coroanei) IAȘi.—STR. LAPUS^AAiV Nu ne numărăm printre admiratorii actualului guvern englez. Şi totuş, în clipa instalării lui la cârmă, ne-am exprimat regretul sincer că exemplul partidelor din Anglia n’a fost imitat de cele de la noi. O concentrare a forţelor politice româneşti se impunea şi se impune nu numai din motivul puternic că unde’s doi puterea (şi mintea, şi capacitatea) creşte, nu numai pentru a se încerca o clarificare a situaţiei şi o ameliorare economică, ci şi din mai puternicul motiv că pe meleagurile noastre nu există o cât de mică diferenţă de program; căci programul e unul şi acelaş pentru toţi: „ciolanul". O guvernare de concentrare ar scuti ţara, în primul rând, de nişte frământări ce nu-i pot aduce nici un folos. In timp ce partidele englezeşti îşi bazează fiecare existenţa pe nişte doctrine, clar şi precis stabilite , nişte doctrine care diferă de la partid la partid şi în opoziţie, şi la guvernare. A trebuit deci ca fruntaşii lor să fie animaţi de o dragoste neţărmuită către patria lor, dacă s’au hotărât să dea la o parte piedicele de ordin doctrinar, spre a înjgheba o uniune naţională (a nu se confunda cu cea dela noi). N’au trecut, însă, nici două luni, două luni de sbucium continuu (chestia şomerilor, căderea lirei, neînţelegeri la conferinţa mesei rotunde, răscoala marinarilor, lupte de stradă la Londra), şi iată că guvernul coaliţiei brita- nice, înjghebat cu atâta trudă ofia hotărârea, oarecum eroică, de a dizolva actualul parlament şi a decreta alegeri noui. Băgaţi bine seamă: în parlamentul dizolvat guvernul dispunea de majoritatea trebuitoare şi putea să lucreze încă mult timp. Dar să mai reţinem şi un alt amănunt caracteristic: în Anglia alegerile sunt intr'adevăr libere şi ţinând seamă de starea tulbure a spiritelor, surprize nu sunt deloc excluse. Şi atunci — exceptând celelalte considerente d ordin politico-social—nu-i oare gestul guvernului Macdonald, un gest de eroism, un prinos de afecţiune rară, pus la picioarele poporului englez, o dovadă în plus că în Anglia, până şi un cabinet reacţionar ştie să puie mai presus de toate, dreptul masselor de aşi desemna conducătorii meniţi să cârmuiască destinele lor pe aceste vremuri de pomină. Şi n’ar fi, oare, nimerit ca şi politicianii noştri, care nu vor să se înţeleagă în ruptul capului, să ofere poporului macar posibilitatea de a desemna cărări e ce trebuiesc urmate de azi înainte, respingând, cu înverşunare, motivările absurde, cu „sureccitarea spiritelor", etc. ? Alegeri libere sunt dorite de poporul românesc. Şi partidele toate, care nu s’au priceput să formeze un front unic, sunt datoare să lupte pentru realizarea acestui deziderat. Dar când, s'a ţinut par’că seama la noi de pildele bune, oferite din când în când, de guvernele de Tiuişrea ? I. L. BASARABEANII IDEI $1 FAPTE Pilda guvernului englez TORTURĂ ŞCOLARA PROGRAM CARE EXTENNEAZA ELEVII S-a anunţat noua idee, din încâlcitul program de reforme al d-lui Iorga : introducerea orarului de toată ziua, în şcoli. Ideia a şi fost realizată la anete şcoli din Iaşi, în condiţiuni care trec cu mult peste intenţia de a lega cât mai intim pe elev de şcoală.* Pe vremuri, exista programul de toată ziua, însă într'un mod raţional: 3 ceasuri dimineaţă şi 2 după amiază. Astăzi, se aplică programul într'un chip excesiv şi alarmant pentru sănătatea elevilor. Se fac 4 ceasuri dimineaţa şi 3 după amiază. 7 ceasuri pe zi cursuri pentru copilaşi, cu o întrerupere de un ceas la prânz. Copii nu au timpul necesar să alerge până acasă pentru a lua masa şi revin la şcoală cu întârziere şi complectamente istoviţi. Seara la ora 6 când se intore acasă, copiii trebue să prepare lecţiile pentru a doua zi. In douătrei ceasuri, cetesc lecţiunile, scriu temele, fac hărţi şi desemnuri. La fiecare clipă li se apleacă capul de somn şi oboseală , prepară superficial, in imposibilitate de a înţelege normal chestiunile ; apoi adorm pentru a începe a doua zi calvarul de la capăt. * Această situaţie este pur şi simplu o barbarie. Corpul didactic, comitetele şcolare şi părinţii elevilor au datoria să intervie contra unui program anti-pedagogic şi care — lucru mai grav — subminează sănătatea copiilor. Întrebând medici, ei ne-au precizat că prin asemenea sforţări excesive, copiii merg sigur spre tuberculoză şi neurastenie. Ştim că există şi medici şcolari care — din când in când — caută pe copii după urechi. Nu cred oare dumnealor că ar avea acum rolul firesc să intervină şi să protesteze in contra exceselor programatice care distrug sănătatea elevilor?. O comoară într’o sticlă Urma unei tragedii maritime Lângă Teward, pe ţărmul de la Newfundland, doi pescari au găsit o sticlă. Spărgând butelia, oamenii au avut o surpriza extraordinară. In sticlă se afla o adevărată comoară: inele, cercei, brăţări, lanţuri şi alte bijuterii cu pietre preţioase. Nu s'a putut stabili precis provenienţa acestor obiecte de valoare. Se crede însă că ele au fost aşezate în butelie de pasagerii unui vapor naufragiat. După modelul unor bijuterii, se presupune că naufragiul s'ar fi întâmplat în anii 1911 sau 1912. N’ar fi exclus să fie o urmă a tragediei celebrului vapor „Titanic". Prin urmare butelia a călătorit aproape 20 ani pe valuri până zilele trecute când a fost găsită de pescarii americani. în pag. 4-a. Regele consultă șefii de partide Propunerea unui guvern de colaborare O catastrofă într'un nori polonez In pottu! polonez Edingen, lângă Danzig, s’a întâmplat o gravă nenorocire. O puternică explozie a unor instalaţiuni de gaz a distrus un mare imobil in cinci etaje (aşa cum se observă în clişeu). De subt dărâmături au fost scoase 20 cadavre şi numeroase persoane rănite. lV TOATA LUMEA Cei născuţi în Octombre.— Astrologul englez James Curwill are o specialitate: publică în fiecare lună caracterul oamenilor care se nasc în luna respectivă. Pentru Octombre prezicătorul anunţă următoarele: Femeile născute în luna curentă sânt ambiţioase şi exaltate. Posedă inteligenţă, dar nu sânt prea harnice. Ar fi în stare să comită chiar greşeli serioase, pentru a obţine bani. Le place veselia şi de aceia glumesc mult. Au în genere un caracter dificil. Sânt foarte ironice — aproape răutăcioase — şi armonizează greu cu cineva. S’ar putea spune astfel că sânt femeile cele mai... femei! Bărbaţii făcuţi în Octombre wort inteligenţi şi veseli. Singurătatea îi supără. Prezintă în special aptitudini intelectuale şi au maniere delicate. Dar sânt neîncrezători şi de o prudenţă exagerată. Caută petreceri şi nu se sinchisesc prea mult de prejudecăţi şi de morală. Cine e curios, ar putea verifica aceste caracterizări... * Din capriciile aviatorilor.— In genere, orce aviator, când porneşte la drum, îşi ia un talisman special pentru reuşita zborului Iată câteva exemple: Charles Lindbergh pleacă deobiceiu cu o mâță, fiindcă o pisică i-a fost singura tovarășă de călătorie, atunci când pentru prima oară a traversat oceanul Atlantic. Pilotul german Kohl ia un pahar de bere, întrucât a constatat că întotdeauna când a băut bere, i-a mers bine. Aviatoarea engleză Amy Johnson nu uită niciodată fardul, fiindcă de câte ori nu s'a fardat, n’a avut succes Pilotul francez Costes păstrează într’o cutioară trifoiul cu patru foi, pe care l-a găsit înainte de zborul glorios spre America. Parașutistul Willins din New-York, care s’a aruncat ultima dată dela 9100 metri, nu pleacă niciodată fără... o peatră in buzunar, având convingerea că peatra îi aduce noroc. Dealtfel cazurile acestea nu sânt excepţionale. Aproape toţi oamenii au mici capricii şi superstiţii !..* Liga contra salutului — La Copenhaga s'a înfiinţat o ligă contra salutului. Din această grupare fac parte până acum peste 8000 persoane şi se crede că numărul aderenţilor va deveni mai mare. Scopul ligii este de a suprima salutul, aşa cum exstă astăzi. A scoate pălăria sau a da din cap, sânt considerate ca gesturi dificile, obositoare şi nepractice. Deaceia liga din Danemarca vrea să introducă un salut mai comod. Salutul — dacă nu poate fi suprimat cu totul — să se mărginească la un simplu gest amical cu mâna. In modul acesta oamenii ar fi mai puţin stingheriţi de salutările protocolare la tot pasul. Şi în plus, s’ar conserva mai bine pălăriile]... # O nuntă cu bucluc — In localitatea Tarmigge din Finlanda a avut loc o nuntă nostimă. Felsing, un om mai in vrâstă, urma să se căsătorească cu o fată tânără. Dar în fața altarului, mireasa a venit foarte fardată și cu o rochie excesiv decoltată. Bărbatul, cu moravuri vechi, n'a putut admite această atitudine... frivolă. Şi a declarat că refuză cununia, dacă mireasa nu-şi schimbă toaleta şi nu renunţă la fard. Fata însă n'a vrut să accepte şi a fugit acasă. Părinţii s'au dus repede după ea, iar invitaţii aşteptau soluţionarea conflictului. La un moment dat, musafirii s-au luat la ceartă ; unii erau de partea mirelui, iar alţii de partea miresei. Sfada a devenit atît de aprinsă, incit a degenerat în bătaie. Unii au făcut uz de cuţite şi revolvere. Mai multe persoane au fost rănite, iar poliţia a operat cîteva arestări. După mai multe zile, mireasa a cedat. Ea a venit nefardată şi într’o rochie perfect decentă. Nunta a decurs astfel în linişte. Dar cine ştie ce se va mai mtîmpla de acum înainte ? PROF. DR. N. LEON şi neamul"Niculiţă-Popovici" din Bucovina Personalitate Prof. N. Leon a a fost desvăluită sub multiple aspecte, atât cu ocazia săvârşirei sale recente din viaţă, cât şi mai înainte; o bună parte şi-a desvăluit-o însuşi în „Amintiri* 1022- 1927. Pe urma conversaţiunilor de ordin cultural ce ales am întreţinut cu mult regretatul Profesor, datorită şi legăturilor mele recente cu Bucovina, unde am aflat multe lucruri la faţa locului, socot nimerit să relevez o lăture —poate cea mai delicată — a personalităţii complexe, dar afabile mai presus de toate, a Prof. N. Leon, lăture care poate sfi explice în bună parte acea personalitate. Precum însuşi declară în »Amintiri“ p. II, după devotamentul său înăscut pentru Ştiinţă şi pentru Cercetări personale; după devotamentul său cunoscut şi dovedit pentru familia sa — soţie şi copii. — Prof. N. Leon rezervă un cult şi o afecţiune cea mai curată memoriei maicii sale, pe care o pierduse atât de timpuriu, fiind abia copil de 12 ani. Mama Prof. Leon era Bucovineancă prin originile sale mai depărtate, descinzând din familia cu mare renume acolo şi cu întinse legături, familia „ Popovici— de Niculiţă*. In faire-part-ul tipărit cu ocazia decesului, numele Niculiţă-Popovitz ocupă primul loc intre familiile rude. Familia „Niculiţă-Popovici* a dat în Bucovina mai mulţi Mecenaţi culturali, între cari Iorgu Popovici Cavaler de Niculiţă, proprietarul Stroeştilor de lângă Suceava ; Aleea Popoviei Cavaler de Niculiţă, văr cu cel dintâi şi proprietar de Stupea, vecină dl Stroeştii; soţia acestuia, D-na Elena A. Popoviei, născută Contesa de Logofeti a fost la vremea sa Prezidenta Soc. Doamnelor Române din Bucovina, şi prezidenţa tuturor loc. de cultură şi de binefacere din Bucovina. Familia Niculiţă-Popovici e înrudită cu familiile bine cunoscute şi caracteristice ale Bucovinei: Fiondor, Stârcea, Grigorcea, e înrudită cu familia Costin de Şipeneţ, descendentă direct din marele Logofăt şi Cronicar Miron Costin, care a avut de zestre moşia Şipeneţ din sus de Cernăuţi Bunica mamii Prof. N. Leon era fiica sărdarului Dumitrachi Niculiţă de la 1771, devenit Cavaler „von Popovici" după 1800, şi a cărui piatră de mormânt se află la curtea din Stroeşti-Bucovina. Sardarul Dumitrachi Niculiţă era originar din Macedonia, venit în Moldova pe la 1760, stabilit şi căsătorit în Suceava, de unde a cumpărat moşiile vecine Stroeştii şi Stupea. El a întemeiat ramura Niculiţă-Popovici din Bucovina ; către 1820 e chemat din Macedonia un nepot de frate al său, Enea Niculiţă, care se stabileşte la Brăeşti, lângă Cornul- Luncii pe Moldova, şi vecin cu moşia Stupea; feciorul său trece în Moldova la Botoşani, şi este scriitorul şi poet George Niculiţă din anii 1860—1890, iar fiica acestua este scriitoarea Bucovineană Elena Niculiţă-Voronca, căsătorită în Bucovina după preotul Zaharia Voronca de la Mihalcea, însuşi scriitor. Mama prof. N. Leon aparţine ramurii la Niculiţă-Popovici, descinzând prin două generaţiuni din Sardarul Dumitrachi, şi fiind vară a 2-a cu boerii Popovici citaţi mai sus, Iorgu Popovici-Stroeşti, fratele acestuia lancu Popovici- Mihalcea, şi vărul lor Aleeu Popovici-Stupca, toţi „Niculiţă". Acestei nobile ascendenţe, vechimacedonene, filtrată prin trei generaţiuni femenine, datoreşte prof. N. Leon notele distinctive ale caracterului său: perseverenţa la lucru şi simţul deosebit al datoriei, afabilitatea, simţul estetic şi acel gust al frumosului, cari făceau să radieze figura sa simpatică bine cunoscută şi unanim apreciată.# Neamul Niculiţă ce e foarte răspândit în întreaga Macedonie, unde au întemeiat oraşe şi sate cu numele lor, are acolo o aureolă mare, căci a dat în răstimpuri diverse, eroi naţionali ; aşa au fost Andreiaş Niculiţă 1600—1660 din luptele cu Turcii, străbun direct al sărdarului Dumitrachi ce a fost venit la Suceava şi Stroeştii de mai sus; aşa a fost un Niculiţă conducător al Vlahilor la 1220, iar istoriografia Bizantină înregistrează intre anii 98'1—1060 trei generaţiuni de Niculiţă. (Continuare în pagina li-a) LEI EXEMPLARUL ZIAR POLITIC COTIDIAN MMERCURI 14 OCTOMBRIE 1931 1 RON de PREMII Seria h No. 14 Totalul premiilor gratuite oferite de Soc. „Asigurarea Romînească“, Inspectoratul Iași Lei 150.000 numerar (6 SERII A 25 CUPOANE) împăratul Abisiniei elefanţii şi audiţiile de radio Ziarul „Daily Herald“ din Londra relatează un amănunt interesant din viaţa împăratului Selassie al Abisiniei. Suveranul are la Curte opt elefanţi mari, pe care-i iubeşte mult. In fiecare zi se interesează despre sănătatealor şi le acordă o îngijire specis. Dragostea împăratului pentru aceste animale e atît de puternică, incit zilele trecute a organizat un spectacol surprinzător. A adunat cei opt elefanţi într-o sală, unde era instalat un aparat de radio. Elefanţii au ascultat cu vădită plăcere audiţiile muzicale transmise din diferite colţuri ale lumii. Şi împăratul deasemenea era foarte bucuros... Cea mai mare IM din lume Ziarele americane anunţă că banca Chase National şi National City, ambele din New-York, au hotărit să fuzioneze. Aceste două instituţiuni bancare sunt cele mai puternice din America. Prin fuziunea lor—precizează ziarele—se crează cea mai mare bancă din lume, cu cele mai mare depozite în numerar, acţiuni, imobile, proprietăţi, etc. ANIMALE NOUI Încrucişări între oaie şi taur şi între capră şi vacă Ziarul „Krasnaia Gazetta“ din Moscova anunţă o ştire deosebit de interesantă. Biologul rus Liskin, profesor universitar, în urma unor experienţe de ani de zile, a reuşit să obţie tipuri de animale noul Specialistul din Moscova a făcut două încrucişări: între un taur şi o oaie şi între o vacă şi o capră. Nouile animale n’au putut trăi mult, dar biologul speră că prin perseverenţă şi îngrijire specială ele ar putea da noui şi viabile specii zoologice. Profesorul rus arată că e absolut necesar să se continue munca in această direcţie, întrucât in zilele de faţă oamenii au nevoie de animale mai mari. ALEGERI DE DIRECTOR Pe ziua de 10 Octombrie s'au efectuat in toată ţara alegeri de directori la şcolile secundare. O bine intenţionată măsură, ca mute altele. Insă cu rezultate triste. Ca’n orice chestie de alegeri, se trezesc veleităţi şi dacă — spre deosebire de alegerile politice — au lipsit bâtele, în schimb s-au vădit patimi care, dacă există anterior, cel puţin erau acoperite. Şi tare e necesar vălul, cât mai gras, asupra patimelor dascălilor, educatori de tinere vlăstare ! Cu ocazia acestor alegeri s’au evidenţiat „trageri pe sfoară“ călcări de cuvânt dat pe onoare, pretăria urâta faptă a indemnărei spre confidenţe şi apei delaţiune, — toate acţiuni blamabile, efectuate numai şi numai spre a reuşi printre cei 3, din care ministerul va avea să aleagă. Nu ştiu dacă s’a ajuns la realizarea bunei intenţii, dar e sigur că s’a reuşit a se strica prietenii şi a se pune in evidenţă deslănţuiri de om între oameni meniţi prin misiunea lor a trăi in armonie. Tristă constatare ! ing. V. Nazarie MICI DISTRACŢII... Vorbe... O problemă... mondială! La Geneva s’a pus chestiunea, daci nu se admită participarea femeilor la Liga Naţiunilor. Desigur, având în vedere principiul civilizat de egalitate a sexelor, părerea unanimă nu puea fi decât afirmativă. Dar asta tot numai în principiu, numai in teorie. Când s’a privit însă chestiunea în mod pratic, multe glasuri au făcut rezerve. Şi, pe cât se pare, ca deobiceiu, dreptatea ar fi la mijloc. Participarea femeilor în forul internaţional ar avea şi avantagii şi cusururi. La Geneva se vorbeşte mult, adecă mai exact, se vorbeşte şi atâta tot. Prin urmare, femeile ar fi la locul lor. In plus, alături de sexul frumos, poate chiar diplomaţii cei mai rigizi, ar deveni ceva mai concilianţi. Dar dezavantajul® par mai numeroase. E aproape sigur că certurile cele mai dificile s’ar tocui asa între femei. Şi asemenea conflicte—se ştie—sânt imposibil de soluţionat. Apoi, dacă bărbaţii ar ceda prea lesne, statele ar fi silite să trimeată numai femei la Geneva. Şi într'o atare eventualtate, e cert că viitorul războia s‘ar deslânţui foarte curând şi foarte aprig. Liga Naţiunilor ar deveni încă mai mult liga combinațiun lor... * 1. ...şî fapte 38 ceasuri pe zii.. Cunoscutul humorist francez Tristan Bernard, într’un interview acordat unui zar, arată că munceşte fantastic. — In fiecare zi 18 ore scriu, 12 ore citesc şi 8 ore am alte diverse ocupaţiuni. — Bine—ripostă ziaristul—dar asta înseamnă 38 ceasuri pe zi!.. — Atâta pagubă !.. — termină veselul Tristan Bernard. O definiţie exactă ca un chirurg. Pacientul sună şi în uşă apare fetiţa medicului. — E acasă tatăl matale ? — Nu. E la spital ; face o operaţie de apendită. — O, eşti atât de mică ! Ştii ce înseamnă o astfel de operaţie ? — Desigur , zece mii de lei ! (Continuarea în pagina II a)