Opinia, februarie 1947 (Anul 39, nr. 114-137)
1947-02-01 / nr. 114
! mkmm. ABONAMENTE: 1 ■ • v , ; 50.000 ; ; . T ;f f * 3 luni »200.000 . Întreprinderi, autorități pe : Atelierele tipografice IAȘI, STRADA LĂPUȘNEANU Nr. 37 ZIAR POPULAR COTIDIAL începutul de refacere a Iaşului Intr’o recentă şedinţ& a Camerei Va ridicat * problema refacerii ’regiunilor care au avut de suferit de Pf ^ bombardamente,lor aeriene, enumerându-se Pj prima linie oraşele Iaşi, Galaţi, Piteşti şi Bucuresti. * Dl. deputat Victor Nicolau a propus să se constitue o comisie specială care ar identifice şi să stabilească pagubele, urmând sR°f să studieze planurile de sistematizare, modernizare, ajutorare şi procurare de materiale. 5 Dl. Gh.Vântu, deputat de Iaşi şi ministru al lucrărilor publice şi al refacerii,şi-a însuşit punctul de vedere expus mai sus, și totodată a informat Camera că guvernul a luat în considerare nevoia refacerii oraşelor sinistrate de război, aprobând înscrierea în mostul departamentului de notări publice a unor sume importante, în acest scop. * Primele oraşe care trebue să beneficieze de sprijinul public, sunt fără Îndoială Iaşii şi Galaţii. Adaosul Bucureştiului la lista respectivă e condescendenţa tradiţională pentru capitala deprinsă să participe la toate beneficiile , şi încă cu partea realui, dacă se poate ! ! Bucureştiul a suferit mult mai puţin ca cele două principale oraşe moldoveneşti. Şi în orce caz, şi-a acoperit pagubele într’atât că aproape n’au rămas firme, o laşul nostru în schimb (că şi Galaţii dealtfel) a rămas o ruină tragică. 5 E o datorie naţională ca întregul disponibil al bufetului 1947 I 48 să fie afectat pentru începutul de refacere a capitalei Moldovei şi a primului nostru port dela Dunăre. La Iaşi s’a constituit mai de mult un comitet de refacere, cuprinzând personalităţi marcante din viaţa priotică şi culturală, sub preşidenţia energicului animator Prof Dr. V. Râşcanu. Acest comitet, în colaborare strânsa cu primăria, va fi in măsură să jaloneze lucrările incipiente, în acord cu noul plan de sistematizare a oraşului. Refacerea clădirilor şi instituţiilor care depind direct de Stat, va rămâne o îndatorire a departamentelorministeriale respective. Şi în această privinţă, grija exponenţilor ieșeni va trebui să fie aceia de a stimula departamentele să-şi împlinească obligaţiile. Fondul principal afectat Iaşului va avea rolul să dea târgului nostru un aspect orăşenesc occidental. In acest scop, va trebui dată atenţie deosebită întretăerilor de străzi şi colţarelor. In ruina generală de astăzi a Iaşului, primăria ar putea proceda lesne la exproprieri, spre a înălţa case estetice, de raport. S-ar putea întrebuinţa şi sistemul construire pe terenuri particulare, urmând ca primăria să folosească construcţia în număr de ani, până la recuperarea sumelor învestite. Această preocupare arhitectonică a predominat în oraşele ardeleneşti, care astfel au căpătat în genere un plăcut aspect modern. La noi va fi, desigur, o lucrare de durată. Dar trebue pornit odată la lucru, și e cazul cel mai nemerit a se porni astăzi. LR Controlul riguros k, al faritinelor C.A.R.S. *1 Ce măsuri s’au luat pentru cercetarea acti■ vităţii cantinelor. — n ziua de29 Ianuarie s’a ţinut la sediul CARS-ului şedinţa resortului organizatoric, de sub conducerea d-lui fir of. D. Chiriac. La această şedinţă s’au discutat lucruri importante, în privinţa bunului mers al cantinelor urbane şi rurale. Cantinele vor fi supuse unui riguros control al organelor comitetului judeţean CARS. ' ' ' ' Au fost desenate ca organe la control d-na Maria Constantinescu, d. cpt. Dăscălescu, d-na Maria Tăutu şi d. av. Georgescu. D. Işoveanu, responsabilul cantinelor şi d. prof. D. Chiriac vor avea puterea de a controla orice cantină. S’a decis aprovizionarea noilor cantine, Banu, Osoiu şi Dorobanţu cu alimentele necesare. Pentru viitor s’a proectat crearea a încă unui număr da cantine, însă aceasta numai în funcţie de cantitatea de alimente ce o are CARS-ul la dispoziţie. Una din ele va lua fiinţă şi în cartierul Bogdan. ? ■ Toţi îfl şedinţa resortului organizatoric s’a hotărît ţinerea de şedinţe săptămânale. Ele vor începe la orele 18 p. m. şi se vor ţine în zilele următoare: şedinţa secretariată Luni, resortul cultural Marţi, resortul organizatoric Mercuri, resortul asistenţă Vineri şi resortul econormic-financiar Sâmbătă. PIERDUT Buletinul Bir. Populaţiei fie numele Hefter Amalia din Iaşi str. Barbu Lăutaru No. 38, " ~‘S ÎL declaratui. " 2 Pagini 500 Lai DinUme?. 2 'e 197 Samuri la 1 Februarie 1947 Redacţia IAŞI, STR. LĂPUŞNEANU Nr. 23 era Administraţia IAŞI, STR. LĂPUŞNEANU Nr. 37 TELEFOANE: Redacţia, , , Nr. 1206 Administraţia * . „ 2042 Serv. de noapte . . „ 2088 Director C. B. GHIJILOA Sepîsopi primite de la prizonierii români din U.R.S.S. prin Apărarea Patriotică la perioada postbelică de refacere a Ţării, de reorganizare şi redresare generală, prezenţa Apărării Patriotice s-a făcut simţită în orce sector social, în care se auzia jalnica chemare a orfanilor, gemetele invalizilor, strigătul văduvelor, durerea celor mulţi loviţi de război, teroare, foame, boală şi ger. In faţa greutăţilor, Apărarea nu dă înapoi. Activul ei se găseşte în permanenţă angajat pe teren şi mobilizat în muncă efectivă, deasupra obstacolelor, a noncuranţei şi reavoinţei unora şi altora. Zilnic secţiile ei sunt înţesate de umbrele suferinţii cari cer ajutor. Apărarea ascultă, remediază, intervine. Recent, prin grija ei ne vin un număr de 186 scrisori pentru oraşul şi judeţul nostru de la prizonierii români din U. R. S. S. Pentru ca ele să poată fi imediat înaintate destinatarilor, publicăm tabelul de mai jos şi anunţăm pe primitori că ele se vor distribui la sosire Duminică 2 Februarie a. c, orele 11 de către Secţia de asistenţă a Apărării Patriotice din strada I. C. Brătianu No. 118. Fiecare scrisoare are o carte poştală rusească anexată cu adresa trimiţătorului In felul acesta U. R. S. S., marea naţiune prietenă, oferă familiilor primitoare posibilitatea de a răspunde fără întârziere. Totodată, comunicăm celorinteresaţi că secţiade asistenţă a Apărării Patriotice întocmeşte zilnic fişe de prizonieri. TABEL De prizonierii români din U. R. S. S. care au trimis scrisori persoanelor din oraşul Iaşi. Vasiliu Emil către Olguţa V. Florin str. Inundaţiei Nr. 13 Iaşi. Vasiliu Emil către Ecaterina V. Mereuţă str. Ţuţora Nr. 28 Iaşi. Gavril Haralambie către Tudose Ilie str. Bul. Ferdinand No. 27 Iaşi. Tataru Vasile către Neculai Dimitriu str. Melodiei No. 22 Iaşi. Spataru Ion către Agapia Spataru str. Cuza Vodă 42 Foti-Select Iaşi. Spataru Ion către Mihai Budihaci str. Salini Nr. 39 Iaşi. Serghi Anton Teodor către fam. Nicolae Vrânceanu Azilul de Bâtrăni Galata Iaşi, Streitz Gh. către d-nei dr. Lylia Streit Fac. Medicină Lab. Histologie Iaşi. Strungaru C-tin către Răsleţ I. Gh. Atelierul CFR Nicolina laşi. Topordei Petru către profesor Nosoc Carol Academia de Muzică laşi. Nicolau Ion către d-na Paraschiva Nicolau Str. Adunaţi 55 Iaşi. Moscu Gh. către d-na Ecaterina Moscu Str. Arad 67 Iaşi (2 c. p.) Moşang C. către Gheorghe Moşang Cartierul Bogdan 16 Iaşi. Moraru Petru către Maram Gh. Str. Ciurchi 135 Iaşi. Mazilu Gh. Aurel către Mazilu Gh. Str. Primăverei 1 Iaşi (două c. p. Vasile Luchian către Luchian Varvara Şos. Moara de Foc 17 Iaşi. Leahu Vasile către Maria Leahu Str. Poligon 3 Iaşi. Gavriluţă I. Grigore către Ilie Vasile Str. Podul de Piatră 12 Iaşi. Onofraş Ion către Ionica Onofraş Str. Gheţari 14 Iaşi. Sblt. Topordei Petru către Gunea Gh. Pretura Copou Iaşi. Cujbă D. Syle către Cederegea Gh str. Calea Gălăţii 16 Iaşi. Graur Octav către Octav Nicolae str. şos. Naţională 3 Iaşi. Andrei Dumitru către familia Ştefan Filon Atel. C. F. R. Nicolina Sec. Mode. Lupu C-tin către Frunză Gh. str. Ciornei 18 Iaşi. Dariu Gh. către Nicolae Dariu str. Dr. Davilla 3 Iaşi. Cobiliţă Alexandru către Cobiliţă Maria cartierul Ţuţora-Vlădiceni 2 Iaşi. Calistru V. Ion către Popovici Alexandru str. Tataraşi 19 Iaşi. Ciobanu V. Nicolae către Ciobanu N. Vasile str. şos. Păcurari 72 Iaşi. Chiriţă Petru către Chiriţă Ion Atel. C.F.R. Nicolina Iaşi. Gh. M. Sandu către Alupoaiei Gin str. Toma Cozma 77 Iaşi. Botez P. Nicolae către D-na Botez Maria str. Brânduşa 10 Iaşi. Brătdăţeanu D-tru către Vasile Ciobanu Şos. Păcurari 73 Iaşi. Brădăţeanu D-tru către Zaharia D-tru str. General Cernat 49 Iaşi. Stelian Dudică către D-ra Veronica Vizitiu Cartierul Bogdan Strada de Sus 7 Iaşi. Scrisorile destinate judeţului le vom publica în numerile viitoare. Judeţul Timiş-Toronto a luat sub îngrijirea sa judeţul Iaşi Telegrama primită de Sindicatul Corpului Didactic Primar din localitate. Intr’o şedinţă de reconstituire a Sindicatului,la care a luat parte şi d.deputat Ion Niculi, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor şi preşedinte al Comisiei Locale, ţinută eri, 30 Ianuarie 1947, d. Aurel Hotnog, preşedintele Sindicatului a dat citire unei interesante telegrame trimisă de Inspectoratul Şcolar din Timiş-Torontal, cu nr. 2681 din 28 ianuarie crt. Dăm mai jos, textul integral al telegramei: .Judeţul Timiş-Torontal înţelegând nevoile prin care trece" populaţia judeţului Dvs. care a fost crunt lovită de furiile războiului ce a pustiit totul ca şi seceta de doi ani, a luat sub îngrijirea sa judeţul Iaşi. Rugăm Inaintaţi-ne tabelul comunilor din judeţul Dvs. spre a da fiecărei comune din judeţul nostru câte o comună spre ajutorare. Deasemeni rugăm a ne indica Învăţătorii şi învăţătoarele care din motivele arătate mai sus, se găsesc în lipsuri materiale, spre a fi ajutaţi ei şi familiile lor, în special copiii mici şi cei din şcolile secundare. Citiți „OPINIA•a In intenţia de a se reîncadra în viaţa publică a ţării, pe baza noilor orientări, partidul liberal-brătienist a recurs la o nouă schimbare de tactică. Când d. Argetoianu a reintrat în politică, liberalii s-au năpustit, cu atacuri violente, contra iniţiatorului mişcării „muncă şi refacere“ în care vedeau un concurent serios pe plan democraticburgez. Constatând însă ulterior că d. Argetoianu are oarecare rosturi ca formaţie politică de rezervă, liberalii s’au decis să ia contact cu domnia-sa şi să obţie o lămurire de situaţie, şi eventual să încerce un acord. In acest scop, vechii fruntaşi liberali d-nii: dr. C. Anghelescu şi V. P. Sassu s’au întâlnit cu d. Argetoianu. Unele ziare au interpretat greşit această întâlnire, socotind-o ca preludiul unei rupturi în partidul liberal. Realitatea este că gestul d-lor dr. Anghelescu şi Sassu a fost făcut cu ştirea prealabilă şi chiar din iniţiativa d-lui Dinu Brătianu. Rezultatul acestui demers, nu-l cunoaştem deocamdată. Insă ceia ce-i sigur, este că el marchează Încă odată Încetarea definitivă a colaborării dintre partidul liberal şi ţărăniştii d-lui Maniu. Alarmaţi de izolarea în care i-a pus noua orientare liberală, numeroşi fruntaşi ţărănişti cer insistent ca şi partidul lor să-şi schimbe tactică , — cerere la care d. Maniu se împotriveşte, chiar cu riscul unei crize de şefie. Ramura Mihalache pare câştigată pentru o schimbare de atitudine. Şi e semnificativă ultima cuvîntare surprinzător de moderată, rostită de d. Mihalache la o şedinţă de club. O ramură ardelenească, în frunte cu d. Em. Haţiegan, tinde a imita jocul liberalilor. Astfel d. Haţiegan a avut şi d-sa o întrevedere cu d. Argetoianu,—din proprie iniţiativă, fără o autorizare expresă a d-lui Maniu. Clarificarea în lagărul ţărănist urmează a se produce în cursul lunii Februar,— dacă d. Maniu nu va izbuti să determine o nouă trăgănare a lucrurilor, CORESP. Ştiri pontice Liberalii bratienişti şi-au schimbat din nou tactica Demersuri de lămurire pe lângă dl. C. Argetoianu. — Frământările dela partidul țărănist DOI ANI dela Congresul Sindical şi dela înfiinţarea Confederaţiei Generale a Muncii din Roânia CONST. SURUGIU Sau împlinit doi ani dela întrunirea primului Congres al Sindicatelor din România şi dela înfiinţarea C. G. M. Pe linia rezoluţiilor votate atunci, mişcarea muncitorească a făcut progrese enorme— fiind un factor politic de primul ordin — în mersul spre refacere a ţării. Moştenirea lăsată de regimurile fasciste a fost dezastroasă — toată economia ţârii desorganizată. Prin Congresul Sindical din Ianuarie — sa cimentat Frontul Unic al celor două partide care în trecut luptând separat au adus numai destră. Membru in Conducerea Central» a Conf. Generale a Muncii din România mare în sânul clasei munţitoare din România. ^ Mulţumită acestui Congres a fost posibilă alegerea forului superior de conducere a muncitorimei care este ConfederaţiaGenerală a Muncii care — a devenit imediat — frâna pentru reglementarea luptelor dintre capital şi muncă— şi totodată a devenit motorul care a mobilizat şi acţionat pentru aducerea la putere a Guvernului Groza — pentru susţinerea lui. Cu alte cuvinte rolul Conf. Generale a fost hotărâtor. In acţiunea economică, în luptă cu hienele dezagragârii —rolul Conf. generale a fost foarte mare,prin frânarea salariilor—prin sacrificiile făcute de salariaţi, care a făcut posibilă salvarea leului, de la un dezastru complect. 5 fDacă analizăm din punct de vedere obiectiv—vom re* cunoaşte că rolul Sindicatelor şi rolul Conf. generale fost din cele mai importante, şi fără acestea—nu ar fi fost posibil începutul sănătos de democratizare a ţării. Confederaţia Generală a Muncii studiază problema salariilor reale După declaraţiile de deputat Ion Niculi, Confederaţia Generală a Muncii e preocupată de îmbunătăţirea stării materiale a salariaţilor. Confederaţia lucrează actualmente la verificarea contractelor colective, silind-se să pună în concordanţă salariile cu nevoile şi cerinţele actuale. După ce vor fi terminate toate lucrările, se va pune proectul în discuţia Camerei, spre a căpăta prin votare, forma definitivă şi a-şi asigura aplicarea neîntâziat. Ml Arestarea unei periculoase bande de spărgători ce operau in localitate La locuinţa lor sa descoperit un adevărat depozit de lucruri furate. Zilele trecute, autorităţile poliţieneşti din localitate au fost înştiinţate că în cartierul de la Şoseaua Naţională operează o periculoasă bandă de spărgători. Astfel în noaptea de 24-25 Ianuarie crt. prin spargerea unui perete, ei s’au introdus în pivniţa d-lui Grosu Ion domiciliat pe Şoseaua Naţională No. 52 de unde au furat toate alimentele cu care se aprovizionase cetăţeanul, iar a doua noapte s’au introdus în locuinţa vecină a d-lui Sosin Andrei de unde au furat obiecte de îmbrăcăminte şi menaj în valoare de 5 milioane lei. In urma cercetărilor făcute de poliţiştii de la circ. I-a, s-a descoperit că autorii acestor spargeri sunt cunoscuţii infractori Ilie Ionescu zis ,Lulu“ şi A. Suciuc recent eliberaţi de la penitenciarul Galata unde au ispăşit o pedeapsă corecţională pentru furt şi agresiune. In seara de 29 ianuarie, o echipă de poliţişti de la circ. I au înconjurat locuinţa unde se adăposteau cei doi spărgători, şi i-au somat să se predea. Ilie Ionescu a încercat însă să dispară refugiindu-se pa acoperiş însă a fost imediat descoperit şi prins înainte de a putea face uz de revolverul ce-l avea asupra lui. In urma interogatoriului la care au fost supuşi cei doi spărgători, s-a constatat că ei lucrau în complicitate cu alţi 3 indivizi a căror arestare este iminentă. La locuinţa lor din str. N. Şoseaua Naţională s’a descoperit într’o magazie un adevărat depozit de lucruri furate ce urmează să fie înapoiate păgubaşilor. După încheerea cercetărilor cei doi spărgători vor fi înaintaţi parchetului. Frontul Democrat Universitar Duminică 2 Februarie a. c. ora 11 a. m. va avea loc conferinţa d-lui Prof. Univ. C. BALMUŞ decanul Facultăţii de Litere şi filosofie despre „OMUL IN FAŢA PROGRESULUI TEHNIC“ la sediul F. D. U. din str. Lascar Catargi No. 66. Conferinţa va fi urmată de un reuşit program artistic, executat de studenți. Citiți şi răspândiţi OPINIA*! MULŢUMIRE Aduc pe această cale vitimele mulţumiri d-lui Prof Dr. FRANKE pentru deosebita capacitate de care a dat dovadă operandu-mă de dedenită axilară, salvându-mi viaţa. Mulţumesc de asemenea şi asistenţilor d-sale. Le voi rămâne veşnic recunoscător. Lotstein Avram Noceh Iaşi, str. Socola 18 -3 DOCTOR S. A. DAVID Boli Interne și de COPII, BOLI DE FEMEI Venerice, Sifilis Tratează blenoragia In ii ore - 4 Tratamente cu Diathermie Iași, Str. Costache Negri 3 (colf Elena Doamna) Cons. 8—12 dim. și 2-9 seara