Opinia, iulie 1938 (Anul 34, nr. 9373-9399)
1938-07-22 / nr. 9391
* O stare de faisterie generală ! Criza, şomaj şi ameninţare d© război. Pericolul ffaibeas» Pesimism«® «5»S« Lloyd Oscar^i© Inir'un articol publicat de curând în „Marianne“, fostul ministru englez d. Lloyd George se ocupă de situaţia actuală a lumii. Fruntaşul englez arată ca pentru a avea un indicator foaial asupra mersului afacerilor în Anglia, cercetează trei mărturii: brianţa lunar al comerţuui şi t navigaţiei, încasările căilor ferate şi situaţia şomajului. Or, toate aceste indicatoare il fac să fie pesimist la ultima vreme. Exportul a scăzut cu 7 la sută, încasările căilor ferate de asemenea au scăzut, în schimb numărul şomeurilor a sporit cu 300 000. Ceia ce-l face şi mai pesimist pe dl. Lloyd George e că mare parte din aiacen sunt încheiate pe baza înarmărilor, pentru cari se ehem, luesc, sume enorme. Peste tot se vorbeşte de refugii şi apărări contra aeronavelor, creându-se o stare de isterie generală. Acum, singurele întreprinderi în care naţiunile îşi plasează resursele sunt acele care fabrică obuze şi avioane de bombardament. Harta Europei centrale a fost desemnată din nou. Apoi vom avea o nouă Spanie şi deci o nouă regrupare a puterilor europene Dar cea mai mare schimbare se va produce în Răsărit. Dacă Japonia iese învingătoare, va deveni cel mai puternic stat militar din lume. Populaţia sa va reprezenta un sfert din omenire. Iar dacă China nu cade învinsă, ea se va găsi la sfârşitul acestui război complect schimbată. Va fi conştientă de forţa sa, cu o armată experimentată şi mai ales care va şti că nu are de ce se teme într'un război cu albii. Chica va fi în stare să ridice o armată de 50 milioane oameni. În acest timp, rasa albă se luptă cu chestiuni de comerţ, şomaj şi ideologie. Peste câţiva ani, vom asista poate la ridicarea teribilului pericol galben din răsărit — încheie articolul său, fostul premier englez. AA IracmsárSf© istugeSaur© In primul trimestru in exerciţiul financiar (1 Aprilie-1 Iulie), incasările bugetare au fost foarte bune. Din impozitele directe s’au incasat 1548 milioane lei, faţă de 1634 milioane evaluări. La cifra de afaceri şi automobile s’au încasat 1112 milioane, faţă de 1190 milioane evaluări La timbru şi Înregistrare este chiar excelent, incasându-se 786 milioane, faţă de 750 milioane prevedri. Asemea, excedent la băuturi spirtoase, încasăndu-se 223 milioane, faţă de 204 milioane prevederi. La vămi s-au încasat 318 milioane, die 368 milioane prevederi, încasarea la articolele de consumaţie a fost de 1177 milioane, din 1187 prevederi. Spectacolele au dat 12 milioane din 15 milioane prevederi. In general, situaţia bugetară esU bună. Sra cai item iu ralul fcst lacrn«''.«un Direcţia muzeului din Alexandria a publicat de curând lista obiectelor găsite în mormântul lui Tutarkimon. Din acestea reese că cultura egiptenilor era pe vremuri mulmai desvoltată decât s’a crezut până acum. In orce caz est® fantastic și extraordinar câte lucruri au fost găsite la mormântul lui Tuhnkimon, in afară da mumiile intacte. In afară de nenumăratele bijuterii, aur şi pietre preţioase, cari au fost găsite, seu mai descoperit şi diferite obiecte cari arată că in secolul al 14-lea înainte de Christos se arăta mare interes cosmeticei. S'a mai găsit o canapea care acum este numită „Recamier", un instrument care aduce foarte mult cu o vioară , cărţi de joc din granit şi lame de ras din aceiaş piatră. Un lucru curios : s'a găsit în acelaş loc, şi o maşină de carne. 000 Gen O isasfindlă e& Iu» Hermest«! Sclaaw Marele scriitor englez Bernard Schaw a făcut nu de mult, o călătorie in America. Cu acest prilej, el a fost şi a Hollwood, unde a avut o ntrevedare cu producătorul Samuel Goldwin, pentru a trata filmarea pieselor sale. La ieşire, Schaw a declarat ziariştilor: — Din nefericire nutra putut cădea de acord. Dl. Goldwin ţine prea mult la artă şi e prea mult la afaceri. 090 600 om mn e rebii mm. - mieii. Printre minunatele daruri pe care natura le hărazise Reginei Maria, era talentul scrisului. Regina noastră a fost o poată la toată puterea cuvântului, cu suflet şi cu dar de scriitoare. Scrisul său este impregnat cu acea notă de duoşie şi de entuziasm în faţa frumosului, caracteristice vieţii sale. Regina Maria a iubit frumosul oriunde l-a găsit, ca o adevărată artistă: a îndrăgit zările albastre ale Branului, piscurile Sinaiei ca şi cerul marin al Balcicului. A înţeles şi a căutat sufletul poporul român, după cum i-a apreciat comorile lui de artă. In cadrul castelelor regeşti, poeta regină Maria apărea tovarăşă a crinilor, în chenar românesc de scoarţe iscodite măestru şi de icoane bitrâne, ca şi credinţa paiurilor noastre. Îmi aduc aminte ce mult m-a surprins prima carte a Reinei Maria, care mi-a căzut în mână: „Ţara mea“ (My Country). Sunt acom pagini de observaţie adâncă şi de descriere a ţăranului român, scrise de o pană care l-a cunoscut bine pa acest ţaran în toate manifestările lui. Ţăranul care merge domol pe drumul de ţară, lăsându-se in voia boilor înceţi, fără a se grăbi de loc, venind parcă din veacuri cu filosofia şi cu felul lui de a fi, este prins minunat în paginile marei Regine. Surprinderea mea de atunci, pentru modul cum Regina Maria a înţeles atât de bin® cadrul şi sufletul românesc, «ţi-a fost indepărtată când am citit cartea „Dinainte şi după război»“ (19.5). Pentru a vedea cât a iubit Regina-Mamă această nouă patrie a Sa, e destul să citez o fază din această operă: „Şi atunci am priceput că, chiar dacă alţii s’ar fi hotărât să piece, eu m-aşi fi înfipt cu copii tn pământul acesta şi, ca să ne desprindă de el, ar fi trebuit s smulgă şi inimele din nou". Dragostea Reginei pentru frumuseţile ţării noastre se poate vedea şi din cartea „Glasul de pe munte“, unde este descrisa poezia munţilor româneşti, pe care Regina i-a utreerat neobosită ca şi Înaintaşa sa, Carnaen-Sylva—îndrăgostita pădurilor. Scriitoarea Regină—Maria a cultivat cu preferinţă epicul şi feeria, ridicându-se pe culmile imaginaţiei şi ale poeziei. Ne-a dat poveşti, feerii şi acel tulburător poem „liderim" (Feeria-balet „Taina” urma să se joace curând la opera din Varşovia). Imănuncherea realului cu imaginarul se poate vedea si în ultima sa carte „Măşti”, recenzată de cuvânt în ziarul nostru, după cum un deosebit talent epic a pus in cele două volume de povestiri din trecut. „Regine neincoronate Pentru no , Românii, insă cel® mai scumpe pagini sunt acel® din „Povestea Vieţii Mele* (3 vol.). Acolo este istoria ultimelor decenii, împletită cu viaţa scumpei noastre regine; acolo este marea epopee a războiului întregire, cu toate lipsurile şi durerile pe care Regina le-a suferit alături de poporul ei drag. Pana inspirată a poetei a păşit din lumea inspirată a antasmelor, descriind realitatea crudă a tranşeelor şi a zilelor de refugiu. Prin scrisul de autentică lierată, ca şi prin faptele vieţii sale, Regina Maria a fost o mare Româncă, îndrăgostită de frumuseţile ţării şi de calităţile poporului, pe care le-a cântat ca nimeni altul. Volumele rămase de la scriitoarea Regina Maria sporesc neţărmurit tezaurul de bogăţi, rămase de pe urma unei vieţii a cărei făclie n'a ars în zadar. Aurel Leon Lei 350. . . . . pe mar „ iso. . . . . „ o ia ai „ 00. . . . . „ 3 iun „ 35. . . . . „ 1 iunS „ 1500. . . Instituţii publice IAŞI STR. LAPUŞNEANU 37 Ziar populat • cotidian. Atelierelen josnirica „Opui»“ No 1298 1299 Redacţia şi Administraţia IAŞI STR. LAPUŞNEANU 37 Director rr. 9. dXIILic Uira baftâi Interesul pentru opera latera**» «a Reginei Măriei Se ştie că Regina Maria iasă In urma sa o bogată operă literară. Cărţile Reginei scriitoare au fost întotdeauna gustate pentru valoarea lor Uterară şi pentru interesul documentar. Mai ales au fost tr.să cerute operile sale, acum, in zilele acestea de mare doliu. De curănd a apărut in vitrine ultima lucrare a Reginei, romanul „Măşti“. Cartea se bucură de un mare succes de librărie, de altfel ca şi cărţile anterioare. La librariile locale, volumele Reginei Maria (mai a Ies „Istoria vieţii Mele") s’au epuizat încă de Mărfi. Publicul a adus astfel încă un omagiu mare! noastre Regine, citindu-i cu evlavie Slovan care pulsează sufletul și dragostea de fără a ilustrei Suverane. Cu acest prilej trebue să remarcăm virinele aranjate de librăriile locale. Librăria Ath. Gheorghiu a expus portretul îndoliat al reginei, în cadrul operilor Sale. La librăria Ligii Culturale au fost expuse numeroase fotografii cu diferite aspecte din viața iubitei Suverane. Din viața Reginei Maria Regina Maria, prezidind un concurs sportiv la Predeal, în primăvara anului curent. A fost ultimi oară cînd iubita Suverană a aparut la o aestare publică. II mOMIEI MUHIDAR» A ţării scumpă glie şi fiii săi cu toţii îmbracă doliul negru şi haina rece-a morţii, Căci vestea ce-am primit-o cumplit ne înfioară..... Azi moartea ne răpeşte cea mai de preţ comoară, Pe scumpa noastră Mamă, Regina României, In ceruri de lumină ducându-i veşniei. „In sate, invalizii, la vetre plâng cu jale Cum Tu plângeai amarul durerii din spitale De veghe nopţi de-a rândul le alinai durerea Turnându-le în suflet, duioasă, mângâerea. Te plângem toţi Românii şi’n ritm vor plânge anii, Şi'n cerul veşniciei Te vor slăvi orfanii“. In linişte eternă..., Tu Doamne ,‘ncunjoarâ, Tihnit să-i fie somnul,... ţărâna'n veci uşoară. GHE. V. COTEZ învăţător D . Eugen Titeanuw im frinaliai Hkinaisteisskaa PropagaiBidel într'un articol recent apărut, de prof. N. Iorga releva stăruitoarea propagandă, pe care ungurii o întreţin peste hotare. O propagandă bine hrănită şi bine plătită — scria marele nostru istoric — întrebuinţează toate mjoacele până şi cele mai grosolane. Un cuvânt unguresc, un tablou unguresc, o carte ungurească, trebue imediat comunicat opiniei publice mondiale. Este ceiace nu am făcut noi vreodată, lipsind ţara de o cunoaştere temeinică peste hotare. Nimic din ceiace s'a realizat pentru binele întregei ţâri, nu a găsit mijlocul să fie comunicat peste graniţe. Frumuseţele României, acţunile măreţe, dar mai ales stările reale de lucruri din lăuntrul ţării, nu găseau tălmăcitori pricepuţi şi cu tragere de inimă. Lipsea până acum un minister al propagandei. Noul regim, cu care M. S. Regele a binecuvântat ţara de la 11 Februarie, l-a creat, atribuindu-i rolul important, pe care asemenea departamente îl deţin şi aiurea. D. Eugen Titeanu în fruntea ministerului Propagandei, este ceiace eoglezii numesc „the right man In the right place", Vechiu ziarist de talent, doctor In ştiinţi economice de La Paris, d. Eugen Titeanu a militat pentru România, chiar in timpul studiilor din Franţa, unde a colaborat la publicaţiunile naţionaliste, insistând prin articole remarcabile, asupra ţării sale. In ţară, d. Eugen Titeanu a fost permanent în slujba scri-(Ceffitipa 2-a) D. EUGEN TITEANU ■ într'un număr trecut al ziarului, neam ocupat de minunata staţiune balneară Budachef Cordon. Din lipsă de spaţiu, însă, n'am avut prilejul să relatez in întregime complexul balneoclimatic al acestui loc dătător de sănătate. Revenim deci cu noui amănunte, date şi cifre, relatate de însuşi directorul staţiunii, cunoscutul medic ieşan, Docent Dr. Emil Hurmuzache. D-sa este şi şeful Serviciului de Puericultură al spitalului Sf. Spiridon din Iaşi şi directorul medical al Coloniei Epitropiei la Budache-Cordon. Dr. Dr. Hurmuzache este foarte greu de găsit, şi, chiar dacă îl întâlneşti, acasă sau pe stradă, este veşnic ocupat, veşnic cu gândul la bolnavii d-sale. Am reuşit să-l răpesc pentru 15 minute de lângă pacienţi şi să-i iau un interview. Ca şef suprem al tuturor staţiunilor balneare din Sudul Basarabiei, în care calitate se află de mai bine de 15 ani, d. dr. Hurmuzache a avut ocazia să cerceteze şi să cunoască îndeaproape toate obiectele binefăcătoare de sănătate ale acestor staţiuni. Insă centrul d-sale de activitate este Budache-Cordon, unde şi-a instalat un cabinet special de consultaţii şi un laborator pentru analize. Situaţia geografică înainta da a trece la istoricul staţiune!, d. dr. Hurmuzacha ne vorbeşte despre situaţia geografică a ei. „Coasta basarabeană a Mării Negre — ne spune d-sa— se prezintă cu totul altfel decit cea dobrogeană. Făşia de teren — cam vre-o 60 km. — cât constituie plaja staţiunilor din Sudul Basarabiei, este compusă dintr'un chip fin, cvartes, aruncat de mare de veacuri şi depus la gura lacu- rilor imense ce se găsesc îndărătul acestei fâşii de nisip căreia localnicii i-au dat numele generic de „Cosa". Aceste lacuri sunt pline de nămol, în genul Techirghioluri, dintre care cele mai importante sunt lacurile Budache- Şaboat şi Burnaz. Dispoziţia geografică permite formarea unei paje excelente pentru cura de soare, cum puţina sa găsesc In Europa. Intr'adevăr, expusă spre S.SE, razelor solare cel puţin 3 , 4 din zi, această plajă este adăpostită in unele părţi contra vânturilor reci de la Nord, întrucât are in spate protecţia unei faleze Înalte de vre-o 30 metri". Istoricul staţiunii Cea mai bună dovadă de aprecierea acestor multiple calităţi ale Sudului Basarabiei,—este rapiditatea cu care au luat fiinţă aici atâtea staţiuni balneare. D. dr. Hurmuzache ne relatează ca până la 1918 nu exista în toată Basarabia decât o singură localitate balneară, anume Budache-Stat şi care deservea numai nevoile locale. Staţiunea Budache-Cordon, aşezată pe platoul dintre mare şi colţul da [Continuare in pagina 2-a) V ââ©ţ|l«fiura Coasta basarabeană @ Mării ütegre ®a|*e®*sira&ia Sea sBaţ£ugnii BueSacrae-Corilora. SLau mauririle «Ilmaă dr. E*a«al Hsarraaiuatachie.