Opinia, noiembrie 1936 (Anul 32, nr. 8873-8897)
1936-11-01 / nr. 8873
ANUL XXXii No. 8873 6 PAGINI 2 LEI ABONA M E N T E Lei 350 180 90 1000 m n . . .pe un an . . . „ 6 luni . . . „ 3 luni Instituţii publice ATEL1ER1LE TiPOORAFICS SAŞI STR. LĂPUȘNEANU 37 I Redacţia 391 Telefoane Administraţia 394 I Serviciul de noarte 367 Stat* popular cotidian Pe marginea discutilor «Sei» Praga întorcând vizita preşedintelui Beneş, Suveranul României se află în capitala Cehoslovaciei spre a întări prin acest gest amiciţia ce ne leagă de vecinii noştri cehi ca şi de cei iugoslavi. In aceste vremuri, când întreaga Europă poate fi comparată cu un cazan sub presiune gata să exploadeze, fiecare ţară caută să se orienteze în legăturile ei externe, spre a şti ce atitudine să aibă în pragul eventualului măcel. Şi dacă marile puteri au intensificat activitatea cancelariilor diplomatice, nici cele mici nu pot rămâne impasibile ci trebue să caute legături de interese, năzuinţi sau securitate. Dacă forul dela Geneva nu mai are nici o valoare şi pacea Europei n'o poate asigura nimeni, trebue căutată securitatea regională. Cele trei state ale Micei înţelegeri s'au adaptat de mult timpurilor şi la toate întrevederile conducătorii lor au subliniat dorinţa de pace. * Mica înţelegere nu vrea decât să-şi asigure securitatea, să alunge spectrul războiului din acest colţ răsăritean al Europei. Cuvintele M. S. Regelui Carol şi ale d-lui Beneş rostite la Praga, au subliniat încă odată acest lucru. Dar înainte de pronunţarea lor, a defilat pe străzile Pragei armata cehoslovacă, precum astăvară la Bucureşti cea română, arătând fapta alături de vorbă. „Dacă vrei pace, pregăteşte-te de război", spune un dicton învechit dar veşnic actual ! „Ţările slabe constituind o pradă pentru cele tari, sunt o veşnică primejdie de război", a spus d. Mussolini într'un discurs. Statele Micei înţelegeri nu vor să fie o primejdie de război şi de aceia se pregătesc în unire şi bună înţelegere. Fără însă a dori vreodată decât pacea şi securitatea. De aceia momentul de acum, al întâlnirei şi discuţiilor de la Praga, este înălţător prin suflul de care este animat. AUREL LEON Din toată lumea Cuvinte despre A • I romani i.. Regele Carol II al României, şi augutul Său fiu, Mihai Voevod de Alb i-lulii — aflaţi In vaită in capitala Cehoslovaciei, — sunt obiectul unor care manifestări de iubire din partea poporului cehoslovac. Toată presa din această fără publică articole elogioase despre Suveranul României, accentuând prietenia ce leagă cele două State. Intrun interview al abatelui Zavora, acordat unui ziar din Prag se poate citi următoarele cuvnte La adresa ţării r.o i c : "Prietena e cea mai trainică fucătură dintre două naţiuni- In Soare , heslinnil® Ne poate a*i ajunge la ânţe legere prin fraţi late !?i românii ştiu ssa păsSrearacest sentiment de fraternitate. Ştiu să iubească din toată inimi». Doarme tCSS1!9?T3SpU? !... Un cetaţean american, anume Arthur Gustavson din Statul Oklahoma, are o concepţie destul de curioasă asupra vieţii. După părerea lui, omul nu-i fericit decât atunci când doarme. De aceia Arthur Gustavson doarme cea mai mare parte din timp. Se culcă depildă la 1 Noembrie şi se scoală la... 10 Mai ! Odată cu venirea celor mai frumoasi zile ale primăverii ! Actualmente, cetăţeanul nostru doarme în somnul cel mai adânc. Şi nu se va trezi decât peste o jumătate de an. Arthur Gustavson e un mare filozof , dar şi un mare bogătaş. Altfel nici nu i-ar fi posibil să-şi realizeze acest fel de trai—la drept vorbind, — destul de comod !... nu este al Normei Shearer şi sfăruit, obrazul cel mai... picant îl posedă faimoasa Mariéne Dietrich,un un O răpire neobişnuită ... După cum ştiţi, în Turcia s'au petrecut mari transformări. D. Kemal Ataturk, faimosul dictator musulman, a schimbat cu totul felul de viaţă şi mentalitatea supuşilor săi... In special fetele din noul Stat otoman sunt de nerecunoscut. Iată un caz recent întâmplat în oraşul Smirna, care dovedeşte cu prisosinţă afirmaţia de mai sus. O jună în etate de abia 14 ani, s'a înamorat nebuneşte de un babalâc în etate de 70 de ani. Pân'aici, calea-valea. Seîntâmplă. Dar partea senzaţională deabia acuma vine. Moşneagul, nerăspunzând la sentimentele fetei, aceasta s'a hotărât să-l... răpească ! Şi într'o noapte cu semilună, septuagenarul se trezi cu tânăra fată care-i somă cu revolverul s'o urmeze. De frică, bătrânul s'a supus. Fata la ţinut sechestrat câteva zile până ce s'a sătuns el. Apoi i-a dat drumnul. ăi Ei ce spuneţi d-voastră de fetele moderne din Turcia ?.. una Pe specialităț ! Un ziar din Anglia a organizat zilele trecute un concurs original. Cititorii trebuiau să răspundă la cinci întrebări, spre a se putea stabili care vedetă de cinema posedă cele mai frumoase : mâni, picioare, ochi, prolii și obraz. Iată rezultatul acestui interesant concurs. Katherine Hepburn a întrunit cele mai multe voturi fiind clasificată ca actriţa cu cele mai frumoase mâni. In privinţa picioarelor, majoritatea voturilor s-au exprimat pentru Ginger Rogers. Ochii cei mai frumoşi îi are Claudette Colbert, profilul cel mai captivant la« marginea actualităfii Audienţa d-luî Mihalache înainte de plecarea Suveranului la Praga s’a vorbit despre o audienţă a d-lui Mihalache. Din cercurile ţărăniste se anunţă că această audienţă va avea loc în primele zile după întoarcerea Regelui. Se acordă o semnificaţie deosebită audienţii de acum a d-lui Mihalache, după care se va cunoaşte acţiunea viitoare a partidului naţional-ţărănesc. Succesiunea Am relevat dăunăzi apărarea pe care a luat-o d. Inculeţ fruntaşilor ţărănişti şi in special d-lui dr. Lupu, subliniind sem nificaţia intervenţiei vicepreşedintelui consiliului. Din cercurile liberale autorizate, se afirmă că chiar şi plecarea d-lui Inculeţ dela interne, s-a făcut in acelaş scop: restabilirea raporturilor normale cu ţărăniştii, a căror succesiune nu mai poate fi discutată. Intre elişii prof. Zâne şi ?. Zipa In ziua alegerilor dela Camera de Comerţ, o discuţie s'a iscat între d-nii prof. G. Zâne şi I. Zipa. — „Ce fel de alegeri sunt astea, când duci negustorii la poliţie, a protestat d. Zâne în faţa fruntaşului liberal. — Par'că dv, n'o să faceţi la fel, a replicat d. Zipa. — Nu, noi n'o să ducem negustorii la poliţie, ci pe d-ta, a încheiat d. Zâne. D. Gârcineanu şi politica Tot dela alegeri. In piaţa Unirei d-nei prof. Zâne şi Traian Ionaşcu stăteau de vorbă. Trece şi se apropie d. Căriil Gârcineanu, care aduce vorba de lupta electorală. — Păcat că nu faci şi tu politică se adresă d. Zâne, cunoscutului avocat. Cu temperamentul tău, ai bate zece pe zi. — N'aşi mai avea decât procese personale, a replicat glumind ce. Camil, deaceia las politica pe seama altora. Farmaciştii şi concurenţa De câtva timp au loc dese consfătuiri între farmaciştii ieşeni spre a înlătura concurenţa unora dintre ei, care fac reduceri însemnate la reţete. Cartelul e pe cale de a fi restabilit sub aspra sancţionare a acelora care vor face cea mai mică reducere. Biata populaţie suferindă l a găzduirea armaniştilor români la Praga Şi ziariştii români s-au bucurat la Praga, de o primire şi o ospitalitate foarte cordială. Cei dintâi ziarişti sosiţi au fost d-nii Liviu Nasta (Adevărul-Dimineaţa), Demostene Botez (Dreptatea) Romulus Seişanu (Universul), A. Bercovici (L'Independance), Fagure (Lupta) Ion Totu (Viitorul) de Hefter (Le Moment) şi I. Dimitrescu (Curentul). Ziariştii români au fost primiţi în gara Wilson de sindicatul ziariştilor cehoslovaci şi numeroşi ataşaţi de presă. Găzduirea a fost exemplară. Halal profesori Ziarul „Izvestia“ arată că la nişte cursuri pentru profesori, în Rusia Sovietică s'au constatat lucruri înspăimântătoare. Cursiştii (nu uitaţi că erau profesori) făceau câte 10—25 greşeli de ortografie la 80 de cuvinte, iar la examenul oral s'au găsit profesori de liceu cari să nu ştie care e capitala Rusiei, să spue că Spania are capitala Roma iar Geneva se află în Polonia. Mulţi nu cunoşteau nici o operă din Tolstoi, Gogol şi Gorki iar un profesor de limba germană la 4 cuvinte nemţeşti a făcut 5 greşeli. După cele constatate în ţara vecinilor de la răsărit ni se pare că noi suntem, ceva mai spre Occident. Mult însă nu... Curiozitate medicală Provoacă senzaţie în întreaga Turcie cazul soldatului Hustaia, al cărui schelet creşte în fiecare zi văzând cu ochii. De unde soldatul era un om mărunt, acum a ajuns să aibă înălţimea de 1,95 m. Medicii opinează că, dacă va continua să crească mereu, aşa cum a început, va putea ajunge înălţimea de 3 m. De ce nu 5 sau 10 metri?!.. Dl. I. INCULEŢ Unde duce sălbătăcia războiului tru ce ştie că în Spania, femeile luptă alături de bărbat, cu cel mai perfect sânge rece. Clişeul nostru reprezintă câteva spaniole ce se învaţă să ochească cu arma. Şi penaceasta şi-au ales ca ţintă zidul unei biserici... DUMINICA 1 NOEMBRÍE 1936 Premii i gratuite Bon No. m Seria 68-a OPINIA Um wec In actuala Cameră franceză, cel mai tânăr reprezentant al naţiunii este deputatul François Albert, care nu ara decăt 25 ani. Totuşi îşi exercită mandatul cu destulă pricepere. Tânărul deputat constitue un obiect de curiozitate atit pentru colegii săi cit şi pentru marele public. Ne plângem mereu, că avem şomaj intelectual şi nu din dragostea faţă de tineretul ce şi-a măcinat sănătatea şi tinereţea pe băncile şcoalei, ci fiindcă ne temem de pericolul ce ne pândeşte. Intr'adevăr, mult timp nu se poate ca o stare de lucruri anormală să dăinuiască!.. Toţi chemaţii şi nechemaţii au arătat, că singura cauză a şomajului intelectual este... supraproducţia de titraţi. Soluţia ? Să se desfiinţeze cât mai multe din şcoalele secundare şi parte din universităţi. Numai aşa, după părerea lor, vom putea plasa pe puţinii licenţiaţi şi absolvenţi de şcoale secundare, ce vor termina şcoala de aici înainte, uşor. Concepţie cu totul greşită şi iată de ce: „Adevărata cauză a şomajului intelectual este călcarea legilor“. Să mă explic! Cum se respectă legea, când persoane tinere numite de 6-10 ani în posturi destul de bune, nu au decât 4 clase primare sau cel mult 4 clase secundare ? Cum se respectă legea, când persoane în vârstă ocupă funcţii înalte şi nu au decât 4 clase primare sau cel mult 4-5 secundare ? Este un abuz care trebue să înceteze! Şi să înceteze nu numai pe hârtie, ci şi în realitate. Accentuez şi în realitate pentru că ordine de sus sunt, dar parte din şefii de instituţii, fac ceea ce vor. De exemplu, sunt şcoale secundare cu secretari tineri, numiţi după 1926, ce n'au de cât 4 clase primare sau cel mult 3 clase de comerţ elementar, luate nu la lumina zilei !... Este un tânăr — şi câţi din ăştia n'ar fi prin sprijin politic (politica, doar, este, la noi, singurul mijloc de... valorificarea ...talentului, deşi absolvent a 5—6 clase secundare a fost numit pretor, în timp ce licenţiaţii solicită posturi de gardieni !... Şi câte alte multe exemple!... Bănuesc că fiecare dintre noi cunoaşte câte una sau mai multe ilegalităţi din cele descrise de mine mai sus. Ei, bine, lucrurile trebuesc îndreptate, acum, când nu este prea târziu şi iată cum: 1) Să se alcătuiască, pe judeţe, comisiuni compuse din persoane ce nu fac politică (se vor găsi oare ?) şi cari să verifice actele de studii, în original ale tuturor funcţionarilor. Membrii comisiunii unui judeţ să nu-şi aibă domiciliul în acel judeţ, ci la altul. 2) Funcţionarii tineri, numiţi după 1924 şi găsiţi, că nu au studii corespunzătoare funcţiei ce o ocupă, să fie înlăturaţi din posturi. 3) Funcţionarii în vârstă, fără studiu corespunzătoare funcţiei, dar cu... drepturicâştigate, să fie pensionaţi. 4) Posturile vacante să fie publicate în toate ziarele şi să se institue, pentru ocuparea la, concursuri pe ţară, nu pe judeţe sau provincii istorice ! Se va zice poate : „Da, dar asemenea măsuri s'au luat". Bine, bine, dar cum se explică atunci, că unii dintre cei fără drepturi (cred, că pentru a fi secretar de şcoală secundară, după 1927, se cere licenţa sau cel puţin o şcoală secundară completă) au rămas, mai departe, la... datorie ?!. Este timpul, să avem curajul de a o spune, că trebue să dăm Cezarului ce este rd său. Cei tineri, fără studii, nu au de ce să se supere, ei putând să ocupe alte funcţiuni mai modeste , iar cei în vârstă trebue să se gândească, că locurile, deţinute astăzi de ei, vor fi ocupate de copiii lor, cari au şi ei dreptul la viaţă ! Şi ca printr-o minune, sunt sigur, nu vom mai avea şomeri intelectuali! Deci, şcoale cât mai multe şcoale, ele singure ne mobilează, şi respect faţă de lege şi de aceia ce au petrecut o mare parte din anii tinereţii pe băncile şcoalei ! prof. Gh. D. Ţicăloiu Discuţii De ce avem şomaj intelectual! (Continuarea în pag. 2-a) internatele de şcoli de altă dată din Iaşi „HiotusS Bäustifaat B. El. Piastiäa“ — O venise casă Everească, de RUDOLF SUŢU In strada Banu, în vechile case Ghica, unde astăzi e Conservatorul de Muzică, casă care a adăpostit in timpul răsboiului nostru legaţia franceză şi pe marii noştrii aliaţi, ca şi pe generalul Berthelot, sunt ani, mulţi ani, de când a fiinţat aici un institut, o şcoală, sub denumirea de „Noul institut D. D. Pastia“ cu internat, primar şi secundar, cu elevi din toată Moldova, cari urmau, cea mai mare parte din ei, cursurile liceului naţional, care era alături, cum e şi astăzi. Aici, în vechea casă princiară a lui Constantin Ghica, (fiul marelui logofăt Alexandru Ghica) şi a soţiei sale Elena, născută Negruzzi de la Voineşti, se dădeau pe vremuri baluri, în salonul cel mare, unde astăzi sunt producţiile muzicale ale elevilor Conservatorului nostru. Aici, în vechea casă a Ghiculeştilor, bătrâna d-nă Emna Ghica, înconjurată de copiii ei Eduard, Albert şi Henri şi de fiicele sale, cele două brunete frumoase Matilda şi Eleonora, primea lumea, aşa după cum era, este şi a rămas obiceiul moldovenesc de ospitalitate. Şi când copiii au început să se facă mari, ei se ţineau tot de casa părintească, cinstind înainte numele, cu obiceiurile şi tradiţia familiei Ghica, originară din Albania, cunoscută din secolul al XVI. De câte ori, Albert Ghica, al doilea fiu al lui Constantin şi al Elenei Ghica, nu îngrijea, punându-le în ordine, toate veşmântăriile moştenite din tată în fiu, cu toată bogăţia ce a fost altă dată şi a rămas de pe urma familiei sale. Ca băiat tânăr, plin de viaţă şi bun de petreceri, a cotrobăit printre livrelele rămase, cu culorile familiei Ghica, şi a ales una, a îmbrăcat-o şi s'a dus cu dânsa odată la un bal costumat ce se dădea pe vremuri în Iaşul nostru. Toate au pierit, vremea a mers înainte şi vechea casă boierească din strada Banu a fost închiriată unui şcoli, cu internat de băeţi, pe care o conducea Spiru Prasin, ziaristul bine cunoscut din acea vreme, om cult şi care cu ani mai târziu, a fost răpus într-un duel, lovit de un glonte. Prasin păstra în dânsul cultul neîntrecut al frumosului şi imaginaţia necesară, spre a-l reda plastic prin vorbe. Acest ziarist şi scriitor ieşan, modest, a trimes lui Sully Prudhomme nişte versuri. Prudhomme i-a răspuns printr-o frumoasă scrisoare, în care îi analiza inspiraţia, prezicându-i un frumos viitor pe calea literilor. Prasin ne pregătea pe noi, elevii din internatul Pastia, cu lecţiile, zi cu zi şi era acelaş bun repetitor, atât la partea literară, cât şi la cea ştiinţifică. La fiecare sfârşit de an şcolar, se dădea o producţie şcolară cu ocaziunea împărţirii premiilor elevilor de curs primar din această şcoală, în sala de serbări, unde astăzi este scena, care dăinuia de când vechea societate „Amicii Artelor“ dădea aici concerte, ţinea şedinţi cu producţiuni muzicale şi la cari luau parte şi se întâlneau toţi iubitorii de frumos din Iaşi, domnind cea CEI ITI Cetiţia OPINA