Opinia, iunie 1940 (Anul 37, nr. 9958-9979)
1940-06-02 / nr. 9958
i la Strand se redeschid Joi 30 Mai sub conducerea cunoscuţilor restauratori Const. Gănju şi S.Grisaru. Vinuri selecționate Gretas, special Preţuri de concurenţă Publicul va fi distrat cu şlagărele cele mai noi şi muzică naţională şi clasică de cel mai renumit jazz, sub conducerea maistrului Lazăr Laifer. FOTOGRAFII ARTISTICI EXECUTA STUDIOUL T V STR. LAPUSNEANU DOAMNA DOCTOR PARHON D. STEFANES&J ■ledicprioiar al Spit. Socola ioala nervoase şi ale glandelor cu secraţiuni intime METABOLISM BAZAL Cons. 315 p. m. Cuza Vodă 83 Tel. 2269 Dr. Csiankevics consultă BOLI DE PIEPT Str. Lăpuşneanu 19 Luni, Miercuri şi Vineri intre orele 14 p. la Dr. Elena Preda Medic asistent al Spitalului Socol Boale nervoase şi al o glandelor cu secreţuuni interne Analize hormonale. -- Diagnosticul biologic al sarcinei -- Tratamentul sifilisului nervosasi, str. Vasile Conta 32 Consult. 4—6 TEITA COMBATS DURERI DE CAP MIS5?Fm N£ttBALGll»DimERI DE DI MT. »ACEU-GRIPA-JUNGHî? Dr. Adrian Stefănescu Medic de Spital Boli interne și nervoase METABOLISM BAZAL Consult 4—6 p. m. * fr. C«*a Vodă 85 (Palatul Braunstein) TELEFON 2269 Librăria, Antiquăria, Depozitul de Jurnale de Modă I. SCHREIBE! s’a mutat în str. Lăpuşneanu 41, vis-a-vis de Hotel Palace (în pasajul de lângă Magazinul Englez) Cumpără şi vinde biblioteci, cărţi ştiinţifice şi şcolare. Cărţi noi de ştiinţă. Nu vă lăsaţi induşî în eroare, nici o apă minerală din ţară nu se dmpară cu „Borvizul de Borsec" Medicii balneologi cu renume mondial, pe bază de experienţe, cercetări şi tratamente serioase au contrmuat acest lucru. Dacă trebuie să beţi o apă minerală, nu cheltuiţi bani pe surogate, cereţi numai „Borviz de Borsec“inst de originare LA SIDOLI se prez ntă astăzi NU VREAU să mor cu Bette Davis şi G. Brent Al doilea film Jertfa supremă Juma! „Paramount“ institut de p I £ ft înfrumuseţare g [, £ ff Finn a tempert laşi, str. Lăpuşneanu 49 Masaj facial după ultimele metode parisiene, cele mai bune produse cosmetice. Regeneratorul părului. Depozit. Farm. Dr. Beceanu Piaţa Halei. DE INCHIRIAP în Str. Albinetz 14 bis un apartament compus din 4 camere, bucătărie, pivniţă, cameră de lemne sau 2 apartamente a câte 2 camere și atenanse. NOMICI INIOCU E SIH ilr. A. Socolovschi Specialist în boli şi operaţii de NAS. GÂT. URECHI Str. Victor Place 7 (Piaţa Unirei) Diatermocoa£*mare Diatermie Spec. Ori. Inhalaţi® cu ozon (electr.) electroterapia înaltă frecvenţă Cons. SV*-'10.12—2. 5—7 Pentru a trăi, omul are ne* voe de hrană, iar pentru a ră mâne sănătos—li tre* bue remed . Natura s'a în« gr'jit pentru ambele nevoi, intr'o lume lipsită de plante comestibile, omul ar fi dispărut de mult, dar tot ce ii e necesar pentru a trăi 11 este oferit In abondentă de naturi. Totuși nu se , e încă, care a fost poporul care primul a întreprins exploatarea sistematică a produselor naturale pentru Întreţinerea vieţii. Natura mai furnizează şi remedii cari ne permit să luptăm contra boalelor cari ameninţă pe om. Nici odată— aici In trecutul cil mai Îndepărtat, nici azi—omul nu a’a îndoit de virtuţile curative ale poduselor naturale, l’a recunoscut totdeauna că omul nu ar putea face ceva mai bun. Când natura pe deoparte distruge ceva, ea 11 reconstitue de pe de altă parte cu propriile ei mijloace. Astfel, dacă pe deoparte ţânţarul paludismului contaminează pe om, se găsesc alte forţe naturale cari dau naştere cu chinină acelui excelent remediu capabil de a preveni şide a vindeca paludismul. Iată miracolul permanent al naturei, omul primitiv cunoştea deja, prin experienţă, virtutea curativă a produselor naturale. Ştiinţa modernă e democsat acest lucru şi a reuşit—după multe experienţe făcute cu mult devotament— să extragă elementele cele mai active din aceste produse naturale. Natura şi ştiinţa au colaborat astfel pentru a pune la dispoziţia umanităţii sigurul remediu existând contra paludismului: chinina. In diferite raporturi ale sale, Comisia Paludismului de la Societatea Naţiunilor, din care fac parte cai mai da seamă experţi în lupta antipaludică, a atrafs in particular atenţia asupra acestui remediu natural, pe care nici un alt produs nu-1 poate înlocui. Ea recomandă pentru tratamente malariei o doză de un gram până la 1 gram 30 de chinină pe v, timp de 5—7 zile, ar pentru a preveni această boală, de-a lua in fiecare zi 40 centigrame de chinină In timpul sezonul frigurilor. In raportul tău, publicat în 1938, aceiași comisiune a paludismului accentuează la pagina 130 faptul că printre medicamentele antipaludice, clinina ocupă încă primul rang in practica curentă, din cauza eficacităţii sale clinice ş a toxicităţii sale aproape nule, precum şi a cunoaşterei foarte răspândite a întrebuinţării şi a posologiei sale (239). No. 90 LXj^inK Ales® fHercazi Profesor Universitar Medic Primar Director Cons. zilnic 4—6 p. m. Chirurgie generală China gienervoasă Str. PesChiara Bio. 5 (deasupra farmaciei Căpăţînă) CONFERENŢIAR DOCTOR Gh. Plăciuţeanu Chirurg Şef al Spitalului Asigurărilor Sociale Consultă şi operează boli chirurgicale şi de femei (Asiguraţi şi particulari) Dela 3—5 Aleia Alexandri 5 Telefon 1540 Amatori fotoforafi livwa a?V copii»Sl, irsărifi Io Fotograful Z. WEISS Găsiţi Rollfilme, Pakfilme, Plăci Agfa, Kodas etc. cu preţurile fabrice!. — Se copiază, Lse măreşte şi se developează grafiat la Studio Fotografia © ® Sf fi PiMJA U^llRii OPINIA Iratorsneipiszii x Doctor Eugenia Lăzărescu consultă boli de ochi, ora 46 Str. I. C. Brătianu, colţ cu Lăpuşneanu, etaj. x Miercuri 29 Mai a. c. a avut loc la Primărie căsătoria civilă a Domnişoarei Tiţa Gulimaş, funcţionată la Casa Asigurărilor Sociale, cu d. Vasile Ionescu, licenţiat din ştiinţe. x In locul untdelemnului şi a celorlalte grăsimi, întrebuinţaţi la gătit grăsimea vegetală „Excelsior", spornică şi sănătoasă. x întrebarea chinuitoare: „De ce îngădue Dumnezeu biruinţa celui rău?*, este tema unei conferinţe care va fi ţinută de dl. R. Wurmbrand» Bucureşti, Duminica 2 Iunie, ora 6 jum. p. m., în sala „Eben-Ezet“ din str. Dancu No. 1 (lângă Teatrul Naţional). Intrarea liberă. Tusa şi Răguşeala in Bronchitele gripale dispar repede cu Pastilele de Eucalipt Benzomentolate Dr. Ratianu aprobate de Consiliul Sanitar Superior, ridicate în toate afecţiunile pulmonare, laringite, astmă, desinfecteaza plămânii, uşurează respiraţia. Depozit Farmacia Dr. Batianu Iaşi Cuza Vodă 83. Zilnic, atât ziua cât şi seara, excursii cu reducere,pe distanţa Iaşi-Bucureşti, organizează compania de voiaj Wagons-Lits, înscrieri toată ziua la Agenția locală. DrMihail Bereviei Medic Primar de Spital BOALE NERVOASE și TURBURARI GLANDULARE reîntorcându-se în localitate, consultă: 3-5 p. m. i. Str. Păcurari SS „BALSAM“ Volumul de sonete „Balsam" de Mioara Atanasiu* Popescu, va apare in curând şi va interesa prin originalitatea şi sensibilitatea versurilor Cităm ultimiie două strofe din sonetul „Speranţa" In care autoarea vobeşte de „eul“ său : Apoi coboară iarăşi obosit Din calea lungâ’n care-a rătăcit Secretul fericirii căutând... Privind din nou spre luminosul cer Sperând c'o va găsi cât de curând, Porneşte iar s'o caute'n eler I O frământare puternică, o voluptate a durerii, găsim în sonetul „Pescarul". Se desfăşoară crescând, o înflăcărare a tinsteţii şi a simţului in „Patima". Apoi o istovire ce străbate sunetul multor artişti ce rămân necunoscuţi intr'o mansardă sărăcăcioasă, vedem In „Mansarda Istunecată ! Doar o clipă soarele cu raze vii Trece la fereastra-ţi inegritâ Apoi noaptea se aşterne iar grabitâ Sin mansarda'fltunecată, tot mai scrii. Uiţi de haosul de altă dată Şi trăeşti stingher, In visul tău In mansarda rec», afumatăl.. . • • • • • « • • « I Sonetele din acest volum sunt fragmente rupte din sufletul autoarei sau din sufletul nostru al cititorilor I Bogăţia imaginilor cu coloratiune de pastel, ca şi a sentimentelor atât de variate, vor captiva publicul cetitor. B. B. Războiul şi Anglia (Continuare din pagina l-a) tin lista franceză. In acest fel, a doua tentativă de debarcare a armatelor străine pa solul englez fu nimicită înainte de a se fi trecut la acţiune. Supărarea lui Napoleon rămânea cu atât mai mare, cu cât el nu putea uita, că in colţul de Nord al Franţei In special la Calais, englezii au stăpânit acolo mai bine de două veacuri, de la cucerirea oraşului sub regele englez Eduard al 111-lea (1347), până la reluarea lui de către François de Lorraine, duce de Guise (1558). Aceste consedaraţiuni dădeau un sentiment de revanşă satisfăcută, trupelor franceze sortite debarcării pe sol englez, debarcare ce n'a mai putut avea loc. In împrejurările actuale, pare că se încearcă pentru a treia oară debarcarea forţelor militare germane pe solul englez. Tentativa similară care a reuşit în Norvegia, dă naştere la îngrijorări, deoarece în luptă se găsesc două arme noi, necunoscute experienţelor trecute şi anume : aviaţia şi paraşutiţti. Viitorul singur are cheia acestei întunecate prihlnie, Dr. I. FR. BOTFZ Mine 2 linie are loc dezvelirea busturilor marilor cărturari Al. Philippide, G. IbrăileanU şi Dr. Al. Slătineanu. Bustul fostului profesor dr. Alex. Slătineanu, e aşezat la Facultatea de Medicină, în faţa institutului ce-i poartă numele. Profesorul Slătineanu a fost una din figurile cele mai proeminente ale lumei medicale româneşti. Prof. Dr. AL. SLĂTINEANU El a adus servicii mari târei in domeniul sanitar, ia pentru Iaşi a fost un adevărat binefăcător. Institutul de Igienă, Plasa model Tomeşti, spitalul Izolarea, Sanatoriul Erbiceni, organizarea serviciului sanitar al oraşului şi clădirea unui local propriu, unde actualmente se află instalat inspectoratul sanitar, sunt opera lui. Laboratorul de Bacteriologie al Faculăţii de Medicină, deşi avea o subvenţie anuală numai de 50.000 lei, a fost inzestrat în decurs de 6 ani de profesorul Slătineanu cu aparate şi material in valoare de 10 milioane lei, la care se adaugă o bibliotecă de specialitate, plus donaţia întregei biblioteci proprii, care valorează încă 3 milioane lei. Profesorul Slătineanu nu a fost numai un organizator, ci şi un adevărat om de ştiinţă, publicând numeroase lucrări de specialitate. La solemnitatea de mână, au fost invitaţi d-Dii: prof. dr. Hortolomei ministrul Sănătate!, prof. Petre Andrei, ministrul Educaţiei Naţionale, prof. dr. Ion Nicolau secretar general al Ministerului Sanătăţii, Traian Ionaşcu, rezident regal, Const. Argetoianu conlier regal, Garofli, fost ministru, prof. dr. Ionescu Chihâeşti, directorul Institutului „Dr. Cantacuzino“ din Bucureşti, Prof. I. Simionescu preşedintele Academiei Române gen. Rosseti de la Academia Română, I. P. S. S. Mitropolit Irineu Mihălcescu, gen. dr. Surăţeanu, membri academiei de medicină din Bucureşti, etc." Vor mai lua parte membrii Institutului „Cantacuzino“, desutuiţi de la Universităţile din Bucureşti, Cluj şi Cernăuţi, autorităţile locale, studenţimea etc. Solemnitatea se va deschide printr'o evocare făcută de dl. prof. dr. Ştefan Nicolau directorul Institutului „Dr. Ax. Slătineanu". Va urma apoi o slujbă religioasă, răspunsurile fiind date de corul bisericii „Sf. Spiridon“ după care vor lua cuvântul d-nii: ministru P. Andrei, prof. dr. Ion Nicolau secretarul general al mnisterului Sănătăţei, prof. dr. Ion Tănăsescu Rectorul Universităţii, prof. dr. Ionescu-Moieşti, în numele institutului „Dr. Can®tacuzino“, gen. dr. Surăţeanu, prof. dr. Ion Bălteanu în numele instituţiior create de prof. Slătineanu, studentul Ciorăscu în numele F. R. N.-ului secţia medicinei şi prof. dr. Gr. T. Popa în numele Fac. de Medicină. Cinstirea memoriei ,ft■omn?Tot?so!liiă, £,e,x. Slătineanu Solemnitatea de mine, la Facultatea de Medicnă Iaşii— primăvara (Continuare din pagina l-a) Iaşi în zeci de specii, In rînduri, pe alee. Albastru emita, albastru ca cerul senin—galben—gălben cenuşiu, castaniu catifelat—cu floarea in 2 culori— şi cel alb curat ori bătând uşori la galben^ta . grupe— ori singuratic, sa vid cu sutele în toate grădinile oraşului şi spre sfârşît de Mai— iesomia—arbustul cu floarea albă şi cu parfum pătrunzător—a ulțimii cu floarea albă şi roşie şi cu miros minunat, sânt albiţi de floare, oraşul întreg e linbă sunt cu parfumul acestor flori. Încep acum să înflorească trandafirii. Nu se poate închipui o privelişte mai Încântătoare. Nu exagerez—când afirm că sunt zeci de mii de trandafiri d in oraşul Iaşi. Îşi poate oricine închipui frumuseţea şi minunea ce o Infăfişează aceşti arbuşti in plină floare. Şi odată cu trandafirii, înfloreşte arbustul cu floarea roşie-cenuşiu ca drojdia de vin—ternaris-ul cu delicat parfum şi multă floare Sânt mulţi in Iaşi, dar cele două exemplare—unul în grădina caselor, altădată a familiei Balş, din str. Carol şi altul în grădina din fund a Spitalului Maternitatea din str. Cuza*Vodă, sunt de o mărime şi frumuseţe deosebită. Acesta din urmă a fost adus şi plantat de Costăchel Ghica — cel bogat — tatăl lui Grigore Ghica-Vodă, un mare iubitor al copacilor şi fiorilor. Iar în Iuniu,—spre sfârşitul primăverei,—teii îşi arată floarea lor gălbue, în formă de ciucure. întreg oralul e plin de parfum de tai, Str. Carol are spre mijlocul ei, arbori de tei seculari, ce stăpânesc cu aerul îmbălsămat de florile lor, toată atmosfera timp de două săptămâni. Telul sfânt, cum l-a numit marele nostru poet Eminescu şi care-şi găsea liniştea şi stare sufletească prielnică de meditare şi de inspiraţie poetică pe banca de sub teiu din grădina Copou ce există şi azi Încă. Astfel să înfăşcă Iaşii — primăvara, acum. Şi poate altădată, în vremea gloriosu lui sîu trecut, a fost şi mai frumos. Căci atunci erau un aşi mai mulţi din cei cu simţuri rafinate, cu îndeletniciri mai pronunţate pentru cultul frumuseţilor naturii şi dragostea pentru flori. Este sigur că nici un poet, scriitor in proză ori gânditor ,care a trăit toată viaţa in Iaşi, sau care a trecut prin Iaşi primăvara să nu fi fost impresionat de frumuseţea şi măreţia oraşului cu grădini înflorite — să nu-şi fi arătat admiraţiunea în versuri din proză. Eminescu cîntind gingişa florlor de cireşi: „Atit de fragedă teasament ca floarea albă de cireşi", ori cerind ca la mormântul lui „Teiul sflat, să-şi scuture, floarea". Şi înaintea lui Eminescu.. Alexandri, cu ale lui Pasteluri citite de el însuşi în adunările Junimei. „Ca voi dulci lăcrămioare Nu-i in lume nici o floare“ şi mai în urmă Veronica Mididiafana prietenă a marelui nostru poet, Matilda Cugler-Poni cu simţire deosebit de fină aşezată .In minunate versuri, cintînd florile Stavri şi Iosif şi ultrasensitivul Mihai Codreanu cu misticul sonet. „Dorm trandafirii in grădină11. Apoi Topirceanu cu ascunsă admiraţie şi Otilia Casimir cea cu soţirea tainică şi plină de mister, în versurile ei minunate, când vorbeşte cu florile,—cu toţii adânc sguduiţi In alesele lor soţiri—de măreţia şi frumuseţea oraşului Ieşi, primăvara, s'au inspirat din ele şi au scris nemuritoare pagini.— Iaşii — primăvara—cine a trăit in Iaşi în acest anotimp, a simţit adine măreţia lirei şi s'a desfătat sufleteşte, privind tabloul fară pereche al remivierei naturei, aspirînd ozonul parfumat, cu dărnicie răspîndit, — ascultând, tn liniştea serii cînUcul privighitorilor şi n zorii zilei pe cel al ciochiiei, înălţată în văzduh, ori desmerdind petalele catifelata ale trandafirilor,—s’a simţit o clpă înălţat sufleteşte, in admiraţia şi adoraţia creatorului. Colonel Dr. Em. Weisa 1940—Mai 27 Amatorii fotografi găsesc tot ce au nevoe la studio-ul fotografic . AHAU3BA WEISS Am relatat la numărul nostru de ieri situaţia semănăturilor din judeţ. Venim acum cu o dare de seamă asupra seminţelor distribuite de Camera de agricultură : Fasole 19.000 kgr., floarea soarelui 10.000 kgr., ovăz 20 mii kgr., porumb 40.000 kgr., cartofi 50 000 kgr., spareele 2500 kgr., gh.zdcar 100 kgr., iarbă Sudan 500 kgr., meiu 5000 kgr., mazăre 2000 kgr., linte 1000 kgr., miz'riche 6000 kgr.., cânepă 300 kgr., in lOOOkgr, sfeclă 1510 kgr., și lucerna 5000 kgr. S'au distribuit in total 366.600 kgr. de semințe, circa 17 vagoane. REP: Camera de agricultură a distribuit 17 vagoane de semințe organizarea sorinism Se aduce la cunoştinţa Instituţiilor, Regiilor Autonome, Stabilimentelor publice, proprietarilor de imobile, proprietarilor de fotaluri publice de stabilimente industriale, întreprinderi comerciale, Depozite de orice fel, precum şi societăţile şi asociaţiile de orice fel, cât şi populaţiei, in general, că, în conformitate cu art. 13 din Legea Ap. Antiaeriene a Teritoriului publicată în Monitorul Oficial Nr. 55 din G I 111 I 3 sunt obligate să-şi organizeze, pe cont propriu, întreaga apărare Antiaeriană pasivă a localului, imobilului, personalului, materialelor şi instalaţiilor de tot felul* Materialele şi instrumentele de A.P. necesare, ca : Măşti, costume contra speritei, trusa individuale, trusa colective, genţi sanitare, brancarde, aparate izolante, vermorela pentru desinfecţie, sirene pentru alarmă (diferite mărimi), se găsesc şi în Iaşi, Str. A. C. Cuza Nr. 27, Telefon 2194 precum şi la Cernăuţi, Oficiul de Atribuţie, Bucureşti, diferite case, toate autorizata da M. A. M. Comand. Zonei IV A. A.1 a Teritoriului Lt. Comandor av. V. Ştefanescu De la Comunitatea Evreilor din Iaşi Comunitatea Evreilor din 1aşi a început o campanie intensă pentru lămurirea publicului contribuabil în legătură cu necesitatea majorării actualelor contribuţiuni. S'au hotărât 24 clase de contribuabili, pentru înlesnirea încasărilor. In bugetul pe acest an, Comunitatea va includ* întreţinerea tuturor instituţiilor şcolare şi de asistenţă evreeşti din Iaşi. Pentru perfectarea acestor ample operaţiuni, d. Lazăr Rotenberg, şeful perceptor al Comunităţii, lucrează zilnic cu o comisie de impunere, formată din epitropii: Schulimsohn, Herman Iacob etc. atât la birou, cât şi pe teren. Rezultatele frumoase pe care le dovedeşte activitatea percepţiei, se datoresc energiei actualei coduceri a comunităţii, în frunte cu d. Josef Iacob, preşedinte. P. Ce discută ieşencele ! — Şi tu te pregăteşti pentru concursul de frumuseţe de Duminica viitoare, de la Parcul Expoziţiei ? — Desigur ! Şi sper draga mea să fiu aleasă Regina Frumuseţii, cu toate că ştiu că voiu avea rivale multe.