Opinia, aprilie 1940 (Anul 37, nr. 9909-9931)
1940-04-02 / nr. 9909
ANUL XXXVII No. 9909 1 180Î 1 LE II ABONAMfîNTS: U 1" i l . n* Lei *pJ f- - \ .pe un an 1 1 1 l . 6 lunî 1 §0j f t 2 ?, 3 luai V * 85 J « » - - „ 1 Urnai 1 vmi i »Instituții publicat iar popular cotidian MARTI 2 APR ira Na 1299 1299 1436 1533 si Administrația LAPUȘNEANU 37 Director C. R. CHIIULM Atelierele tipografice „Opinia" IASI STR. LAPUŞNEANU 37 Fapte ii legătura cu suiam emeriă dr. DMinarii Asigurarea păcii în sud-estul Europei Părerea cercurilor din Berlin Berlin (Pr. S.)—Explicaţiile d-lui Molotov privitoare la chestiunea Basarabiei au fost aci în mod special accentuate, arătându-se că această chestiune n’ar fi un motiv pentru un război între Rusia şi România. Germania şi-a arătat adeseori dorinţa de a se menţine pacea în sud-estul Europei şi nu se poate aştepta ca în chestiunea Basarabiei să se facă o excepţie. Referitor la acest punct a fost arătat şi dorit în unanimitate absolută de Germania şi Italia, ca problemele politice rămase deschise în Europa sud-estică nu pot fi rezolvate pe calea armelor. Desigur, acesta este un rezultat al consultărilor de la Brennero în care pacea în sud-estul Europei a fost asigurată. Turcia satisfăcută de declaraţiile d-lui Holotov Ankara (A. O. T)—Discursul rostit de dl. Molotov în ţaţa sovietului suprem, a fost aşteptat cu vădit interes la Ankara. Pasagiul din discurs referitor la relaţiile rusoturce au provocat o impresie excelentă în cercurile turceşti. Ziarele arată că acest discurs diferă mult de cuvântarea ţinută acum 5 luni de dl. Molotov, Reynaud şi Daladier, generalul Weygand a avut o conferinţă militară cu generalissimul Gamelin. Obiectul discuţiei a fost starea trupelor din Orientul apropiat. Şi Itania are o linie Roma Sefani)—Linia „Maginot“ italiană, numită aici »Fortificaţiile alpine Licteur" a fost complect terminată. Formată din lucrări betonate in tot lungul frontierei italiene, ea se întinde de la coasta de Azur la marea Adriatică, iartarele cu Franţa, Elveţie, Germania şi Iugoslavia. Lungimea sa totală este da 1500 km. Noi restricţii în Italia Belgrad (Avala).—Ziarele iugoslave anunţă că guvernul italian a hotărât sâ introducă încălţămntea integrală. Se va pune In vânzare încălţăminte de tip udrc. In felul acesta sa face economie de materii prime şi se poate controla preţul. Semn distinctiv pentru poloneji Zurich (A. T. E.)—Monitorul Oficial al Reichului publică un decret semnat de d. Hemier, prin care bârbiţii şi temelie polone din Reich sunt obligaţi să poarte insignă, spre a fi cunoscuţi că sunt polonezi. Insigna are litera P,in mijlocul unui patrat. Nerespectarea acestei dispoziţii aduce amendă şi închisoare. Normalizarea legăturilor aviatice ruseşti I1PZ. Zurich (A. T. E.)—Dl. Ivan Molotov, fratele primului ministru sovietic, care este conducătorul aviaţiei civile din Rusia, a făcut declaraţii, arătând că Rusia va redeschde toate liniile sale aviatice comerciale şi de pasageri. Totodată avioanele vor fi întrebuinţate în agricultură la stropitul viilor şi al fructelor. Dl. Surite călătoreşte prin România Bucureşti. — Dl. Suritz, fostul ambasador al Rusiei la Paris, a plecat precum se ştie spre Moscova cu trenul. Azi dineaţa d-sa a intrat la ţara noastră, venind din Jugoslavia. Dl. Suritz va trece mă departe in Rusia, via Bucureşti-Iaşi-Chişinău. In Iugoslavia, fostul ambasador a refuzat să facă declaraţii ziariştilor. Statei® neutre fii vor apăra neutralitate® Roma 1 (Ştefani)—zvonurile cu privire la intensificarea activităţii diplomatice franco-engleze în ţările scandinavice şi cele bacanice, a produs îngrijorare în statele neutre. Aceste state sunt decise să-şi apere neutralitatea, mai ales după exemplul Poloniei şi Finlandei. In ţările nordice se observă unele pregătiri pentru afirmarea neutralităţii împotriva oricărei încercări britanice. Germanii voesc sa transforme Europe Zurich 1 (A. T. E.)—Cunoscutul fruntaş german Alfred Rosenberg a ţinut ori un discurs la Ludwigshafen. Oratorul a arătat că războiul nu este altceva decât reacţiunea unor puteri împotriva instaurării regimului naţionalsocialist în Germania. Anglia şi Franţa au avut prilejul de a creia o nouă Etapă, în 1919, dar nu au făcut-o. Situaţia de azi nu le va mai da acest prilej. Naţional-socialismul este acela care ▼a transforma Europa. • Bismark şi d. Hitler Berlin (D. N. B.) — Ziarele germane comemorează împlinirea a 150 ani de la moartea lui Bismark, comparând du-1 pe cancelarul die fer cu d. Hitler. Ziarele arată că ceia ce n’a putut realiza Bismark in mod desăvârşit, a făcut d. Hitler, unirea tuturor germanilor. Se citează de asemenea cuvintele lui Bismark: „Cine se va atinge de Germania, îşi va arde degetele“. Generalul Weygand la Paris Paris (Havas) — După întrevederile cu d-nii + Zdrobiţi de durere şi in veci □emângătaţi: Dumitru soţ, Grigore fiu, Jeana Jora cu copiii traian şi Deciu nepoţi, Eliza soră, Constantin şi Dumitru Iraţi, împreună cu familiile înrudite anunţă pierderea aceleia care a fost o soţie bună, mamă scumpă şi devotată Zemfira Păstravanu de 63 ani Stinsă din viaţă fulgerător în noaptea de Vineri 20 Martie 1940, înmormântarea va avea loc mâne Marţi 2 Aprilie ora 3 p.iu. la Cimitirul Eternitatea, in a cărei Biserică este depusă. Dri dimineaţă, in p. esenţa unui mare număr de aeponari, la „Prima Soc. de Economie" a avut loc adunarea generală. A fost desemnat mai întâiu biroul adunărei, în următoarea formaţie : d-nii prof. Emil Diaconescu—preşedinte, profesor Vasile Lungi vicerpreşedinte iar secretari d-nii. Dodon şi Grigore Şerbănescu. Intrându-se in ordinea de zi, adunarea a dat descărcare Consiliului, aprobând proectul de buget. Cu acest prilej, d-nii Hagiau şi căpitan în rezervă Al. Şirban a luat cuvântul, cerând unele lămuriri, care le-au fost date de d. prof. E. Diaconescu—preşedintele consiliului de administraţie—şi fl. Gheorghiu şeful Serviciului Contabilităţii. Dl. deputat N. Gheorghiade, a adus apoi elogii activităţii acestei vechi instituţii şi filată rolul de prim ordin ce-l va avea in viaţa economică a acestei regiuni. După seasta, d. deputat Th. Zipa a dat o serie de explicaţii gospodăreşti, asigurând că se va lărgi raza de înlesnire a masselor, prin acordarea de credite a celora ce merită a fi încurajaţi. După epuizarea ordinei de zi, d. prof. E. Diaconescu, a relevat unitatea de vederi şi sprijin a tuturor acţionarilor, la care se adaugă munca fără preget ce o vor depune proeminentele personalităţi, ce compun consiliul de administraţie al acestei societăţi,prevăzând rolul ce-l va avea aceasta instituţie atât pentru Iaşi, cât şi pentru Moldova. La urmă, d-sa a adus elogii tuturor acelora ce au muncit pentru redresarea „Primei Soc. de Economie", relevând la special pe colaboratorii consiliului: d-nii Ih. Gheorghiu şeful contabilităţii, Mihai Ciucă casier general şi 1, Vulpe contabil. După aceasta, adunarea a procedat la alegerea noului consiliu de administraţie, care de data aceasta s -a mărit numărul cu încă doui membri in urma modificărei statutelor. D-nii prof. Emil Diaconescu— preşedinte—deputat Th. Zipa —vice-preşedinte—preot protopop Gh. Niculea, iar d-nii Alexandrina şi Vasile Voischi cu copii, Antoaneta şi Const. Costinescu cu copiii, fiice, gineri şi nepoţi ; familiile: Maria Rohr, Ferdinand, Iozefina, Matei Hanrieta şi Victor Fati, Emilia Heiban, surori şi fraţi, precum şi familiile înrudite, au durerea de a anunţa încetarea din viaţă a scumpei lor Janeta Antinescu în etate de 68 ani înmormântarea va avea loc în ziua de Marţi, 2 Aprilie orele 4 după amează la cimitirul Eternitatea. Serviciul religios se va oficia la capela Catolică. Adunarea generală a „Primei Societăţi de economie“ Discuţiile.—Votarea bugetului.Alegerea noului consiliu de administraţie* deputat N. Gheorghiadi (directorul general al Creditului Urban) şi Camil Molăş expert contabil, ca noui membrii. Cenzori au fost aleşi d-nii I. Popovici, expert contabil, N. Păun şeful contabilităţii Soc. Comunale de Electricitate, cpt. in rezervă Al. Şerban şi supleanţi d-nii prof. univ. 11 ie Minea,Cristea Drăghici şi prof. Vasile Lungu. După ridicarea şedinţei, consiliul a desemnat ca din consiliul de direcţie a „Primei Soc. da Economie" să angajeze banca—ca procurişti — d-nii prof. E. Diaconescu, Camil Motăş, Th. Gheorghiu şi Mihai Ciucă. Ceiace e o chezăşie de prosperitate a celui mai vechiu aşezământ bancar din Moldova. C. DAM, Autonomia Croaţiei Belgrad 1 (Avaia)— Consiliul de miniştri întrunit aseară a discutat chestiunea autonomiei Croaţiei. S’a hotărât ca această provincie să se bucure de autonomie administrativă şi uscată. O serie de impozite vor fi incasa e de administraţia Canovinei. Holeră In vidii Londra 1 (Reuter).Din Calcuta se anunţă că din cauza grevei măturătorilor de stradă, a isbucnit epidemie de holera. In prima zi au murit 10 persoane. De la Camera de muncă Se aduce la cunoştinţa tuturor funcţionarilor particulari, meseriaşi şi lucrători, că începând dela 15 Aprilie 1940, se deschide, la Camera de muncă, un curs de muzică instrumentală. înscrierile se fac în fiecare seară de la ora 6 7.30 la secretariat. Persoanele înscrise se vor prezenta la cursuri cu instrumentele respective. • Elevii de la şcolile de ucenici No. 1 şi No. 2, care au fost aleşi pentru cor, sunt rugaţi să se prezinte de urgenţă la Camera de muncă. DOMElviUKARE Eri a avut loc comemorarea d-rilor N. 0.hs şi Ed. Marquies la Spitalul Israelit. Dl. Rabu Dr. I. Şafran deplânga moartea acestor distinşi medici. Dr. I. Poper face biografia d-rului 0.hs. Dl. Carol Dritner expune amănunt viaţa d-nului E. Margulies ca medic, consilier comunal, vicepreşedinte la comunitatea evreilor din Iaşi, membru la Societatea „B-nei Brith", etc. Dr. Dr. Segal-Caritas în numele colegiului medical de la Spitalul Israelit vorbeşte de activitatea prodigioasă a defuncţilor d-nn O-ha şi Margulies. INFORMAŢII x Se anunţă o a doua conferinţă a d-lui profesor dr. Niculescu-Petruş. De astă dată, distinsul profesor va vorb despre „viaţa şi opera regretatului scriitor dr. Mironescu. Conferinţa va atrage, tot laşul intelectual. ACT P103.~Din iniţiativa „Ligei de Est" se va aşeza la momântul acelui care a fost Ticu Stavăr o placi comemorativă. Iniţiativa a fost luată de acei cari l-au avut în mijlocul lor pe Ticu Stavir, ca unul care a fost un mare susţinător al sportului ieşan. x Se ştie că Prima Societate de economie sie transformat in societate anonimă pe acţiuni. Se dă ca sigură numirea d-lui Motăş, ca director geneal al Băncei. La primărie s-a celebrat căsătoria civilă a d-lui Carol Culcu grefier la tribunalul ieşan, cu d-na Nataliţa Teodorescu. DE INCtlRIAT o cameră mobilată cu sau fără pensiune. A s® adresa la Magazinul Marinarii Str. Anastasie Panu (vis-a-vi de Farm. Receanu). DE ÎNCHIRIAT una, două şi 3 camere, fiecare cu antret bucătărie, aţă, canal şi lumină in Stradela Albă No. 2. Vizibile 11—1 şi 3—5. u stiri poliţieneşti INCENDII.—Un Început, de incendiu s'a declarat la locuinţa d-lui dr. Hurmuzache din str. Lăpuşneanu 20. Focul a fost localizat de pompieri. — Un alt incendiu s'a declarat la locuinţa d-nei Agafia Colasmiov de str. Trancu 33. — Un început de incendiu s'a declarat la Casa Asigurărilor Sociale. Focul a fost localizat de oamenii de serviciu ai instituţiei. MUŞCATĂ DE CÂNE — A fost internată în stare extrem de gravă la spitalul „Sf. Spiridon", femeia Maria Stănescu, care pe când trecea pe str. Mutu, a fost atacată de un câine, trântită jos, muşcându-i nasul şi rănind-o a obraz.* FURTURI.—Hoţii necunoscuţi au jefuit locuinţa d-nei Ecaterina Ieniceanu din fundacul Tănăsescu 10. — D-na Adela Goldstein a reclamat poliţiei că i s'au furat din casă 5 costume bărbăteşti. — D-lui loan Maxim din str. Ion Creangă 62, pe când mergea în tramvaiul de Abator, i s'a sustras di® buzunar suma de 1700 lei. — S'a comis un furt de păsări la d. Const. Eşanu din şoseaua Holboa 38. Tablou Nr. 1 Pentru ostaşii concentraţi Obiectele confecţionate pentru ostaşii concentraţi şi predate unităţilor prin Prefecturile de judeţ®, din fondurile puse la dispoziţie de Ţinut. Judeţul: Vaslui Reg. 25 Infanteria 1452 ciorapi 528 flanele, Baia Reg. 16 Infanterie 1617 ciorapi 1019 flanele, 50 mănuşi 19 mânecuţei Iaşi Reg. 13 Dorobanţi 100 ciorapi 285 flanele, Iaşi Reg. 53 Infanterie 100 ciorapi 185 llanele, Iaşi Reg. 24 Artilerie 101 ciorapi 185 flanele, Iaşi Reg. 7 Roşiori 100 ciorapi 237 flanele, Iaşi Reg. 2 Transmisiuni 400 ciorapi 200 flanele 100 mânuşi 50 mânecuţe, Iaşi Reg. 12 Calaraşi 163 ciorapi 79 flanele 50 mănuşi 36 mânecuţe, Neamţ Reg. 15 Dorobanţi 730 ciorapi 770 flanele, Total Ţinut 4763 ciorapi 3488 flanele 200 mănuşi 105 mânecuţe. A căzut din tren Mare incendiu O impresionantă nenorocire s'a petrecut In apropiere de staţia Ungheni. In dreptulKm. 435la punctul El.sabeta, a fost găsit cadavrul unui bărbat de vreo 35 ani. Incepându-se cercetările s'a stabilit că cel mort se numea Teodor Guţan, originar din Corn. Ciuguleni jud. Lăpuşna. Acesta a căzut din tren în apropiere de staţia Ungheni. În cădere şi-a fracturat baza craniană, murind pe loc. la Cabraşi (Ialomiţa) Călăraşi 1.Un incendiu a isbucnit ori la imobilul locuitorului Ghet. Tita din str. Ath. Stoenescu. Focul s'a întins asupra unui întreg cartier. Au fost distruse mai multe gospodării. In grajduri au arabile și păsări. Au intervenit pompierii şi armata, reuşind să localizeze acul. ORA 12 Contele Teleki a Informat pe regentul Horty despre rezultatul vizitei In Italia Budai^sta 1 (A. T. . .J — Trenul special al primului ministru Teleki a trecut ieri după amiază graniţa, intrând pe teritoriul maghiar. La gara Szigetvar, premierul a fost întâmpinat de ministrul de externe contele Czaki, ministrul de interne şi autorităţile locale. Seara trenul ministerial a sosit la Buda-Pesta. Pe peron, se aflau autorităţile civile şi militare, marchizul Talamo ambasadorul Italiei la Buda-Pesta, precum şi un numeros public. Astăzi dimineaţă contele Teleki a fost primit în audienţă de regentul Horthy căruia i-a făcut un expozeu asupra întrevederii privute la Roma. Consiliul de miniştri a fost convocat pe după amiază cu următoare ordine de zi : 1) raportul primului ministru Teleki 2) expozeu al ministrului de externe Czaki 3) discuţia proectului de reformă al legei presei şi] constituirea nouei camere a presei. Cercurile politice sânt satisfăcute de rezultatul călătoriei contelui Tekk. Acest rezultat accentuiază independenţa politică a Ungariei şi hotărârea oficialităţii maghare de a avea raporturi paşnice cu vecinii. Acţiunea Arhiducelui Otto în America Paris 1 (Est. R.)—Se telegrafiază din Washngton di Dr. Sol Bloom, Preşedintele Comisiunei de Externe a Camerei, a anunţat că Arhiducele Otto de Habsburg va vorbi în faţa Comisiunei în ziua de 11 Aprilie, referîndu-se la situaţia europeană. America şi „Cartea albă“ germană Londra (Reuter) — Ştiri primite in cursul nopţii din Washington, anunţă că, noua carte albă germană a fost primită cu scepticism şi indignare în întreaga Americă. Ziarul „New York Herald Tribune" afirmă că, această carte albă, care este o compilare de aşa numite documente diplomatice găsite în arhivele ministrului de externa din Varşovia, e un mijloc grosolan de propagandă şi reprezintă o inmixtiune in politica de stat americană, urmărind să lovească în prestigiul preşedintelui Roosevelt. In legătură cu cuprinsul acestei cărţi albe, dl. Cordell Holl, a afirmat că nu atribui nici măcar o minimă exactitate celor publicate, deoarece nici d-sa şi nici colegii ambasadori la Londra şi Paris nu au scris şi nu au schimbat documentele şi notele atribuite lor.