Opinia, iunie 1940 (Anul 37, nr. 9958-9979)

1940-06-02 / nr. 9958

­i la Strand se redeschid Joi 30 Mai sub conducerea cunos­cuţilor restauratori Const. Gănju şi S.Grisaru. Vinuri selecționate Gretas, special Preţuri de concurenţă Publicul va fi distrat cu şlagărele cele mai noi şi mu­zică naţională şi clasică de cel mai renumit jazz, sub conducerea maistrului Lazăr Laifer. FOTOGRAFII ARTISTICI EXECUTA STUDIO­UL­­ T V STR. LAPUSNEANU DOAMNA DOCTOR PARHON D. STEFANES&J ■ledicprioiar al Spit. Socola ioala nervoase şi ale glan­delor cu secraţiuni intime METABOLISM BAZAL Cons. 315 p. m­. Cuza Vodă 83 Tel. 2269 Dr. Csiank­evics consultă BOLI DE PIEPT Str. Lăpuşneanu 19 Luni, Miercuri şi Vineri intre orele 1­­4 p. la Dr. Elena Preda Medic asistent al Spitalului Socol Boale nervoase şi al o glan­delor cu secreţuu­ni interne Analize hormonale. -- Diagnosticul biologic al sarcinei -- Tratamentul sifilisului n­ervos­asi, str. Vasi­le Conta 32 Consult. 4—6 TEITA COMBATS DURERI DE CAP MIS5?Fm N£ttBALGll»DimERI DE DI MT. »ACEU-GRIPA-JUNGHî? Dr. Adrian Stefănescu Medic de Spital Boli interne și nervoase METABOLISM BAZAL Consult 4—6 p. m. * fr. C«*a Vodă 85 (Palatul Braunstein) TELEFON 2269 Librăria, Antiquăria, Depozitul de Jurnale de Modă I. SCHREIBE! s’a mutat în str. Lăpuş­neanu 41, vis-a-vis de Ho­tel Palace (în pasajul de lângă Magazinul Englez) Cumpără şi vinde biblioteci, cărţi ştiinţifice şi şcolare. Cărţi noi de ştiinţă. Nu vă lăsaţi induşî în eroare, nici o apă mi­­nerală din ţară nu se d­­m­pară cu „Borvizul de Borsec" Medicii balneologi cu renume mondial, pe bază de experienţe, cercetări şi tratamente serioase au con­trmuat acest lucru. Dacă trebuie să beţi o apă minerală, nu chel­­tuiţi bani pe surogate, cereţi numai „Borviz de Borsec“inst d­e originare LA SIDOLI se prez ntă astăzi NU VREAU să mor cu Bette Davis şi G. Brent Al doilea film Jertfa supremă Juma! „Paramount“ institut de p I £ ft înfrumuseţare g [, £ ff Finn a tempert laşi, str. Lăpuşneanu 49 Masaj facial după ultimele metode parisiene, cele mai bune produse cosmetice. Regeneratorul părului. Depozit. Farm. Dr. Beceanu Piaţa Halei. DE INCHIRIAP în Str. Albinetz 14 bis un apartament compus din 4 ca­mere, bucătărie, pivniţă, cameră de lemne sau 2 apartamente a câte 2 ca­mere și atenanse. NOMIC­­I INIOCU E SIH ilr. A. Socolovschi Specialist în boli şi operaţii de NAS. GÂT. URECHI Str. Victor Place 7 (Piaţa Unirei) Diatermocoa£*mare Diatermie Spec. Ori. Inhalaţi® cu ozon (electr.) electroterapia înaltă frecvenţă Cons. SV*-'10.12—2. 5—7 Pentru a trăi, omul are ne* voe de hrană, iar pen­tru a ră mâne sănătos—li tre* bue remed . Natura s'a în« gr'jit pentru ambele nevoi, intr'o lume lipsită de plante comestibile, omul ar fi dis­­părut de mult, dar tot ce ii e necesar pentru a trăi 11 este oferit In abondentă de naturi. Totuși nu se , e încă, care a fost poporul care primul a întreprins exploatarea siste­­matică a produselor naturale pentru Întreţinerea vieţii. Natura mai furnizează şi remedii cari ne permit să lup­tăm contra boalelor cari a­­meninţă pe om. Nici odată— aici In trecutul cil mai Înde­părtat, nici azi—omul nu a’a îndoit de virtuţile curative ale poduselor naturale, l’a recu­noscut totdeauna că omul nu ar putea face ceva mai bun. Când natura pe deoparte distruge ceva, ea 11 recon­­stitue de pe de altă parte cu propriile ei mijloace. Astfel, dacă pe deoparte ţânţarul paludismului contaminează pe om, se găsesc alte forţe na­­turale cari dau naştere cu chinină acelui excelent reme­diu capabil de­ a preveni şi­­de a vindeca paludismul. Iată miracolul permanent al naturei, omul primitiv cunoş­tea deja, prin experienţă, vir­tutea curativă a produselor naturale. Ştiinţa modernă e democs­at acest lucru şi a reuşit—după multe experienţe făcute cu mult devotament— să extragă elementele cele mai active din aceste produse naturale. Natura şi ştiinţa au colaborat astfel pentru a pune la dispoziţia umanităţii s­igu­­rul remediu existând contra paludismului: chinina. In diferite raporturi ale sale, Comisia Paludismului de la So­cietatea Naţiunilor, din care fac parte cai mai da seamă experţi în lupta antipaludică, a atrafs in particular atenţia asupra acestui remediu natu­­ral, pe care nici un alt pro­­dus nu-1 poate înlocui. Ea re­comandă pentru tratamente­ malariei o doză de un gram până la 1 gram 30 de chini­nă pe v, timp de 5—7 zile, ar pentru a preveni această boală, de-a lua in fiecare zi 40 centigrame de chinină In timpul sezonul frigurilor. In raportul tău, publicat în 1938, aceiași comisiune a paludis­mului­­ accentuează la pagina 130 faptul că printre medi­­camentele antipaludice, cli­­nina ocupă încă primul rang in practica curentă, din cauza eficacităţii sale clinice ş a toxicităţii sale aproape nule, precum şi a cunoaşterei foarte răspândite a întrebuinţării şi a posologiei sale (239). No. 90 LXj^inK Ales® fHercazi Profesor Universitar Medic Primar Director Cons. zilnic 4—6 p. m. Chirurgie generală China gienervoasă Str. PesChi­ara Bio. 5 (deasupra farmaciei Căpăţînă) CONFERENŢIAR DOCTOR Gh. Plăciu­ţeanu Chirurg Şef al Spitalului Asigurărilor Sociale Consultă şi operează boli chirur­gicale şi de femei (Asiguraţi şi particulari) Dela 3—5 Aleia Alexandri 5 Telefon 1540 A­matori fotoforafi livwa a?V copii»Sl, irsărifi Io Fotograful Z. WEISS Găsiţi Rollfilme, Pakfilme, Plăci Agfa, Kodas etc. cu preţurile fabrice!. — Se copiază, Lse măreşte şi se developează grafiat la Studio Fotografia © ® Sf fi PiMJA U^llRii OPINIA Iratorsneipiszii x Doctor Eugenia Lăzărescu consultă boli de ochi, ora 4­6 Str. I. C. Brătianu, colţ cu Lăpuşneanu, etaj. x Miercuri 29 Mai a. c. a avut loc la Primărie căsătoria civilă a Domnişoarei Tiţa Gu­­limaş, funcţionată la Casa Asi­gurărilor Sociale, cu d. Vasile Ionescu, licenţiat d­in ştiinţe. x In locul untdelemnului şi a celorlalte grăsimi, între­buinţaţi la gătit grăsimea ve­getală „Excelsior", spornică şi sănătoasă. x întrebarea chinuitoare: „De ce îngădue Dumnezeu biruinţa celui rău?*, este tema unei conferinţe care va fi ţinută de dl. R. Wurmbrand» Bucureşti, Duminica 2 Iunie, ora 6 jum. p. m., în sala „Eben-Ezet“ din str. Dancu No. 1 (lângă Teatrul Na­ţional). Intrarea liberă.­­ Tusa şi Răguşeala in Bronchitele gripale dispar repe­­de cu Pastilele de Eucalipt Benzomentolate Dr. Ratianu aprobate de Consiliul Sanitar Superior, ridicate în toate a­­fecţiunile pulmonare, laringite, astmă, desinfecteaza plămânii, uşurează respiraţia. Depozit Farmacia Dr. Batianu Iaşi Cuza Vodă 83.­­ Zilnic, atât ziua cât şi seara, excursii cu redu­cere,pe distanţa Iaşi-Bucureşti, organizează compania de vo­iaj Wagons-Lits, înscrieri toată ziua la Agenția locală. DrMih­ail Bere­viei Medic Primar de Spital BOALE NERVOASE și TURBU­­RARI GLANDULARE reîntorcându-se în localitate, consultă: 3-5 p. m. i. Str. Păcurari SS „BALSAM“ Volumul de sonete „Bal­­sam" de Mioara Atanasiu* Popescu, va apare in curând şi va interesa prin originali­tatea şi sensibilitatea versurilor Cităm ultimiie două strofe din sonetul „Speranţa" In care autoarea vobeşte de „eul“ său : Apoi coboară iarăşi obosit Din calea lungâ’n care-a rătăcit Secretul fericirii căutând... Privind din nou spre lumi­nosul cer Sperând c'o va găsi cât de curând, Porneşte iar s'o caute'n eler I O frământare puternică, o voluptate a durerii, găsim în sonetul „Pescarul". Se desfă­şoară crescând, o înflăcărare a tins­teţii şi a simţului in „Patima". Apoi o istovire ce străbate sunetul multor artişti ce rămân necunoscuţi intr'o mansardă sărăcăcioasă, vedem In „Mansarda Istunecată ! Doar o clipă soarele cu raze vii Trece la fereastra-ţi inegritâ Apoi noaptea se aşterne iar gra­bitâ Sin mansarda'fltunecată, tot mai scrii. Uiţi de haosul de altă dată Şi trăeşti stingher, In visul tău In mansarda rec», afumatăl.. . • • • • • « • • « I Sonetele din acest volum sunt fragmente rupte din su­fletul autoarei sau din sufle­tul nostru al cititorilor I Bogăţia imaginilor cu colo­rat­iune de pastel, ca şi a sen­timentelor atât de variate, vor captiva publicul cetitor. B. B. Războiul şi Anglia (Continuare din pagina l-a) tin lista franceză. In acest fel, a doua tentativă de de­­barcare a armatelor străine pa solul englez fu nimicită înainte de a se fi trecut la acţiune. Supărarea lui Napoleon ră­mânea cu atât mai mare, cu cât el nu putea uita, că in colţul de Nord al Franţei In special la Calais, englezii au stăpânit acolo mai bine de două veacuri, de la cucerirea oraşului sub regele englez Eduard al 111-lea (1347), până la reluarea lui de către Fran­çois de Lorraine, duce de Guise (1558). Aceste conseda­­raţiuni dădeau un sentiment de revanşă satisfăcută, trupe­lor franceze sortite debarcării pe sol englez, debarcare ce n'a mai putut avea loc. In împrejurările actuale, pare că se încearcă pentru a treia oară debarcarea forţelor militare germane pe solul en­glez. Tentativa similară care a reuşit în Norvegia, dă naş­­tere la îngrijorări, deoarece în luptă se găsesc două arme noi, necunoscute experienţe­lor trecute şi anume : aviaţia şi paraşutiţti­. Viitorul singur are cheia acestei întunecate prihlnie, Dr. I. FR. BOTFZ Mine 2 li­nie are loc dez­velirea busturilor marilor căr­turari Al. Philippi­de, G. Ib­­răileanU şi Dr. Al. Slătineanu. Bustul fostului profesor dr. Alex. Slătineanu, e aşezat la Facultatea de Medicină, în faţa institutului ce-i poartă numele. Profesorul Slătineanu a fost una din figurile cele mai proeminente ale lumei medi­cale româneşti. Prof. Dr. AL. SLĂTINEANU El a adus servicii mari tâ­rei in domeniul sanitar, ia pentru Iaşi a fost un adevă­rat binefăcător. Institutul­­ de Igienă, Plasa model Tomeşti, spitalul Izo­larea, Sanatoriul Erbiceni, or­­ganizarea serviciului sanitar al oraşului şi clădirea unui local propriu, unde actual­mente se află instalat inspec­toratul sanitar, sunt opera lui. Laboratorul de Bacteriolo­­gie al Faculăţii de Medicină, deşi avea o subvenţie anuală numai de 50.000 lei, a fost inzestrat în decurs de 6 ani de profesoru­l Slătineanu cu aparate şi material in valoare de 10 milioane lei, la care se adaugă o bibliotecă de speci­alitate, plus donaţia întregei biblioteci proprii, care valo­­rează încă 3 milioane lei. Profesorul Slătineanu nu a fost numai un organizator, ci şi un adevărat om de ştiinţă, publicând numeroase lucrări de specialitate. La solemnitatea de mână, au fost invitaţi d-Dii: prof. dr. Hortolomei ministrul Să­nătate!, prof. Petre Andrei, ministrul Educaţiei Naţionale, prof. dr. Ion Nicolau secretar general al Ministerului Sană­­tăţii, Traian Ionaşcu, rezident regal, Const. Argetoianu con­­lier regal, Garofli, fost mi­nistru, prof. dr. Ionescu Chi­­hâeşti, directorul Institutului „Dr. Cantacuzino“ din Bucu­reşti, Prof. I. Simionescu pre­şedintele Academiei Române gen. Rosseti de la Academia Română, I. P. S. S. Mitropolit Irineu Mihălcescu, gen. dr. Surăţeanu, membri academiei de medicină din Bucureşti, etc." Vor mai lua parte membrii Institutului „Cantacuzino“, des­ut­u­iţi de la Universităţile din Bucureşti, Cluj şi Cernăuţi, autorităţile locale, studenţi­mea etc. Solemnitatea se va des­chide printr'o evocare făcută de dl. prof. dr. Ştefan Nico­­lau directorul Institutului „Dr. A­x. Slătineanu". Va urma apoi o slujbă re­ligioasă, răspunsurile fiind date de corul bisericii „Sf. Spiri­don“ după care vor lua cu­vântul d-nii: ministru P. An­drei, prof. dr. Ion Nicolau se­cretarul general al mnisterului Sănătăţei, prof. dr. Ion Tănă­­sescu Rectorul Universităţii, prof. dr. Ionescu-M­oieşti, în numele institutului „Dr. Can®­tacuzino“, gen. dr. Surăţeanu, prof. dr. Ion Bălteanu în nu­­mele instituţiior create de prof. Slătineanu, studentul Cio­­răscu în numele F. R. N.-ului secţia medicinei şi prof. dr. Gr. T. Popa în numele Fac. de Medicină. Cinstirea memoriei ,ft■omn?Tot?so!liiă, £,e,x. Slătineanu Solemnitatea de mine, la Facultatea de Medicnă Iaşii— primăvara (Continuare din pagina l-a) Iaşi în zeci de specii, In rîn­duri, pe alee. Albastru em­ita, albastru ca cerul senin—galben—găl­­ben cenuşiu, castaniu catife­lat—cu floarea in 2 culori— şi cel alb curat ori bătând uşori la galben^ta . grupe— ori singuratic, sa vid cu su­tele în toate grădinile ora­şului şi spre sfârşît de Mai— iesomia—arbustul cu floarea albă şi cu parfum pătrunză­tor—a ulțimii cu floarea albă şi roşie şi cu miros minunat, sânt albiţi de floare, oraşul întreg e linbă s­unt cu par­fumul acestor flori. Încep acum să înflorească trandafirii. Nu se poate închi­pui o privelişte mai Încântă­toare. Nu exagerez—când a­­firm că sunt zeci de mii de trandafiri d in oraşul Iaşi. Îşi poate oricine închipui frumu­seţea şi minunea ce o Infă­­fişează aceşti arbuşti in pli­­nă floare. Şi odată cu trandafirii, în­floreşte arbustul cu floarea roşie-cenuşiu ca drojdia de vin—ternari­s-ul cu delicat par­fu­m şi multă floare Sânt mulţi in Iaşi, dar cele două exemplare—­unul în gră­dina caselor, altădată a fami­liei Balş, din str. Carol şi al­tul în grădina din fund a Spi­talului Maternitatea din str. Cuza*Vodă, sunt de o mări­me şi frumuseţe deosebită. Acesta din urmă a fost adus şi plantat de Costăchel Ghica — cel bogat — tatăl lui Gri­­gore Ghica-Vodă, un mare iu­bitor al copacilor şi fiorilor. Iar în Iuniu,—spre sfârşitul primăverei,—teii îşi arată floa­rea lor gălbue, în formă de ciucure. întreg oralul e plin de parfum de tai, Str. Carol are spre mijlocul ei, arbori de tei seculari, ce stăpânesc cu aerul îmbălsămat de florile lor, toată atmosfera timp de două săptămâni. Telul sfânt, cum l-a numit marele nostru poet Eminescu şi care-şi găsea liniştea şi sta­re sufletească prielnică de meditare şi de inspiraţie po­etică pe banca de sub teiu din grădina Copou ce există şi azi Încă. Astfel să înfă­­ş­că Iaşii — primăvara, acum. Şi poate altădată, în vremea gloriosu­ lui sîu trecut, a fost şi mai frumos. Căci atunci erau un aşi mai mulţi din cei cu sim­ţuri rafinate, cu îndeletniciri mai pronunţate pentru cultul frumuseţilor naturii şi dra­gostea pentru flori. Este sigur că nici un poet, scriitor in proză ori gânditor ,care a trăit toată viaţa in Iaşi, sau care a trecut prin Iaşi primăvara să nu fi fost impresionat de frumuseţea şi măreţia oraşului cu grădini înflorite —­ să nu-şi fi arătat admiraţiunea în versuri d­i­n proză. Eminescu cîntind gingişa florlor de cireşi: „Atit de fragedă te­asament ca floarea albă de cireşi", ori cerind ca la mormântul lui „Teiul sflat, să-şi scuture, floarea". Şi înaintea lui Eminescu.. Alexandri, cu ale lui Paste­luri citite de el însuşi în adu­nările Junimei. „Ca voi dulci lăcrămioare Nu-i in lume nici o floare“ şi mai în urmă Veronica Midi­diafana prietenă a ma­relui nostru poet, Matilda Cugler-Poni cu simţire deo­sebit de fină aşezată .In mi­nunate versuri, cintînd florile Stavri şi Iosif şi ultra­sensi­tivul Mihai Codreanu cu mis­ticul sonet. „Dorm trandafirii in grădină11. Apoi Topirceanu cu ascun­să admiraţie şi Otilia Casimir cea cu s­oţirea tainică şi plină de mister, în versurile ei minunate, când vorbeşte cu florile,—cu toţii adânc sguduiţi In alesele lor s­o­­ţiri—de măreţia şi frumuseţea oraşului Ieşi, primăvara, s'au inspirat din ele şi au scr­is nemuritoare pagini.— Iaşii — primăvara—cine a trăit in Iaşi în acest anotimp, a sim­ţit adine măreţia lirei şi s'a desfătat sufleteşte, privind ta­­bloul fară pereche al remivi­­erei naturei, aspirînd ozonul parfumat, cu dărnicie răspîn­­dit, — ascultând, tn liniştea serii cînUcul privighitorilor şi n zorii zilei pe cel al cio­­ch­iiei, înălţată în văzduh, ori desmerdind petalele catifelata ale trandafirilor,—s’a simţit o cl­pă înălţat sufleteşte, in ad­miraţia şi adoraţia creato­rului. Colonel Dr. Em. Weisa 1940—Mai 27 Amatorii fotografi găsesc tot ce au nevoe la studio-ul fotografic . AHAU3BA WEISS Am relatat la numărul nos­­tru de ieri situaţia semănătu­­rilor din judeţ. Venim acum cu o dare de seamă asupra seminţelor distribuite de Ca­mera de agricultură : Fasole 19.000 kgr., floarea soarelui 10.000 k­gr., ovăz 20 mii kgr., porumb 40.000 kgr., cartofi 50 000 kgr., spareele 2500 kgr., gh.zdcar 100 kgr., iarbă Sudan 500 kgr., meiu 5000 kgr., mazăre 2000 kgr., linte 1000 kgr., mi­z'riche 6000 k­gr.., cânepă 3­00 kgr., in lOOOkgr, sfeclă 1510 kgr., și lucerna 5000 kgr. S'au distribuit in total 366.600 kgr. de semințe, circa 17 vagoane. REP: Camera de agricultură a distribuit 17 vagoane de semințe organizarea sorin­ism Se aduce la cunoştinţa In­stituţiilor, Regiilor Autonome, Stabilimentelor publice, pro­prietarilor de imobile, pro­prietarilor de fotaluri publice de stabilimente industriale, întreprinderi comerciale, De­pozite de orice fel, precum şi societăţile şi asociaţiile de orice fel, cât şi populaţiei, in general, că, în conformitate cu art. 13 din Legea Ap. Anti­aeriene a Teritoriului publi­cată în Monitorul Oficial Nr. 55 din G I 111 I 3 sunt obligate să-şi organizeze, pe cont pro­priu, întreaga apărare Anti­aeriană pasivă a localului, imobilului, personalului, ma­terialelor şi instalaţiilor de tot felul* Materialele şi instrumentele de A.P. necesare, ca : Măşti, costume contra speritei, trusa individuale, trusa colective, genţi sanitare, brancarde, a­­parate izolante, vermorela pentru desinfecţ­ie, sirene pen­­tru alarmă (diferite mărimi), se găsesc şi în Iaşi, Str. A. C. Cuza Nr. 27, Telefon 2194 precum şi la Cernăuţi, Oficiul de A­t­ribuţie, Bucureşti, dife­rite case, toate autorizata da M. A. M. Comand. Zonei IV A. A.1 a Teritoriului Lt. Comandor av. V. Ştefanescu De la Comunitatea Evreilor din Iaşi Comunitatea Evreilor din 1aşi a început o campanie int­ensă pentru lămurirea publi­cului contribuabil în legătură cu necesitatea majorării ac­tualelor contribuţiuni. S'au hotărât 24 clase de contri­buabili, pentru înlesnirea în­casărilor. In bugetul pe acest an, Comunitatea va includ­* întreţinerea tuturor instituţii­lor şcolare şi de asistenţă e­­vreeşti din Iaşi. Pentru perfectarea acestor ample operaţiuni, d. Lazăr Rotenberg, şeful perceptor al Comunităţii, lucrează zilnic cu o comisie de impunere, formată din epitropii: Schu­­limsohn, Herman Iacob etc. atât la birou, cât şi pe teren. Rezultatele frumoase pe care le dovedeşte activitatea percepţiei, se datoresc ener­giei actualei co­duceri a co­­munităţii, în frunte cu d. Josef Iacob, preşedinte. P. Ce discută ieşencele ! — Şi tu te pregăteşti pen­­tru concursul de frumuseţe de Duminica viitoare, de la Parcul Expoziţiei ? — Desigur ! Şi sper draga mea să fiu aleasă Regina Fru­museţii, cu toate că ştiu că voiu avea rivale multe.

Next