Opinia, noiembrie 1931 (Anul 27, nr. 7352-7376)
1931-11-01 / nr. 7352
ANUL XXVI. No. 7352 Le i * IAȘI. Regele Ferdinand I ( Com. Coroanei) , ZIAR POLITIC COTIDIAN BON de PREMII Seria II-« Are 5 Totalul premiilor gratuite oferita de Sec. „Asigurarea Romînească“, inspectoratul Iași Lei 150.000 numerar (8 SERII A 25 CUPOANE) ACTUALITĂŢI POLITICE ! Actul bruial şi nesocotitor al legii, de a confisca şi chiar suprima unele gazete, a fost reparat numai in parte. Ilegalitatea se menţine faţă de un cotidian din Capitală. Presa este un auxiliar al parlamentarismului. Controlul activităţii de guvernământ, publicitatea, critica şi discuţia liberă sunt esenţa regimului parlamentar, şi acest regim e complectat cu ajutorul presei. De aceia, „presa este liberă"din toate ţările constituţionale, cu sistem naţional-reprezentativ. Când autorităţile abuzive tind să lovească in presă, pretextează că o fac „un interes de stat“ pentru a înfrâna abuzul de libertate. E o ipocrizie. Abuzul de libertate e sancţionat prin legea penală şi ar fi suficient să se recurgă la oficiul justiţiei. Lovirea gazetelor prin nesocotirea Constituţiei, este abuz de putere, netăgăduit de regulile care cârtuesc societatea organizată. * Faţă de cuvântul liber, şi particularii şi autorităţile pot şi trebue să se folosească de condiţii egale la un atac, sau la o informare, se poate răspunde imediat, tot prin scris (legea dă putinţa de răspuns chiar în acelaş organ de publicitate). Situaţia e muit mai uşoară pentru o autoritate publică sau pentru guvern. Se pot da comunicate cu publicitate întinsă, sau se folosesc organe guvernamentale. Şi judecătorul suprem este publicul cetitor ; este naţiunea. Ea apreciază şi dă verdictul, după cum ea se pronunţă prin vot asupra însuşi regimului politic. * Un ziar fiinţează sub controlul permanent a doiatori: legea şi opinia publică. Legea, pentru cazuri particulare, opinia publică, zi la zi, pentru atitudinea generală a gazetei. Dacă publicul nu agrează atitudinea unei gazete, aceasta va fi abandonată de cetitori şi nu va mai avea nici un ecou. Dacă insă atitudinea ziarului e in asentimentul public, o confiscare sau o supt mare (in afară că e abuzivă) e complect inutilă. Ideia şi sentimentul sunt şi rămân în societate, şi vor trebui să izbăndeassă. * Abuzul de autoritate, împotriva presei, absolut inutil, — poate folosi vremelnic numai pentru necinstiţi sau incapabili. Ei şi ar putea ascunde faptele incorecte sau nepricipereaintr'un oficiu pe care l exercită şi aceasta, nu multă vreme. Totdeauna adevărul reuşeşte să iasă la iveală. Când se produce un act de ilegalitate contra presei, e sigur că autoritatea abuzivă are ceva de ascuns Şi se înţelege că lucrurile drepte, bune, cinstite n’au interes a fi ascunse. Aici e tot miezul chestiunii. Şi evoluţia societăţii umane a lămurit că spiritele de vechili şi metodele brutale merg constant spre înfrângere. D. Duca în misiune? Se anunţă din Paris că dl G. Duca, şeful partidului liberal a făcut mai multe vizite la Quad D’Orsay, întreţinându-se cu d Briand şi cu secretarul general al ministerului de externe. Un amănunt caracteristic este că, în aceste vizite, d. Duca a fost însoţit de d. Casianu ministrul nostru în capitala Franţei , ar părea că d. Duca desfăşură o activitate de „trimis special". Chiar asta este interpretarea unui mare ziar din Budapesta care aminteşte că, înainte de a pleca în străinătate d. Duca a fost primit in audienţă de Rege. Alte ziare pariziene, relevă prezenţa fruntaşilor liberali la Paris şi afirmă că se fac pregătiri pentru o schimbare de regim in România. Iar oficialitatea de la noi păstrează mutizm complect (şi chiar suspect) asupra voiajului d-lui Duca. Regimul parlamentar are ca auxiliar presa liberă Valoarea lui Edison şi a invenţiilor sale Publicistul american George Bryan a publicat o dare de seamă asupra valorii lui Edison şi a invenţiilor sale. Iată cifrele în chestiune : Cinematograful 1250 milioane dolari, telefonul 1 miliard dolari, trenurile electrice 6500 milioane dolari, lumina electrică şi energia electricii 5 miliarde dolari, fonograful 105 milioane dolari, dinamuri şi motoare 100 milioane dolari, telegrafia fără sârmă 15 milioane dolari, iar restul invenţiilor mai mici, 5 miliarde dolari. In tolal, Edison şi descoperirile lui reprezintă o valoare de 30.000 milioane dolari, adecă 4 950 000 de milioane lei ,sau patru catralioane 950 trilioane lei) Şi totuşi unele ziare americane spun că aceste cifre sânt sub-evauate şi că invenţiile lui Edison valorează mult mai mult. Astfel în banii noştri, cifrele ar deveni cu totul astronomice. Silbătăcia unui sinucigaş Otravă, ştreang, cuţit şi revolver Rentierul Auguste Boilleaud din Paris, om în vrâstă de 54 ard, era în ultimul timp torturat de gândul sinuciderii. Şi el şi-a pus planul funest în aplicare, într’un mod cu totul sălbatic. La nceput a băut o cantitate de otravă. Apoi s-a spânzurat, urcându-se pe un scaun şi trecându-şi in fura gâtului ştreangul prins de plafon. Dar înainte de a înlătura scaunul cu o lovitură de picior, a avut curajul sinistru de a-şi împlânta un cuţit în inimă şi a-şi trage două focuri de revolver în cap. Nefericitul a găsit o moarte cumplită. ÎNDREPTARE A CRIZEI ACTUALE Sistemul bancar al oamenilor de afaceri a fost favorabil atât timp timp cât s-a crezut că „producătorul“ este pivotul lumii economice, deoarece se oferea universului produse fără limita, deschizându-se tot debuşeuri noi. Azi însă când consumaţia s’a micşorat, omul de afaceri, industriaşul, s'au convins că „consumatorul1 este acela ce condiţionează producţiunea căci produsul în masa este o producţia a maselor. Astfel, vrând omul de afaceri sau revrând, se stabileşte o eră nouă, in care consumatorul de POSIBILTATI DE de I. TZINTZU ✓ inginer, inspector general ţine poziţia dominantă; producătorul nu este decât servul consumatorului. In cazul acesta, ar rezulta ca industria să dormiteze până ce consumatorul să se îndestuleze sau să sporească cererea de cumpărare ? Acest fapt nu se poate întâmpla deoarece viaţa nu admite imobilitate,—orice fiinţă omenească tinde la o ameliorare a traiului său, este un stimulent natural, fără cine, societatea s’ar destrăma. Progresul material este o necesitate vitală, el fiind marele suport al activităţei economice. Urmează că dacă bugetul con Cracovia, Budapesta, Florenţa, Barcelona, Bilbao, Franţa, Anglia, Irlanda prin Glasgow la Bergen şi Stockholm, şi Europa Agricolă cuprinzând Polonia, Rusia până la Urali, România, Jugo-Slavia, Bulgaria, sudul Italiei şi Spania, etc. Această lipsă a calului-vapor, explică lincezeala diverselor acestor regiuni şi lupte ce a rezultat între Europa Industrială şi Europa Agricolă de răsărit şi sud. Problemele născute technice, trebuesc rezolvate prin technică. Dar ştiinţa progresând, ne-a adus o nouă energie „ElectricitateaNu este un mai puternic şi mlădios auxiliar în industrie, decât electricitatea , iar în agricultură procură energia necesară arăturilor, însămânţărilor, culesului, pompează apă pentru irigaţie sau drenază. Ea este eficace în ori şice loc, unde se găseşte cărbunele alb, graţie supleţei sale de transmisie ea poat fi adusă și utilizată in ori și ce punct al globului. ALEGERILE DIN ANGLIA La un local de vot din Londra. Clișeul reprezintă o scenă când alegătorii pun buletinele de vot în urnă. 0 » 1A 21 MOUME.. Cel mai tânăr aviator locuieşte în Spania, şi anume la Sevilla. El se numeşte Antonio Romero Noriega şi e în vrâstă de 12 ani. Fiind fiul unui industriaş foarte bogat, şi-a putut permite luxul acestui sport costisitor. Tatăl său, în urmă cu un an, i-a cumpărat un avion de tip mic şi i-a angajat un profesor care-i dădea lui Antonio lecţii de pilotaj. In scurt timp băiatul a ajuns să conduc la aparatul cu o precizie remarcabilă. Zilele trecute, a efectuat un zbor, fiind singur în avion. In urma acestei experienţe, care a decurs în cele mai bune condiţiuni, a căpătat carte de pilot. Şi astfel a devenit—după cân’, relatează ziarele spaniole—cel ? 1A* tânăr aviator din lume, * O mireasă scumpă.— Faptul s’a petrecut în oraşul Alcana din California. Bogătaşul american Coleman, proprietarul unei mine de aur, se îndrăgostise de o frumoasă actriţă de varieteu. El a hotărât să se căsătorească cu această femee, pe care o iubea mult, dar ea a pus o condiţiune cam dificilă. Actriţa a declarat că se mărită numai în cazul când bogătaşul ii va da o cantitate de aur egală cu greutatea trupului ei. Bogătaşul american era atit de îndrăgostit, încât în cele din urmă a acceptat această condiţiune. In ziua cununiei, mireasa a fost cântărită. Ea avea 47 Kgr. Bărbatul i-a oferit ca dar de nuntă o cantitate de 47 Kgr. aur, ceea ce reprezintă o valoare de peste 28 milioane lei. O mireasă cam scumpă !.. * Remuşcare fatală.— Căzut s’a produs la Moscova. Medicul rus Sukov s’a sinucis, înghiţind o puternică otravă. El a lăsat o scrisoare impresionantă, din care rezultă cauza actului disperat. Sukov arată ca avea pe conştiinţă 40 vieţi omeneşti. In 40 cazuri greşind diagonisticul, şi-a ucis pacienţii. Aceştia îi apăreau în vis şi în ultimul timp avea halucinaţii deprimante. sumatorului limitează producţia, trebue ca acest buget să fie mărit, sau a se reduce preţurile produselor oferite. Şi în adevăr, o producţie mărită tinde a reduce preţul şi a stimula consumaţiunea. Dar pentru a se ajunge la prosperitatea consumatorului, trebue găsită Energia Mecanică, care să transforme materia şi să o adapteze necesităţii oamenilor. De câte ori s’a descoperit o energie nouă, o eră nouă de prosperitate şi civilizaţie s’a deschis omenirea. Calul-vapor unit cu cărbunele, a concentrat in un câmp restrâns al globului terestru Industria, adecă in o parte a Europei şi în Statele Unite. Aşa că pentru ţările lipsite de cărbune, mecanismul a devenit articol importator. Aceasta explică de ce Europa după descrierea D-lui Francis Delaisi, este împărţită în două regiuni bine distincte. In Europa Industrială, cuprinsă între oraşele Stockholm, Dantzig, Medicul nu mai putea suporta această stare de tortură sufletească. Şi din cauza remuşcăriior care deveneau tot mai puternice, transformându-i viaţa intr’o adevărată povară, şi-a pus capăt zilelor. Dacă toţi medicii ar proceda la fel, atunci câţi ar mai rămânea în viaţă?... Un duel pe mormântul iubitei — Tinerii Johann Kemnitzer şi Rudolf Hammer de Hanovra (Germania) iubeau aceeaşi fată, o Glăchen cu păr blond şi ochi albaştri. Fata, neştiind pe care să prefere şi nevrând să jignească pe vreunul, a recurs la o soluţie ciudata. S’a sinucis. Cei doi tineri se învinuiau reciproc de acest sfârşit tragic. Şi consecinţa a fost o provocare la duel. Dar pentru a aduce un omagiu defunctei iubite, tinerii şi au încrucişat spadele deasupra mormântului ei. Duelul a avut loc în cimitir, pe locul unde se afla groapa frumoasei Grätchen. După câteva minute de luptă, Johann a căzut având o gravă rană pe obraz. Şi oamenii spunea că el este vinovat de moartea fetei, întrucât a fost răpus în luptă. ...Era pedeapsa destinului! Un remediu americănesc contra crizei bancare Banca „Union Saving" din orașul Davenport, statul Iowa (America), a găsit un mijloc original de a combate ciza bancară. In sala mare de lângă intrare, a instalat o orchestră de 30 persoane, având și un jazz puternic. Orchestra cânta aproape necontenit, executând în special arii vesele în toată banca, era o atmosferă de petrecere şi bucurie, care dădea publicului impresia că totul merge bine. Şi banca respectivă a reuşit astfel să sugestioneze publicul şi să scape fără panică din partea deponenţilor. IN PAG. 6-a ULTIMA ORA IDEI ŞI FAPTE O diferenţiere care nu trebueşte făcută E un an de când văduvele şi orfanii din războiu au pornit o vie acţiune pentru recunoaşterea unor drepturi consfinţite prin texte de legi, dar nesocotite de feluriţi guvernanţi. Pe atunci încă, am crezut de cuviinţă să acordăm umilul nostru sprijin unor desmoşteniţi ai soartei, făcând doar obiecţiunea că un stat civilizat e dator să susţie pe oricare văduvă, pe oricare orfan, indeferet dacă soţul sau tatăl respectv şi-a găsit sfârşitul prematur pe câmpul de luptă ori într’un accident de muncă, socotind, deci, ajutorarea văduvelor şi orfanilor nu numai „un act de dreptate faţă de o categorie restrânsă, ci şi un început frumos, un prim pas întru realizarea unui înălţător deziderat social“. Cum e obiceiul, s'au ţinut pe atunci întruniri şi congrese, s'au votat moţiuni, s’au făcut intervenţiile de rigoare şi lucrul solicitat, adică sporul modest de pensie, a fost obţinut, după multă trudă, dela cei în drept. E deosebit de instructiv, însă, modul cum s'a procedat şi in cazul delicat de faţă. Văduvele şi orfanii din războiu au fost divizaţi în două categorii: celor, ai căror saţi şi toţi erau militari adivi, li s'a acordat sporul cerut, refuzându-se acelaş ajutor văduvelor şi orfanilor de militari rezervişti. Ceiace denotă, că in ţara aceasta se fac nedreptăţi până şi celor trecuţi în lumea drepţilor... Motivul invocat, e, bine înţeles unul destul de serios. — Nil’s fonduri. Dar şi mai serios e răspunsul la acea motivare când nu sunt fonduri, nu se acordă nici un fel de spor, explicându-se solicitatorilor că pe aceste vremuri de criză cumplită fiecare trebuie să se mulţumească cu ce are, că se impune chiar ca cei care sunt susţinuţi da către stat să renunţe de bună voie şi dintr-un spirit de abnegaţie, din dragoste pentru patrie,— la o parte din acel ajutor. Nicidecum să se facă o diferenţiere jignitoare, o diferenţiere pe care ni'au făcut-o nici gloanţele ucigătoare ale inamicului. Văduvele şi orfanii militarilor rezervişti, căzuţi în războiul pentru întregirea neamului, cer ca jignirea să fie înlăturată cât de curând, acordându-li-se aceleiaşi drepturi ca şi urmaşilor militarilor activi. I. L. Basarabeanu Electricitatea face ca ori şi ce regiune lipsită de sursă de energie, să devină o Europă Industrială şi astfel că deschilibrul ce maşinavapor a făcut intre ţările cu cărbune şi cele lipsite de el, poate fi micşorat. Deci prin micşorarea preţului la produsele industriale şi sporirea producţiei ţărilor agricole şi puterea lor de cumpărare, electricitatea este singura care poate restabili armonia economică, ruptă între cele două Europe. Dar pe lângă technician!", este nevoie şi de Economişti. Economistul nu este un teoretician, el este mai mult un contabil, care stabileşte forţele economice ale diverselor state prin întocmirea unui inventar, compară şi măsoară aceste puteri, determinând raportul intre bogăţia publică şi buna stare a individului. Şi cum industria, Comerţul şi Băncile sânt răspândiţi pe globul pământesc,eşind din cadrul naţional al unui Stat, economistul trebue să extindă cercetările sale la activitatea tuturor naţiunilor. El trebue să observe încontinuu schimbările technice, modificările ce se provoacă în structura diverselor gri. (Continuare în pagina II-a) PRINTRE FEMEI... Vorbe.„„ Doamna nu vrea copiii.. Un proces ca subiect de interesantă actualitate s’a presintat în faţa justiţiei din Berlin. Un domn şi-a dat soţia in judecată, fiindcă femeia nu voi să aibă copii. In repetate rânduri soţul s'a convins de însuşirile sale paterne, dar nevasta ştia regulat să le anihileze prin cele mai moderne procedee. Rugăminţi, ameninţări, certări — toate această gamă de scena conjugale a rămas fără efect. Deaceia bărbatul a recurs la concursul justiţiei, care, apreciind situaţia faptelor, a obligat soţia respectivă să satisfacă cât mai prompt dorinţa tovarăşului de viaţă. Acest caz, desigur, nu este unul izolat. Singurul său caracter nou e că a ajuns public. Dar câte exemple similare nu s-ar putea găsi, hermetic închise, subt uşi conjugale mai pudice ? Formula en vogue „domna nu vrea copii“ nu este o simplă ironie la adresa soţilor de cele mai contimporane moravuri. Ea înfăţişează o realitate autentică. Bineînţeles, nu intri în cauză căsniciile de pe linia micii burghezii şi a periferiei oraşelor. Acolo sânt adevăratele uxini umane. Situaţia se referă aproape exclusiv la doamnele cu siluetă şi ocupaţiuni mondene. Acestea au primit probabil cu entuziasm părerea unei scriitoare americane, care vede ameliorarea economico-financiară într-un moratoriu mondial al naşterilor. Revenind la cazul în discuţie, se pune întrebarea dacă femeile pot fi obligate să mulţumească dorinţa de creaţie a bărbaţilor. Răspunsul pare o chestiune de fapte. In aceste vremuri critice, ar trebui să se examineze în primul rând, dacă familia ar putea suporta obligaţiie materiale adiacente, pentru ca noua fiinţă să nu deschidă ochii In mizerie şi suferinţă. Dacă această condiţiune economică ar fi împlinită, atunci se poate admite logica judecătorului din Berlin, având în vedere că prelungirea speciei umane este oarecum un scop legii al căsniciei. Şi aceasta, chiar dacă faptul n'ar fi prea agreabil acelor femei In totul pasionate după siluetă și după ceasuri de nostimă libertate.. . a. ...$| fapte Moda pentru iarnă La Paria a avut Ioc o întruniră a celor mai mari eiitori din Franţ , spre a fixa moda feminină pentru iarna 1932. Propunerea care a obţinut cele mai multe voturi a stabilit următoarele: Se desfiinţează mantoul. In locul paltonului, se va lansa o jupă scurtă cu multă blană in jurul gâtului. Rochia lungă asortată la culoarea jupei, se va ternina jos cu o dungă îngustă din acelaș fel de blană. Gulerul de bienă se va ridica în spate printr’o prelungire deasupra capului, formând o mică pălărie in formă de tocă. Totodată s'a creat o gheată specială pentru iarna anului 1932. Gheaţa lucrată din piele foarte fină se ridică până aproape de genunchi în aspect de cizmă, care se închide înapoi prin şnur sau nasturi. Dar pentru a satisface această modă, se impune un picior subţire. Şi mai ales se impune o cheltueală importantă... Silueta... Fata simplă, cu trup voinic, a auzit că moda cere o siluetă subţire. Şi consecinţă, a hotărât să slăbească şi în acest scop a consultat un medic: — Domnule doctor, ce trebue să fac ? — Dacă vrei să slăbeşti, să mânânci puţine legume, fructe, pâne uscată... Şi fata novice întreabă : — Asta, domnule doctor, înainta sau după masă ? Diferite ştiri — La Paris o carte recent apărută cu titlul „Cum trebue să ne fardăm, pentru a place bărbaţilor*, a obţinut un succes enorm. In câteva zile s’au vândut 50.000 exemplare. Ceiace doreşte inte(Continuarea în pag. 11 a1