Opinia, iulie 1938 (Anul 34, nr. 9373-9399)
1938-07-01 / nr. 9373
Soldism .— I, începând de Vineri 1 Iulie a. c. P« PREŢURI SENZAŢIONALE 125, 160, ISO: 195, 230, Cocoşul Cămăşi sport Milaneză, Bemberg Callîăji isi5ip®rIoar© — cumpăraţi la TRIMACO IAIŞI — Sir. cal Mar» ftio. II Costume şi chiloţi de oae toate ,altâlle cumpăraţi eftin la Cuibul Păsărilor Str. C. Brătianu 144 ,a 1 Swiiâ® a* c. se «leseSal«!© j MM FiZMlMllC.-M» (NEAMŢ) (Profesor Str. E. Mironesco) Reconfortare fizică și morală 8^roEB5î®cfi® 9S StrsfoiPirsialll la arare CREMA DE LĂCRĂMIOARE curăţă, albeşte şi catifelează pielea. Depozit Farmacia Dr. Beceami Piaţa Halei Iaşi. DOCTOR A. ABERMAN consultă SO£l RE COPII ŞI SUGMES Intre orele 30 a. m. şi 37 a. m. Strada L C. Brătianu 30 colţ cu str. G. Enescu Formabila comedie muzicală TRUSTUL VESELIEI cu Gene Raymond JTariette Millard Hellen Brodieik va fi văzut de LUNI la GiNElVIA 3IPPLI aj « I & p î î frumoase şi i O I Q I ÎS convenabile găsiţi numai la magazinul de mode STEIN © valutare D CaZAN de ABURI Cornwall 170 m. p. 6 atmosfere Informaţiuni T1NBERG BUCUREŞTI Parfumului 29. AJ»tN*lCl STOMAC SI INTESTINE PURGATIV LAXATIV cupâtâ-gestuneA PLĂCUT SI BINE DeantBB G. PARHON STEFANESGU Medic primar al Spit. Socola Boale nervoase şi ale glandelor cu secreţiuni interne METABOLISM BAZAL Cons. 2—4 p. m. Str. Tăutu 2 Tel. 2269 DOCTORUL R. DAMSKER Medic de Spital MEDICINA INTERNA Str. Gisirtt Vodă ft p. 5» între 7-9 şi 3-6 Boli de inimă plămâni—rinichi MAŞINA DE SCRIS „UNDERWOOD", cea mai renumită marcă, foarte puţin întrebuinţată, se vinde de ocazie ettin. Adresaţi Dr. H. Wolfenzon, str. Zugravi 27. DE ÎNCHIRIAT In Str. Vasile Conta 21, in curte, o cameră nemobilată. A se adresa la ziar. ÎNŞTIINŢARE. Din strada Moara de Vânt No. 23 de Inchinat imediat casă cu 5 camere, bucătărie, beciu mare şi petruit, atenanse, curte cu pom. De vânzare aceiaşi cu opt mii m. p. grădină înprejmuită. Pentru informaţii a se adresa Bisericii Talpalari, Preotul Tincoca, Epitropia Grădina şi Sala Ciraevota Sidioli Astăzi până Duminică inclusiv CU PREŢURI DE VARĂ *. ti 1* IEI 2 MARI SUCCESE NOAPTEA SHANGHAI CU DICK POWELL RIS W LO Al doilea film ESTON Panică în văZtista O realizare plin de peripeţii cu LEW AIRES Pirăfii ? cu RICHARD TALMADGE cu RICHARD TALMADGE Piraţii ? In jurul unui incident Primim din partea Colegiului Medical al Spitalului „Dr. Ghelerter" scrisoarea de mai jos cu rugămintea a-i acorda publicitatea in ziarul nostru : Colegiul Medical al Spitalului „Dr. Ghelerter" luând cunoştinţă din unele ziare locale de reclamaţia introdusă la Parchet de fosta infirmieră a spitalului Ghenia Peltz contra colegului nostru Dr. Leon Iacoby, înţelege a lămuri pi aceată cale opinia publică. Incidentul petrecut In urmă cu câteva luni In cuprinsul spitalului se datoreşte faptului că infirmiera a ultragiat pe colegul nostru Dr. Leon Iacoby. Cum sus zisa infirmieră s-a dovedit tot timpul cât a funcţionat ca un element recalcitrant şi nedisciplinat a fost definitiv eliminată din spital cu prilejul incidentului mai sus pomenit. Colegul nostru Dr. Leon Iacoby a fost şi rămâne un element valoros şi de ordine fiind apreciat in spital de toţi colegii săi. COLEGIUL MEDICAL SPIT. Dr. GHELERTER Colonia de vară de la Budache-Cordon ( In toţi anii, Epitropia Sf. Spiridon trimite pentru cură la Budachi-Cordon zeci de copii, atât pe acei cari ii are in creştere la Popricani, cât şi pe cei recomandaţi de Profilaxia Tuberculozei. Anul acesta, prima serie din colonia de la Budachi este compusă din 40 copii, plecarea fiind fixată pentru seara zilei de 1 Iulie. La 1 August pleacă seria II-a de fete. Copii sunt examinaţi de către d. dr. E. Hurmuzache, medicul primar al Casei şi directorul medical al staţiunei. Toţi aceşti colonişti pleacă însoţiţi de d-ra Haleş, directoarea orfelinatului, de d. Luchian, intern şi M. Dab la extern, de un comandant străjer şi de câţiva pedagogi recrutaţi dintre studenţi. Copii au fost echipaţi cu haine şi Încălţăminte nouă, REP. I nohwraa^ nuJR-jM UMJl ARE la şcoala pylasaagă „Tire! Erorii»1* Eri dimineaţă a avut loc serbarea de sfârşit de an la şcola primară „Trei Erarhi", de sub conducerea d-lui institutor Gh. Pocovnicu. Soemnitatea a început cu imnul Regal; au urmat apoi coruri populare, recitări şi dansuri naţionale conduse cu multă autoritate şi competinţă de dl. Gh. Polcovnicu. La urmă s’a jucat frumoasa piesă de teatru „ Visul“ a d-lui institutor Dumitru Lambrior. Dl. Ioan Savinescu institutor, arată însemnătatea acestor manifestări ce au loc în fiecare an, aducând o nespusă bucurie micuţilor şcolari. Luând cuvântul d. Gh. Polcom cu directorul şcoalei, face un scurt bilanţ al intregei activităţi şcolare, arătând că au fost ajutaţi cu cărţi şi rechizite 42 evi. S’au cumpărat 18 perechi de ghete pentru elevii săraci, apoi haine, paltoane, flanele şi alte lucruri. La cantină au mâncat zilnic 16 elevi,masa lor fiind plătită de „Cantina şcolară". A urmat împărţirea premiilor de către dl. inspector general Const. Fiorea şi inspector Victor Bogdan titulari la această şcoală. Lzr, Societatea pentru Ocrotirea Copiilor Surdo - Muţi şi Orbi din Moldova şi Basarabia, convoacă pe membrii ei în adunarea generală ordinară pe ziua de 3 Iulie 1938, orele 5 (cinci) p. m. In localul Primăriei Municipiului Isşi, cu următoarea, Ordine de zi: 1. Darea de seamă asupra activităţii Societăţii. 2. Descărcarea comitetului de gestiunea anului 1937 1938. 3. Votarea bugetului pe tx. 1938-1939. 4. Alegerea membrilor onorari. 5. Alegerea comisiei cenzorilor. 6. Eventuale. Aceasta fiind a doua convocare, toţi membrii Societăţii sunt insistent rugaţi a lua parte. Preşedinte, M.hal Eşianu Secretar, C. M. Jemna in formafiiii . Suntem inormaţi că magazinul „La Cocoşul de Aur* intenţionează să facă o desfarcere, soldând întregul stoc de încălţăminte de vară. Este pentru a doua oară, un prilej pentru ieşenii de a profita de ocazia şi a cumpăra ettin. Doctorul A. Hoffman s-a mutat în str. Armeană No. 9 şi consultă zilnic boli nervoase şi boli de nutriţie de la 10-12 şi 3-7, tratamente de slăbire şi îngrăşare. Telefon 1577, Dr. M. Segal medic de spital, mutat in str. Cuza Vodă No. 83 (Palatul Braustein), consultă şi operează boli de nas, gât şi urechi ntre 8-10 a.rii şi 3-6 p. m. tele.on 1767. n PTVIA I 1 Fondarea Epitropiei Sf. Spiridon după documente inedite, şi un donator anonim al Casei (Continuarea din pagina l-a) art. 476 care vorbeşte de administraţia centrală a Epitropiei Sf. Spiridon. De mine, vrei să mai calific pe acel iresponsabil care-ţi spune că „s'au furat 20 de ani“ de la fondarea Epitropiei şi că donatori ca D-ta sunt duşi în eroare de mina ? ! Vrei, Domnule, să mai adaug adjective acelui lipsit de cuviinţă care îndrăzneşte să afirma că C. G. Racoviţă pune bazele Instituţiunii prin hrisovul dela 1857 (!) când copiii de şcoală ştiu că acest Voevod domneşte cu un veac mai devreme şi că dela această dată până azi sunt numai 81 de ani ?! Ca să zdrobesc definitiv îndrăzneala celora ce se amestecă în chestiuni străine lor, la adăpostul unor pretinse date incerte şi empirice, adaug : Acei ce în 1907 au scris cartea Aniversării a 150 de ani dela întemeierea Epitropiei au cetit documentele parţial, răzleţ şi fără o interpretare juridco-istorică. Cu toata acestea, chiar în acea carte se vorbeşte de donaţiunile făcute anterior la 1757, de Bosie. Cui le-a făcut arest fondator, dacă instituţia nu exsta ? Dar ca interpretare de documente ? La 14 şi 17 Sept. 1754 în două hrisoave deosebite C. G. Racoviţă, după interpretarea din 1907, ar fi întemeitorul Bisericii Pr. Samoil Focşani; dar apoi, tot C. G. Racovitză adaig că ,,a donat numai un loc pe care aţu au clădit acea biserică“. Tot astfel procedează şi lu Mtirea Precista, unde la 20 ian. 1757 declară prin hrisov „că el ar fi zidit din temelii Precista, Pr. Samoil şi Bodeşti*", iar la 30 Ian. acelaş an, adaugă prin alt hrisov că „a ajutat numai cu bani şi zestre la zidirea acestor mănăstiri" şi câ ,,numai pentru economie şi pentru siguranţa dona hunii" spunea în hisovul anterior că el ar fi întemeiat aceste aşezăminte monahale. (C. 4, p. 35, No. 11, Filiul I, al 1 Doc. Epitropiei). Scopul însă îl justifică. Dacă sar ceti numai fragmente din hrisoave, atunci ar putea reeşi că spitalul Sf. Spiridon este fondat la 1761 De pildă, Gr. I. Ih. Calimah V. prin hrisovul din 8 Aug. 1761 zice : „Cu ajutorul lui Dumnezeu, se va face la Iaşi spitalul ierarhului Sf. Spiridon"!! deci , viitor. Când se vorbeşte de fondarea Epitropiei Sf. Spirdon numai neştiutorii se pot referi la spitalul de Iaşi, ca şi când aceasta ar fi întreaga instituţie. Aşezămintele Sf. Spiridon dinţează prin contopirea Epitropiei din Focşani, cu cea am Roman şi apoi la 1764 cu Generalnica Epitropie din Iaşi. Or, şi Precista din Roman şi Pr. Samoil din Focşani sunt întemeiate tot în decursul acestor ani dela 1736 la 1752. Mai există vreo posibilitate de ripostă sau interpretare ? Dar, pentru că îmi vorbeai, Domnule, de ultimul meu volum omagial: Așezămintele St. Spiridon, 1937, din multiplele recenzii asupra lui, citez numai pe aceia ai lui Evitrop Prof. Gr. Z. Popa făcută în „Însemnări ieşene“ II, No. 22 pag. 603, imediat după apariţie, iar nu după 9 luni de gestaţiune aşa cum pretinzi că ai aflat D-ta, pe una mai vecină . Dl. G. Răileanu ,cel mai bun cunoscător al legiuirilor care au guvernat aşezămintele Sf. Spiridon, a scris această monografie care îndeplineşte un adevărat gol in istoricul instituţiunii". Evoluţia lor „este expusă clar şi sugestiv prin copii de documente". „Pentru prima dată avem publicată o listă a donatorilor". Statutele Instituţiunii ,,sunt aduse în filele acestei frumoase monografii"... „Este o lucrare ioane memorie monografia D-lui L...ileanu si care va aduce reale servicii in clarificarea pozi[ei Spirdonei. Dar, pentru a nu rămâne Domnule, nici D-ta ca, fondatorul Bosie, un donator anonim, numai eu te voi publica în documentele noi aia Spiridoniei ce apar consecutiv. Acolo voi arăta şi pe oamenii conştienţi care apără Instituţunea, ca şi pe detractorii ei, Gh. Răileanu x Camera de muncă aducea cunoştinţa patronilor că, potrivit art. 91 din legea contractelor de muncă, sunt obligaţi să acorde concedii de vară salariaţilor din întreprinderile lor. Patronii vor depune un tablou de concedii la Camera de Muncă, iar o copie o vor afişa in biroul întreprinderei. Cereţi la băcănii şi restaurante numai BORVIZ DE BORSEC, tipica apă minerală naturală. Dacă in ceia ce priveşte administraţia propiu zisă a Băilor din Vatra-Dorna, datorită unei serioase îndriări şi conduceri, situaţia se prezintă după cum ara descris- o în aticolul precedent, înfloritoare din toate punctele de vedere,—nu tot astfel se prezintă situaţia edilitară a comunei Dorna-Vatra supusă şi ea consecinţei guvernării partidelor politice. Actualul primar, d. Alexandru Pedmonte, venit de câteva ani în fruntea administraţiei acestei comune, s'a plătit de mgii dificultăţi în executarea unui progTVU iertaTii neujunciare care să pună într'o mai însemnată valoare această staţie balneo-climatică. De bună seamă, că preocuparea principală edilitară a actualei administraţii trebuia să fie canalizarea e care se reseraţia nevoe atât de mult in această staţiune, o apă potabilă şi un pavaj îngrijit, care toate împreună să dea înfăţişarea unei staţiuni balneo-climaterică moderne, şi unde vizitatorii să nu aibă a suferi atâtea neajunsuri, pe care de mulţi ani le îndură fără apă şi canal. Intr-adevăr, actuala conducere a Comunei a găsit un început de lucrări pentru canalizare şi conducte de apă potabilă şi care continuă a se executa. Insă condiţiunile în care s'au angajat aceste lucrări par a fi defectuoase din punctul de vedere al sarcinilor care apasă. Şi vor apăsa mut timp asupra bugetului Comunei , aşa că actuala administraţie, printr’un memoriu înaintat forurilor ierarhice competente, a arătat toate neajunsurile ce a au creiat Comunei prin felul contractărilor acestor lucrări de trecutele administraţii. Bugetul redus Îngreuiază şi mai mult executarea multor mbunătăţiri edilitare. Se dă însă toată atenţiunea întreţinerii şi curăţrii străzilor. Uzina electrică dă curent în toată staţiunea, însă maşinele sunt vechi reformate deşi îndestul de costisitoare, iar preţul Îl mini. îndeajuns -US 'u-tftstnt»—i-S-f v Uf valul. * Preţul alimentelor nu este exagerat ;—se vor aplica totuşi preţuri mix.male. Se face cu severitate controlul preţurilor şi curăţeniei, la restaurante şi magaziile de desfacere a alimentelor. In privinţa locuinţilor, se găsesc hoteluri curate, vile şi locuinţi particulare, iar costul camerilor variază după confort şi distanţă de băi. In totul, cheltuelile de inteţinere variază în raport cu pretenţiunile vizitatorilor. O bună muzică militară din Cernăuţi concentrează de 2 ori pe zi în minunatul Parc al Băilor, iar pentru sezonul Iulie şi August se proectează variate d strâmţii. Staţia Dorna-Vatra este şi un important centru turistic care permite vizitatorilor amatorii excursii în toate direcţiile. In general, staţiunea Citemato • Balneară Vatra-Cornet situată în cel mai pitoresc loc din frumoasa Bucovină, are un potenţial mare şi care dată va fi valorificat, cu avântul de prosperitate şi înţelegerea ce se desenează, a tuturor factorilor administrativi, va realiza mari binefaceri atât stării higienice şi economica a mediului inconjurător naţional, cât şi a tuturor vizitatorior ce vor veni să-şi ingrijească de sănătate, atraşi şi mulţumiţi de o totalitară organizare modernă a acestei frumoasă și binefăcătoare rta‘ L .jxU&Mi a, in îtlo»*ir*n . --- b a htvu ăoti m ate r ică-Victor mun teanu Dorna-Vatra M VI iecs iafsa ra IN VATRA-DORNEI Probleme edilitare.—Înlesniri pentru vizitatori. Am scăpatde [::kigßW »ßay&i« ES T E P ROD US CHINOPLASMIIM Proces® de cetăţenie D. Prim Procuror E. Costinescu a f cut recurs la tribunal, contra încheierilor d-lui jude Ocol Tg. Frumos prin care s'au acordat cetăţenii r* române comercianţilor Mordis Rozenberg, Iancu Kaufmann su Burch Bereu şi Zaidleronaş, toţi din^Tg. Frumos. D. Alteraţic din București str. Hamon 14, a făcut apel la tribunalul Iași, pentru că i s’a respins cetățenia în urma revizuirei actelor. ______ _ Medicii cu renume mondial, au constatat că numai BORVIZUL DE BORSEC spali rinichii.