Opinia, octombrie 1946 (Anul 38, nr. 13-39)
1946-10-01 / nr. 13
ANUL XXXVHI Nr. 13 ABONAMENTE* f * !* f, A ^ esse»»3 sasai tel 23,000 '» 45,000 » 200,000 , Intreprinderi» autorități Atelierele tipografice IAȘI, STRADA LĂPUȘNEANU Nr. 37 orul descentralizării Toată lumea doreşte (cel puţin printr’un însufleţit * debit verbal) refacerea Iaşului şi a Moldovei. Mai mult ca oricând se prostesc şi se scriu diniramfee pentru târgul nostru, se fac promisiuni şi se indică Soluţii. Ba chiar autoritatea pntetică a depăşit faza promisiunilor, trecând la real Uzări adevărate. Se dau însemnate sumi de bani, se lucrează şi se fac progrese netăgăduite. Totuşi, ajutorul acesta ănasiv cade ca apa în butoiul Danaidelor, laşul îşi păstrează aspectul de rul-ă, se s bate in nevoi şi nu izbuteşte să se învioreze. Una din cauzele acestei strări de lucrurî este că lucrarea furi ’adevăr apreciabilă a autorităţii publice nu-î secondată, înfr’un ritm «®1 puţin egal, de o lucrare «imitară a particularilor. Se înţelege, nu-i vorba de o rea voinţă a particularilor, ci de o lipsă aproape totală a posibilităţilor. Ieşenii nu au capitaluri şi a“au «tei perspective de afeceri Intriun centru cu desăvârşire anemiat de reglând centralist “. Pierzănd orice rol politic şi administrativ, Iaşul a regresat treptat pe taramul ejjitural şi econom'e, fiar efectele crudeale războiului i-au dat lovitura de graţie. Ceia ce înseamnă centralizarea tutrerei vieţi a ţării în mâinile de potenţat absolut ale capitalei Bucureşti, a rezumat foarte sugestiv actualul prim-minîstru d. Dr. Petru Groza, la interesanta d-sale carte amn umbra celui ri“ apărută anul ti ©cut® Cffâm textual pasajul crimător aflat la pag 121 «»In această Capitală centralizarea administrativă im pare a avea alt rost decăt de a canaliza toate sursele spre acest izvor central. Soluţiile pentru cele mai neînsemnate treburi nu sunt lăsate în seama autorităţilor provinciale care nu au nici iniţiativă, nici atribuţiuni. Toate drumurile duc .„Sa centru® Adică In haos. „Nu e de mirare astfel că imensa circulaţie, cumulată artificial cu ţesătura fină de intervenţii, oferă un vast şi prosper teren pentru buruiană bieşismului şi a miturilor buruiană care a crescut Cât un plop, până La ceruri, ducându-ne faima dinről© de marginale Contirerâului european. Metropola aceasta este un uriaş polip, ru braţe nenumărate şi nevăzute Înfipte adânc In trupul ţârii căreia II pompează sânge din toate ţesăturile. Pântecul polipului se umflă sub ohii noştri, vertiginos, In timp ce periferiile— anemizate — veş tejese®, iată cele două efecte principale ale centralismului }n tara noastră: haos şi imoralitate la centru, veştejire şi moarte la periferie. Iată boala adevărata care duce la moarte bietul nostru târg! Şi prin urmare» refacerea laşului» reînviorarea lui» nu te va obţine prin cerşirea de ajutoare băneşti la centru, — oricât de mare ar fi bună-voinţa şi oricât de masive fondurile alocate» — ci printr'o prefacere fundamentală a structure! poltico-administrative a staturi. Descentralizarea largă, dusă chiar până la autonomie locală, va învia Iaşul şi va înviora ţara întreagă, va deschide orizonturi pentru dezvoltarea potenţialului obştei româneşti, nu lumina fecundă a specificului local. Ar fi o mare operă naţională şi democratică. Şi aşteptăm semnalul. înfăptuire! dein d. Dr.Groza, în ruinele profesiune! de credinţă pe care a fi cui-o nesilit in lucrarea sus-citată. C. it. GHIULEA a 01 Deschiderea unei nouă clinici unicepsitare în curândO nouă clinici medicală, instalată In clădirea Spitalului Sf. Spiridon Îşi va deschide larg porţile miilor de suferinzi ceşi caută alinarea durerilor şi vindecarea bolilor. Această instituţie pusă sub conducerea d-lui profesor dr. C. C. Dimitriu, titularul catedrei de Clinica II Medicală Semiologică, va umple o mar® lacună, contribuind astfel la ridicarea oraşului nostru în ceiae® priveşte medicina şi învăţământul medical. Datorită neobositelor sforţări depus® de către dl prof. C. C. Dimitriu şi d® conducerea Epitropiei Sf. Spiridon prin neostenita râvnă a d-lui prim epitrop, prof. dr. Vasile Râşcanu, s’a putut ridica şi înzestra această clinică cu cele mai moderne aparate, ca bolnavii să se bucure de cea mai atentă şi civilizată îngrijire medicală. Pe lângă lenjeria fină şi nouă ce îmbracă imaculatele paturi albe grupate în mice saloane şi rezerve, clinica mai posedă o staţie modernă de radiologi®, spectrocardiologie, metabolism bazal, etc. la care adăugându-se şi un laborator de analize dotat cu toate ustenzimele şi reactivii necesari, putând rivaliza astfel cu instituţiile similarii din străină tat®. Conducerea priceputăspusă dezinteresat în serviciul omului suferind, personalul educat în spiritul ajutorării aproapelui, Înzestrarea modernă şi perfectă a acestei clinici, vor îac® climatul favorabil alinării suferinţelor bolnavilor şi educării perfect® a viitorilor adepţi ai ştiinţei lui Hippocrate* Deschiderea acestei clinici, în timpurile grele de astăzi, inerent® anilor plini de secetă şi nevoi c® au urmat râsboiului, aduce şi mai mult® elogii acestor oameni care neobosiţi şi modeşti au căutat fără multe vorbe să pui® o piatră la opera mar® de reconstrucţie şi ridicare a iubitului nostru oraş. NATR08 Prisos de foina » pentru Bucureşti! Cetim in ziarele din Bucureşti următorul comunicat:: »În cursul acestei săptămâni urmează să sosească în Capitală 3-400 vagoane îăihX In afară de obişniţele cantităţi de grâne destinate morilor. Această făină, provine niela morile din ţară ce au evulachiziţionate cantităţi d® cereale pe car® nu le puteau da organelor de colectare, potrivit, legilor. Prin derogare de la legea colectărilor, am admis ca să sa dea o coti de făină pestru aevoil® Capitalei. Să n® înţelegem Mus. Va te zică „In afară de obişnuitele cantităţi de grâne“, se mai oferă bucureştenilor 3-403 vagoane făină, provenită din morii» din taffa» ears din summite motive p» ear« nu 1® cunoaştem noi simpli muritori, sau le puteau da organelor de colectare. Capitala, precum se ştie ar® zilnic pâine. Mai capătă în plus săptămâna asta 300- 400 vag , aşa, ca aă îi®. Iar laşul. ..bietul laşi, care a uitat de mult ce va să zică cota obişnuită» abia de capătă la intervale destul de rar» 1-2 vagoane făină. Ar fi eu cale, ca la vizita, guvernului la Iaşi, c» ai s» anunţă, autorităţii» ieşene şi In special Primăria să vizizes» guvernul despre această stare de lucruri şi da sigur efi guvernul care în atâtea rânduri şi-a arătat solicitudinea şi Înţelegerea pentm această parte a ţării» va lua ««maltei# m&sui 4 PASSIM1300 CEI Marti 1 Octombrie 10#S z p o p f mm rite«. suAS-'fc, stiSseafcmaisasiaBMagstiw«, Redacf la. Administrația Serv. de noapte *1*#! Redacția IAȘI, STR. LĂPUȘNEANU Nr. 23 era Administrația , , , IAȘI, STR. LĂPUȘNEANU Nr. if ' TELEFOANE Nr. 2*3.1 . * 2042. #"208®. ©:res$®r *, â. GMitftSA Mate balul» »« nea sport, practicat mult la Oalinca Soviatica Continuând seria reportagiilor în care se oglindeşte pregătirea şi mediul în care se instruesc elementele sanitare ,din ţara noastră vă prezentăm astăzi Institutul Surorilor de Ocrotire. * La coi probl«apa ridicării standardului de viaţă print o cât mai bună îngrijire a stării sanitare a locuitorilor precum şi ocrotirea mamei şi a copilului sunt probleme care im timpuriie actuale se pun cu o deosebită ascuţime. Ristolina Iliul« Irt* cuiului Dela' aecastci Me® a" pornit profesorul universitar Iuliu Moldovan când a luat iniţiativa creerii, după primul răsboiu mondial, la 1816 a unui institut de surori de ocrotire Urmările inerente ale răsboiului din 1917 —18 găseau o soluţionare eficace prin aceste şcoli. Luândus© In consideraţie rezultatele satisfăcătoare pe care le-a dat şcoala de la Cluj, acelaşi emerit profesor universitar în calitatea sa de secretar general al Ministerului Sănătăţii, a dispus creerea unui institut asemănător şi la Iaşi, la anul 199 a luat fiinţă în imobilul din str. Muzelor un al doilea institut. Direcţiunea şcolii a fost încredinţată d-rei Dr. Popa care este actualmente directoarea Institutului din Bucureşti. In Î930 direcţi«» nea şcolii a fost Încredinţată energicei d-ne Cosbraş car® se întorse dela studii din America* instruirea nevelori In acest insîtut, elevele studiază trei ani d® sile. In anul î945-40 şcoala a funcţionat numai cu elevele din anul II şi III deoarece localul fusese grav avariat de război. Prin grija Ministerului Sănătăţii care a acordat o atenţie deosebită şcolilor profesionale sanitare, localul a fost renovat fapt care va permite să studies® şi elevele d® anul I* In timpul celor trei ani, elevele urmează cursuri practice şi teoretice cu profesori universitari şi instructoarei® institutului. Condiţiile de admitere sunt similare esi cele de la universitate întrucât candidatele trebuie să fie absolvent® a opt clase de liceu. In cazul când no s® prezinţi la examenul de admitere »«mărul reglementar de candidate de prunes« şi absolvente a şapte şau şase clase de liceu. Doi ani de zile elevele fac stagiul la spital iar In al treilea an da stadii iont trips terest pswttp tire şi asistenţă sanitară. Căminul institutului Minister»! Sănătăţii a aprobat ca cele 100 de eleve ale institutului să fi® bursiere adică vor sta la cămin şi vor lua masa la cantina şcolii. Căminul se află la etajul imobilului din str. Muzelor şi este alcătuit din şase camere spaţioase. Peste tot domină curăţenia şi bunăstarea cunoscându-se energia cu care lucrează d-na directoar® Costraş. Sala de meşte aranjaţi de parter. La cantină se va servi masă substanţială graţie largului ajutor acordat de Ministerul Sănătăţii, Prefectura judeţului şi oficiul economic judeţean. Până în prezent alocaţia pe zi pentru o elevă a fost de 2000 lei. Desigur că anul acesta având în consideraţie grelele condiţii In car® se îac® aprovizionarea aceasta FLORIN ŞERBAN (Continuare în pag. 1 a) ~Stole sanitare La Institul Surorilor de Ocrotire răsfoind fusls trecutului. Instruirea elevalor. O carieră de 0 directoare energică şi oi şcoala «sadei sacrificiu. Alb pe negru Pentru începutul acestei poveşti, nu trebue prea multă originalitate. Ea poate începe ca şi toate celelalte. „A fost odată intr’o ţară îndepărtatăŢara aceasta se găseşte peste ţări şi mări şi în sânul ei oamenii pretind că sunt cetăţeni liberi, ■Nu este însă vina noastră daca împotriva acestei afirmaţii, faptele vin să dove- ' dească profundul lor neadevăr. Pentm că — să o recunoaştem—este greu să se vorbească despre libertatea cetăţenească acolo unde nu există o concepţie bine întemeiată a egalităţii fiecăruia în cadrul legilor. Nu este suficient ca o lege să proclame că toţi sunt egali in faţa ei, dacă în fapt acei care sunt chemaţi să o aplice şi deci care sunt chemaţi să o respecte nu sunt Îndeajuns de pătrunşi de spiritul legiuitorului. Nu spunem aceasta cu nici un fel de rea intenţie, nu vrem să facem din aceasta un cap de acuzare asupra unui întreg regim. Liberi sunt domenii să trăiască la ei în ţară, cum bun li se pare. Totuşi când principii ca calea pentru care luptă de secole o omenire, sunt în mod flagrant încălcate, să ne fie permis ca simplii cetăţeni ai lumii să protestăm alături de acei nevinovaţi şi năpăstuiţi. Oamenii negrii, care nu se deosebesc decât prin cuibărea pielii, de ceilalţi muritori, cetăţeni ai unui, stat fiind şi pe principii democratice, sunt zilnic batjocoriţi, expulzaţi din localurile publice, linşaţi. Pentru un om care are cele mai anemice tangenţe cu democraţia, lucrul constitue ceva aproape de neînţeles. Ura de rasă» sub toate aspectele ei fie că este pornită împotriva negrilor, a evreilor sau a oricărui alt popor e o ştampilă de arterism care nu onorează pe nici un adevărat democrat Astfel de concepţii au făcut ruşinea regimurilor de tristă amintire; ele nu mai au ce căuta într’o lume care a luptat pentru întronarea libertăţii. Ziarele ne aduc ştirea că marele actor negru Paul Robison, s'a prezintat preşedintelui Truman pentru a protesta împotriva acestei stări de lucruri. Orgoliul, necontestat de raţiune, care dictează locuitorului de peste ocean această atitudine faţă de un ■ concetăţean este departe de a-i face cinste lui şi ţării sale. Se spune că suntem prea departe de locul întâmplărilor ca să putem spera în eficacitatea protestului nostru. Dar acest protest în afara făptuim că este o luare de atitudine în, principiu, mai are tangenţe şi cu unele lucruri mai mure sau mai puţin asemănătoare, care din păcate se mai fre, trec şi în ţara noastră. Indiferent de culoarea sau credinţa lor, oamenii trebue, să se considere egali în faţa drepturilor și a datoriilor. AI. OPINEA Echilibrarea sistemului monetar internaţional Dintre marile probleme cari frământă întreaga opinie publică internaţională două din de se vor vedea în scurt timp rezolvate. Aceste probleme de importanţă capitală sunt crearea unui fond monetar internaţional şi o Bancă internaţio- n ală de reconstrucţie. Aceste două organisme internaionale au fost iniţiate prin acordul de la Bretton Woods. Menirea Băncii Internaţionale de reconstrucţie este de a acorda împrumuturi de lungă sau de scurtă durată, destinate urgentării reconstrucţiei şi favurizari desvoltării economiei mondiale. Comitetul de conducere al Băncii şi-a început edinţele la 27 Septembrie a Washington pentru a fisa normele in vederea începerii operaţiunilor bancare. Douăzeci la sută din totalul sumelor de participare a statelor aderente la acordul de la Breads Woods—adie» circa 770 mtifismae «Sloten—vor fi vir»sate Băncii la so Noembrie Prin Începerea activităţii, volumul global a! creditelor extern® chemate să desvolte producţia şi să reînnie sclhimuî dintre ţâri se va găsi mult sporit. Funcţiunile celui de al doilea organism »Fondul monetar internaţional" vor fi deosebite de cele ale Băncii. Menirea sa e de a acorda credite scurte, destinate regularizării balanţei externe a statelor participante prin stabilizarea monetară. Fondul monetar va fi dinamul sistemului monetar internaţional şi are menirea de a înlocui clasicul etalon aur. Fondul monetar va regulariza balanţa externă atunci când echilibrul dintre importul şi exportul sau dintre plăţile şi încasările ţării respective ar fi temporar sdruncinat. In faţt cu aceste restiţi administratorul delegat al „Fondului monetar inteen»naţkmal* împreună cu Con® sfiul- a stabilit că fixarea pateritaţilor iniţiale va fi facutdl priotr’un acord Intre organiza|ia internaţională şi Matul interesat Parităţile iniţiale ale devizelor vor fi determinate de cursul schimbului dela«ay Octombrie 1945. Dela aceasta dată sf au fixat două termene* unul înlâuntrul căruia membrii vor fi obligaţi a anunţa fondul monetar, care anulat este paritatea moneteior respective și al doilea termen^' in timpul căruia statele ade» rente vor avea dreptul de $ informa organismul Că pari® larea fixată nu 1$ conving. Deci paritatea va fi fixată numai In comun acord tot*« fond și membrii respectivi-Odată parităţile fixate, ptfei țîle se vor putea face, Infed* ce moneta, a oricărui merbr» căci partitățile vor fi stabil* zate. De reușita . acestei intre« prinderi va depinde existent® însăși a sistemului gnonetar internaţional şi în cooseciffal restaurarea schimburilor ternaţionale, ___ _ rest. Un catren pe a , La' Bucurețiti, a emerit -■ sd mal betfan sufflitr. ibapä ce-a sui*at ssere«. Zare sub pSsaäntut g'-eu1 Fiindcă după ffiuaca-i sow# S« -a daî uîUma... suflare /.TM CRONYCA« In pag. 30 a . Moui avansări în învățământul pilier mmm Toamnă ! latra pairoBÎ și Î.ttsi ăfoâ^ »e oebervă a msre răceală. Să fi® , mr* sumai dia pricina sezonului I Față ct scumpelea cartofilor s'a I măsuri să disperă din vocabular «ne», presta cartofa nenorocită".,. E trocmm $t asta com l * t Ut citât.eas aîlft&i iernat»« lor c*a făcut... foc, Pare-se ®a (ul(fel au * cea assii bună soluți», a In literature se observă ain~ ** ~M ** rpai multe temei. Constatări: Fără a face plângeri Constat cu temei Slabe 6Unde îngerii '.Barți de condei L, " StB'etsiti»« moflUcat** ftMHredMiM® „eîite fură «zi un da,'m&;iw vt fu» «ia b«ia SS «ein* Iară «Mani «mmm* «£rădeni,L . ... v