Opinia, iunie 1932 (Anul 28, nr. 7525-7549)

1932-06-11 / nr. 7533

ANUL XXVIII MOI 75°?t AB Lei 1000 „ 500 M 300 (vr ■' ■ ■ V ATELIERELE ^ ^i MAFICE: IAȘI.—STR. LAPUSNEANU 37 a\e ^ ^ v,^o^v ACTUALITĂŢI POLITICE Ajunşi din nou la guvern, prin­­tr'un noroc neprevăzut, naţional­­ţărăniştii devin şi... zeflemişti,­­ luând în derâdere opinia publică şi pe celelalte partide Aşa procedează însuşi d. Maniu, prin recentul interview acordat la Cluj.* Mizeria de astăzi, lustruită de cabinetul inutil al „technicienilor“, d in mare parte rezultatul guver­nării de trei ani a naţional-ţără­­nişti­lor. Partidul acesta—în sta­rea in care ne aflăm— ar fi fost cel mai puţin indicat să revie in fruntea treburilor obşteşti. Şi cu atât mai puţin ind­cat cu cât se afla in opoziţ­e numai de un an de zile, slăbit de intrigi şi sfâşieri interne. A venit totuşi la putere, printr'un noroc uimitor şi graţie tainelor nepătrunse ale voinţei regale. Partidul aflat în zodie noro­coasă, se putea mulţumi cu si­tuaţia de fapt Nu era nevoe să sfideze prin zeflemele. Căci este o zeflemea de calita­tea a treia, afirmaţia d-lui Maniu că noul guvern va face „alegeri imparţiale“ şi că guvernarea pro­vizorie a d-lui Vaida: „nu anga­jează partidul naţional-ţărănesc“ ! Avem in realitate un guvern al partidului naţional-ţărănesc, care va face alegeri de partid aşa cum se obişnuesc la noi, îşi va aranja majorităţi respectabile, şi se va crampona la putere pentru vre-o doi sau trei ani. Greşala liberalilor Dacă era vorba de „guvern de alegeri", înţelege oricine că s’ar fi impus un cabinet absolut neu­tru, din persoane in afară de partide. Sau era excelentă şi propune­rea d-lui Titulescu: un cabinet naţional, cu reprezintanţi ai tutu­ror partidelor şi grupărilor, cu administraţie neutră pentru alegeri adevărat libere; candidaturi pe liste separate şi cu suprimarea, de comun acord, a primei majo­ritare. In acest fel am fi intrat în par­lamentarism adevărat, şi ţara ar fi indicat guvernul viitor. Liberalii au făcut greşala să refuze propunerea, şi astfel au înlesnit venirea naţional-ţărănişti­­lor la putere, cu alegeri de par­tid şi cu falsificarea voinţei cor­pului electoral. Prima majoritară Pentru prestigiul lor „democ­ratic" naţional-ţărăniştii ar tre­bui să suprime acum, înainte de alegeri, acea dispoziţie monstru­oasă care se numeşte „prima ma­joritară" (şi a cărei suprimare o propuseră stăruitor, când erau in opoziţie). Acuma insă refuză s'o suprime pe motiv că ei sânt „legali" şi nu pot schimba o lege printr'un decret. Au făcut dumnealor multe ile­galităţi rele. Când ar putea să facă şi o ilegalitate bună, atunci devin... legali.* Ar fi avut însă şi o posibili­tate legală (propusă de I­­orga). Guvernul Vaida putea convoca i­­mediat parlamentul „ tehnicienilor“ pentru a i se supune modificarea reformei electorale. Modificarea s’ar fi obţinut în câteva ceasuri, şi s'ar fi păşit la alegeri fără „prima majoritară". Insă naţional ţăran­ştii ar fi riscat să nu obţie majorităţi. Iar pentru dumnealor, „voinţa sinceră a corpului electoral* e o simplă frază de efect. Ei voesc să stea la putere, cu avantajele şi metodele cunoscute. Şi dacă au ocazia „primei majo­ritare" nu vor s-o lase din mână. * Greşala de acum un an (la con­stituirea cabinetului lor­ga), se re­petă cu guvernul Vaida. Vom avea iarăşi un parlament „făcut", care va ingreuia considerabil rezolvi­­rea viitoarelor crize politice. Iar din acest dezmăţ politic iesă nenorocirile care secătuesc puterea de viaţă a poporului ro­mân ! X Zeflemeaua naţional - ţărănistă Glumele d-lui Maniu. — Noul guvern şi situaţia electorală NOTE BEŢIA ALBA Aviatorul Ionel Ghica, care ilus­­trase In ultimul timp, prin dife­rite raiduri, aviaţia română, a murit de curând — victima „be­ţiei albe*, acest fel de a gusta toate plăcerile vieţii. Evident re­gretabil. Dar de ce oare poliţia noastră, care află de obiceiu prea târziu, când funcţionarii Statului fură, s’a af­lat iarăşi ! De ce s'a trimis la Văcăreşti, pe socoteala contribuabilului, sus­pectul Chiţu, ajuns fără nici o pregătire funcţionar superior, în vremuri când oameni cu învăţă­tură nu pot ajunge nici funcţio­nari infer­ori ? Sau de ce a fost în­chis indoelnicul peşte Toporanu? Punctul nostru de vedere l-am mai spus aci. Există în special la Bucureşti, o serie de persoane de ambele sexe, care se droghează cu mor­fină sau cocaină sau alte pro­duse similare. In marea lor ma­joritate aceşti indivizi nu au adus şi nu aduc nici un aport socie­tăţii. Conducătorii acestei socie­tăţi ar trebui să-i ajute în prac­tica „beţiei" lor stupide, pentru a scăpa mai uşor lumea de a­­ceste inutilităţi,­­ nu să se a­­ferize... Dacă, câte o dată, elemente care au adus trecător vre­un fo­los societăţii, se abat pe acolo, nu e chiar aşa de mare neno­rocire. Asemenea elemente au, evident, o »ţară*. Şi dacă nu pe această cale, vor găsi pe altă cale mij­ocul de a se abate din drumul drept. Rolul poliţiei şi al justiţiei e cu totul altul de cât acel de a-şi pierde vremea cu asemenea ele­mente. Este totuşi curios că s’a vor­bit despre multe , dar nu s'a spus nimic despre un bar „Pa­­goni” de la Bucureşti, de o re­putaţie, dacă ve­ţi, bine stabilită în această ordine de idei. De ce oare ? T. B. 3 LEI EXEMPLARUL ZIAR POLITIC COTIDIAN SAMBATA II IUNIE 1932 ANUNCIURI se primesc la fapte AGENŢIILE DE PULUCITATE şi la ADMINISTRAŢIA ZIARULUI Iaşi. — Strada Lăpu­şneanu 37­7 Redacţia 391 Telefoane :­­ Administraţia 394 ^,­_,____ | Serviciul de noapte 367 ­Ame­rica cere ţaraua t­atoriilor de răszboi In Statele­ Unite s'au organizat mari mani­festaţii populare,în care se cere ţărilor europene să plătească neapărat datoriile de război că­tre America. In clişeu vedem o asemenea de­monstraţie în faţa par­lamentului d­i­n Wa­shington. In dreapta, Wright Patman, şeful foştilor combatanți, care con­duce această mişcare. Greta Garbo spre Berlin pentru a face nunta Ziarele din Berlin anunţă că Greta Garbo a părăsit brusc Holly­­wood-ul. Ea a pornit spre New- York, unde se va îmbarca pe un vapor pentru Europa. Greta Garbo va veni la Berlin, unde o aşteaptă logodnicul ei scriitorul Sörensen. Nunta cele­brei vedete va avea loc la Berlin, în cea mai mare discreţie. După cununie, Greta Garbo şi soţul ei vor pleca la Stockholm, unde îşi vor stabili căminul con­jugal. Se pare că reputata actriţă vrea să renunţe la cariera filmu­lui şi să se dedice teatrului. Un an de z­le însă, vedeta se va od­uni, in care timp, precum se anunţă, îşi va scrie memoriile. in camera lui „baby“... Un gest pios al soţilor Lindbergh După tragicul sfârşit al copilu­lui lor, soţii Lindbergh au găsit o slabă consolare în cultul pen­tru amintirea bocatului. E, de pildă, in totul impresionant deco­rul din camera lui „baby“. In pătuţ se află o fotografie în văl negru, reprezintând pe copil în mărime naturală. Pe podea, pe masă şi pe scaune au rămas toate jucăriile lui „baby" în poziţia în care le-a lăsat în noaptea fatală a răpirii. Nimeni, afară de părinţi, n-are voie să pătrundă în fosta cameră a copilului. îndurerata ma­mă vizitează odaia zilnic şi dea­supra obiectelor micuţului lasă lacrimi multe şi fierbinţi. Lind­bergh evită să pătrundă prea des în odaea Iui „baby", fiindcă ta­bloul de acolo 11 copleşeşte de durere. Când nefericiţii părinţi se duc împreună în camera copilu­lui, unde plâng şi sărută lucrurile râmase, e o scenă de suferință profundă, covârșitor de impresio­nantă. In pag. 4-a : Pentru ce a refuzat d. Andrei subsecre­tariatul de la instrucfie A NINS IN MONJII PRAHOVEI întâmplarea ciudată a unei doamne din elită H IN TOATA LUMEA Cutia sonoră.—inginerul Ed­ward Moriss din New-York a in­ventat un aparat interesant și u­­til, denumit „cutia sonoră*. E vorba de o cutie de mărimea unui gramofon, prevăzută în partea su­perioară cu o pîlnie, iar jos cu două butoane. O persoană vorbeşte în faţa pilniei şi vocea ei e înregistrată pe o placă din interiorul cutiei. Apăsînd pe unul din butoane, glasul e reprodus întocmai. Apă­­sînd apoi pe celălalt buton, vo­cea dispare. Şi apoi se poate face o înregistrare nouă. Mai mulţi bogătaşi americani şi-au cumpărat asemenea „cutii sonore* şi le-au aşezat la uşa de intrar­e. Cînd vine vreo persoană şi locatarul nu-i acasă, face co­municarea în faţa cutiei. Cînd se reîntoarce, proprietarul află cine a fost şi ce a dorit, avînd posi­bilitatea de a lăsa răspunsul tot în „cutia sonoră“. E un mijloc original de cores­pondenţă, care le place america­nilor poate tocmai fiindcă e ori­ginal !..* Un tren atacat de albine.— Trenul elvețian Berna-Zürich a trecut printr’o scenă penibilă. Din cauza căldurii, toate vagoanele a­­veau geamurile deschise. La un moment dat, un roiu imens de albine a înconjurat trenul Și înainte ca pasagerii să aibă tim­pul de a inch­de ferestrei®, sute de albine au invadat toate com­partimentele. Panica e lesne de închipuit. Femeile şi copiii—ca deobiceiu— au început să ţipe. Iar bărbaţii au întreprins o adevărată luptă împotriva insectelor. In cele din urmă s’au aprins bucăţi mari de hîrtie şi insecte ce au fost alun­gate de flacără şi fum. Numeroşi pasageri au rămas insă pe mini şi pe faţă cu „amin­tiri* din partea albinelor buclucaşe,, # Cuvîntul „hipopotam* e-o insultă?— Un proces original s’a judecat la Berlin. Un anume Johann Mosser cep­­tîndu-se cu un camarad Werner Möricke, la un moment dat i-a spus : „Eşti un hipopotam". Ul­timul, s’a considerat insultat şi s’a adresat justiţie!. Judecătorii dela primele ins­tanţe n’au putut să soluţioneze cazul, întrucît, in lipsa unui text de lege, n’au ştiut să aprecieze dacă cuvîntul „hi­popotam* cons­tituie sau nu o ofensă. In cele din urmă procesul a ajuns la instanța cea mai supe­rioară, care a găsit că „hipopo­tam" nu este de­ fapt o insultă. Totuș, avînd în vedere situația, a acordat reclamantului o mică des­păgubire.* Corabia lui Noe.—O menaje­rie plutitoare organizată de fran­cezul Jean Dullos din Marsilia a pornit să colinde porturile cele mai importante din lume. E vor­ba de o navă intitulată „Corabia lui Noe*. Vasul are pe cât posi­bil aspectul biblic al corăbiei din vremea potopului și adăpostește tot felul de animale, un elefant un leu, doi tigri, un jaguar, 12 ■maimuţe, papagali, vulpi, iepuri, lupi, hiene, cocoși exotici, un urs alb, un crocodil, un cangur, etc, etc... Ideia originală a francezului in­­treprid se bucură demult succes. In toate porturile unde ancorează nava, un public numeros vine să vadă corabia-menajerie. Ceva mai mult, proprietarul vasului care dă explicaţii spectatorului este deghi­zat în... „tata Noe”. Şi pentru a complecta tabloul biblic, n’ar mai lipsi deci decât... potopul!.. Hainele lui Kreuger cu buzunare secrete Isprăvile lui Kreuger continuă a întreţine curiozitatea publicului de pretutindeni. În special ziarele suedeze furnizează noui şi intere­sante amănunte cu privire la o­­peraţiunile faimosului „rege al chibriturilor*. Astfel, printre altele, aceste ziare relatează că toate hainele lui Kreuger aveau buzu­nare secrete. Aceste buzunare erau ascunsa în căptușala costu­melor, fiind admirabil mascate. In încăperile secrete ale haine­lor, s'au găsit cîteva cecuri falsi­ficate pentru sumi importante, uneie proecte pentru noui anga­jamente, un colier de perle şi două bilete enigmatice cu un scris de femeie. Pentru ce-şi făcea Kreuger bu­zunare secrete în haine, nu se ştie. In definitiv putea întrebuinţa alte mijloace mai puţin... poliţiste, spre a ascunde tainele. Sistemul acesta însă ar confirma apucătu­rile de aventurier ale faimosului bogătaș. Din problemele europene actuale Ţările dunărene şi proectul Tardieu Sâmbătă 4 ort, a avut loc în sala institutului de agronomie pen­dinte de Universitatea din Iaşi, conferinţa colegului nostru de pre­să d-l avocat dr.­­­­. Ferrara de­spre „ Ţările dunărene şi proectul Tardieu". Conferinţa s-a ţinut sub auspi­ciile Camerei de agricultură a jud. Iaşi şi a Societăţei acedemice „Ion Ionescu de la Brad“. In faţa unei select auditoriu for­mat din profesori universitari, specialişti şi studenţi, d-l Ferrara a tratat problemele actuale ale economiei şi politice europene că­lăuzit de cele mai noui surse şi documentări, D-l profesor universitar Agricola Cardaş preşedintele Camerei de agricultură a jud. Iaşi, face pre­zentarea necesară, recomandând conferenţiarul ca un tânăr şi ca­pabil element, după care d-1 Fer­­raru începe tratarea subiectului. După un sumar al evenimente­lor economice din ultimii ani, şi după un istoric al conferinţelor economice de la Geneva, Bucureşti, Sinaia, Varşovia şi Roma, confe­renţiarul insistă asupra conferinţei din Budapesta în Februarie curent ca un promotoriu al ideei de co­laborare dunăreană dintre statele succesorale fostului imperiu hab­­sburgic. In esenţă conferinţa din Budapesta ajunge la ideea aplică­­rei tarifelor preferenţiale ale sta­telor agrare din jurul Dunărei. In jurul acestui punct principial, proectul d-lui Tardieu, fostul pre­mier al Franţei, caută să aplice principiile unei colaborări a bazi­nului Dunărei. Conferinţa de la Londra din A­­prilie cor., întruneşte cele patru mari puteri europene care,după proectul Tardieu, urmau să acor­de blocului economic dunărean, toate avantagiile. După desbateri de trei zile, con­ferinţa, din cauza obiecţiunilor grupului germano-italian, se amână „sine die". Obiecţiunile grupului german şi italian au pe lângă mo­tive economice şi un substrat po­litic. Grupul franco-britanic a a­­doptat in principiu proiectul Tar­dieu, dar din cauză obiecţiunilor celuilalt grup, conferinţa îşi amâ­nă desbaterile. După câteva aprecieri asupra vieţei şi politicei internaţionale din ultimul timp, conferenţiarul insistă asupra laturei economice a proiec­tului prin sistemul tarifelor prefe­renţiale. Dar se ştia că întreg co­merţul exterior al statelor dună­rene şi in special al României se îndreaptă spre Italia şi mai ales spre Germania. Incheerea acor­durilor de preferinţă între Germa­nia şi statele agricole n’au dat re­zultatul aşteptat prin faptul neac­­ceptării statelor terţe in raporturi economice cu Germania. Proectul Tardieu recomandă o aplicare a tarifelor de preferinţă reciprocă, colectivă sau bilaterală intre ţările dunărene. Dar punctul de vedere agricol rămâne nesolu­­ţionat. Excedentele exportabile cer debuşeuri noui, în afara statelor dunărene. Problema devine euro­peană. După o examinarea părerilor d-lor Manoilescu, Gr­gore Gafencu şi Virgil Madgearu, conferenţiarul ajunge la concluzia necesităţii unui acord între statele agrare dună­­rene şi marile puteri europene. (Continuarea în pagina II-a) (Continuare în pagina II-a) In secolul trecut când Marx a avut viziunea genială a evoluţiei capitaliste, toată construcţia lui s’a bazat pe factori obiectivi care normal şi dacă vreţi fatal au dus la desvoltarea uriaşă a societăţei moderne. Selecţiunea naturală care a triat toate varietăţile tipului biologic din natură, dirija capitalul în marea operă de concentrare a mijloace­lor de producţie. Maşina a cucerit timpul, iar capitalul a cucerit spaţiul. Erau cele două elemente ale vieţii mo­derne care realizau vertiginos pre­viziunile lui Marx. Dar omul nu a disciplinat numai natura, de multe ori a corectat-o şi a creiat devieri de la mersul ei iniţial. Evoluţia Societăţei capitaliste nu mai este o înlănţuire de mo­tive obiective. O mulţime de state şi stătuleţe abuzând poate de principiul suve­ranităţii naţ­onale au comis legi­ferări vamale şi industriale ana­­chronice, prohibiţiuni şi restric­­ţiuni care împiedică circulaţia mărfurilor şi cari rod ca un can­cer evoluţia normală a Societăţei. Capitalul se destramă, de la nobleţea etalonului aur până la nobleţea scadenţei, de la dezas­trul din bursă până la crahul trusturilor, totul este cuprins par­că de un cutremur sismic. Toate principiile clasicei capitaliste sunt în deci­s. De la utilitatea socială, singura excepţie care putea expropria bunul cuiva şi să schimbe con­tractul dintre părţi, am ajuns la o stare haotică unde raţiunea so­cială a creiat o legiferare confuză care a distrus raporturi şi a re­voluţionat evoluţia juridică de la începuturile ei. Toate inovaţiile au fost făcute sub influenţa şi după licitaţia unei demagogii care nu a ţinut seama de repercusiunile ce ar putea avea asupra structură so­ciale şi economice a societăţei noastre. Iată de ce începe a-şi face loc ideia că la conducerea statelor să fie oameni de ştiinţă care să exa­mineze fenomenul social din punct de vedere ştiinţific. In orice caz societatea capita­listă nu şi-a terminat misiunea de organizatoare a vieţii contem­porane. Sunt atâtea descoperiri care nu sunt realizate în practică din cauza psihozei care împiedică circulaţia liberă a capitalului şi a mărfei. Şi totuşi marile realizări din omenire au fost îndeplinite sau de capitalism care a concentrat materia şi energia, sau de către sclavaj care sub altă formă a căutat să realizeze lucrările epocei respective. Intre munca cu harpnicul şi conjuctura monderna, omenirea va găsi drumul evoluţiei sale fireşti. * In ordinea internă, actualitatea este ţinută de către stabilizare, conversiune şi plată a salariilor. Fără îndoială că statul nu poate face faţă organismului său actual prin intrările curente, ori cum­ ar fi presiunile fiscale, şi nu are nici libertatea sau posibiitatea materială să purceadă la o sim­plificare prin reducerea funcţiona­rilor. Pentru aceasta trebuie linişte şi bani de cheltuială, căci funcţio­narul concediat trebuie despă­gubit. Până unde va merge tensiunea actuală ? Se pare totuşi că nu se va mai recurge la inflaţie, căci a­­ceasta presupune haos, şi apoi iar stabilizare , şi ar reîncepe iar calvarul de la început în condi­­ţiuni cum nu se poate mai grele. Căci actualmente nu se mai poate obţine concursul financiar extern. In orice caz această situaţie nu mai poate continua ; carul sta­tului scârţâie. In România 12 la sută din populaţia totală este bugetivoră. Din populaţia oraşelor circa 36 la sută sunt funcţionari sau pen­sionari. Atâta lume nu poate fi lăsată în permanentă disperare, fără primejdie pentru ordinea so­cială. CROIT­CA ECONOMICĂ INTRE CAPITAL $1 CAPITALISM Previziunile lui Marx. — Prohibiţiuni şi restricţiuni. — Nobleţea sedenţei şi etalonului aur. — Raţiunea socială şi contractul. — Intre economie şi demagogie. —Capitalism şi sclavaj.—Stabilizare şi inflaţie. — Tragedia bilanţurilor. — Simboluri ale vremei —

Next