Opinia, februarie 1947 (Anul 39, nr. 114-137)

1947-02-01 / nr. 114

! mkmm. ABONAMENTE: 1 ■ • v , ; 50.000 ; ; . T ;f f * 3 luni »200.000 . Întreprinderi, autorități pe : Atelierele tipografice IAȘI, STRADA LĂPUȘNEANU Nr. 37 ZIAR POPULAR COTI­DI­AL începutul de refacere a Iaşului Intr’o recentă şedinţ& a Camerei Va ridicat * pro­blema refacerii ’regiunilor care au avut de suferit de Pf ^ bombardamente,­lor aeriene, enumerându-se Pj prima linie oraşele­ Iaşi, Galaţi, Piteşti şi Bucuresti. * Dl. deputat Victor Nico­­lau a propus să se consti­­tue o comisie specială care ar identifice şi să stabi­lească pagubele, urmând sR°f să studieze planurile de sistematizare, moder­­nizare, ajutorare şi procu­rare de materiale. 5 Dl. Gh.­­Vântu, deputat de Iaşi şi ministru al lu­crărilor publice şi al refa­cerii,­şi-a însuşit punctul d­e vedere expus mai sus, și totodată a informat Ca­mera că guvernul a luat în considerare nevoia refacerii oraşelor sinistrate de răz­b­­oi,­ aprobând înscrierea în mostul departamentului de notări publice a unor sume importante, în acest scop. * Primele oraşe care tre­­bue să beneficieze de spri­jinul public, sunt­­ fără Îndoială Iaşii şi Galaţii.­­ Adaosul Bucureştiului la lista respectivă e condes­cendenţa tradiţională pen­tru capitala deprinsă­ să participe la toate benefi­ciile , şi încă cu partea re­alui, dacă se poate ! ! Bucureştiul a suferit mult mai puţin ca cele două principale oraşe moldove­neşti. Şi în orce caz, şi-a acoperit pagubele într’atât că aproape n’au rămas firme, o laşul nostru în schimb (că şi Galaţii dealtfel) a rămas o ruină tragică. 5 E o datorie naţională ca întregul disponibil al bu­fetului 1947 I 48 să fie afectat pentru începutul de refacere a capitalei Mol­dovei şi a primului nostru port dela Dunăre. La Iaşi s’a constituit mai de mult un comitet de re­facere, cuprinzând perso­nalităţi marcante din viaţa p­riotică şi culturală, sub preşidenţia energicului ani­mator Prof Dr. V. Râşcanu. Acest comitet, în colabo­rare strânsa cu primăria, va fi in măsură să jaloneze lucrările­­ incipiente, în a­­cord cu noul plan de sis­tematizare a oraşului. Refacerea clădirilor şi instituţiilor care depind direct de Stat, va rămâne o îndatorire a departamen­telor­­ministeriale respec­tive. Şi în această privinţă, grija exponenţilor ieșeni va trebui să fie aceia de a stimula departamentele să-şi împlinească obliga­ţiile. Fondul principal afectat Iaşului va avea rolul să dea târgului nostru un as­pect orăşenesc occidental. In acest scop, va trebui dată atenţie deosebită în­­tretăerilor de străzi şi col­­ţarelor. In ruina generală de as­tăzi a Iaşului, primăria ar putea proceda lesne la ex­proprieri, spre a înălţa case estetice, de raport. S-ar putea întrebuinţa şi sistemul construire­ pe te­renuri particulare, urmând ca primăria să folosească construcţia în număr de ani, până la recuperarea sumelor învestite. Această preocupare ar­hitectonică a predominat în oraşele ardeleneşti, care astfel au căpătat în genere un plăcut aspect modern. La noi va fi, desigur, o lucrare de durată. Dar trebue pornit odată la lucru, și e cazul cel mai nemerit a se porni astăzi. LR Controlul riguros k,­ al faritinelor C.A.R.S. *1 Ce măsuri s’au luat pentru cercetarea acti­­■ vităţii cantinelor. —­ ­n ziua de­­29 Ianuarie s’a ţinut la sediul CARS-ului şedinţa resortului organiza­toric, de sub conducerea d-lui fir of. D. Chiriac. La această şedinţă s’au discutat lucruri importante, în privinţa bu­nului mers al cantinelor ur­bane şi rurale. Cantinele vor fi supuse unui riguros control al or­ganelor comitetului judeţean CARS. ' ' ' ' Au fost desenate ca organe la control d-na Maria Cons­­tantinescu, d. cpt. Dăscăles­­cu, d-na Maria Tăutu şi d. av. Georgescu. D. Işoveanu, responsabilul cantinelor şi d. prof. D. Chiriac vor avea puterea de a controla orice cantină. S’a decis aprovizionarea noilor cantine, Banu, Osoiu şi Dorobanţu cu alimentele necesare. Pentru viitor s’a proectat crearea a încă unui număr da cantine, însă a­­ceasta numai în funcţie de cantitatea de alimente ce o are CARS-ul la dispoziţie. Una din ele va lua fiinţă şi în cartierul Bogdan. ? ■ Toţi îfl şedinţa resortului organizatoric s’a hotărît ţi­nerea de şedinţe săptămâ­nale. Ele vor începe la o­­rele 18 p. m. şi se vor ţine în zilele următoare: şedinţa secretariată Luni, resortul cultural Marţi, resortul or­ganizatoric Mercuri, resortul asistenţă Vineri şi resortul econormic-financiar Sâmbătă. PIERDUT Buletinul Bir. Populaţiei fie numele Hefter Amalia din Iaşi str. Barbu Lăutaru­ No. 38­, " ~‘S ÎL declar­atui. " 2 Pagini 5­00 Lai DinUme?. 2 'e 197 Samuri la 1 Februarie 1947 Redacţia IAŞI, STR. LĂPUŞNEANU Nr. 23 era Administraţia IAŞI, STR. LĂPUŞNEANU Nr. 37 TELEFOANE: Redacţia, , , Nr. 1206 Administraţia * . „ 2042 Serv. de noapte . . „ 2088 Director C. B. GHIJILOA S­epîsopi primite de la prizonierii români din U.R.S.S. prin Apărarea Patriotică la perioada postbelică de refacere a Ţării, de reorga­nizare şi redresare generală, prezenţa Apărării Patriotice s-a făcut simţită în orce sec­tor social, în care se auzia jalnica chemare a orfanilor, gemetele invalizilor, strigătul văduvelor, durerea celor mulţi loviţi de război, teroare, foa­me, boală şi ger. In faţa greutăţilor, Apăra­rea nu dă înapoi. Activul ei se găseşte în permanenţă an­gajat pe teren şi mobilizat în muncă efectivă, deasupra obstacolelor, a noncuranţei şi reavoinţei unora şi altora. Zilnic secţiile ei sunt înţe­sate de umbrele suferinţii cari cer ajutor. Apărarea as­cultă, remediază, intervine. Recent, prin grija ei ne vin un număr de 186 scrisori pentru oraşul şi judeţul nos­tru de la prizonierii români din U. R. S. S. Pentru ca ele să poată fi imediat îna­intate destinatarilor, publi­căm tabelul de mai jos şi anunţăm pe primitori că ele se vor distribui la sosire Duminică 2 Februarie a. c, orele 11 de către Secţia de asistenţă a Apărării Patrio­tice din strada I. C. Bră­­tianu No. 118. Fiecare scrisoare are o carte poştală rusească ane­xată cu adresa trimiţătorului In felul acesta U. R. S. S., marea naţiune prietenă, o­­feră familiilor primitoare po­sibilitatea de a răspunde fără întârziere. Tot­odată, comunicăm ce­lor­­interesaţi că secţia­­de asistenţă a Apărării Patrio­tice întocmeşte zilnic fişe de prizonieri. T­ABEL De prizonierii români din U. R. S. S. care au trimis scrisori persoanelor din ora­şul Iaşi. Vasiliu Emil către Olguţa V. Florin str. Inundaţiei Nr. 13 Iaşi. Vasiliu Emil către Ecate­­rina V. Mereuţă str. Ţuţora Nr. 28 Iaşi. Gavril Haralambie către Tudose Ilie str. Bul. Ferdi­nand No. 27 Iaşi. Tataru Vasile către Necu­­lai Dimitriu str. Melodiei No. 22 Iaşi. Spataru Ion către Agapia Spataru str. Cuza Vodă 42 Foti-Select Iaşi. Spataru Ion către Mihai Budihaci str. Sal­ini Nr. 39 Iaşi. Serghi Anton Teodor că­­tre fam. Nicolae Vrânceanu Azilul de Bâtrăni Galata Iaşi, Streitz Gh. către d-nei dr. Lyli­a Streit Fac. Medicină Lab. Histologie Iaşi. Strungaru C-tin către Răs­­leţ I. Gh. Atelierul CFR Ni­colina laşi. Topordei Petru către pro­fesor Nosoc Carol Academia de Muzică laşi. Nicolau Ion către d-na Paraschiva Nicolau Str. A­­dunaţi 55 Iaşi. Moscu Gh. către d-na Eca­­terina Moscu Str. Arad 67 Iaşi (2 c. p.) Moşang C. către Gheor­­ghe Moşang Cartierul Bog­dan 16 Iaşi. Moraru Petru către Ma­ram Gh. Str. Ciurchi 135 Iaşi. Mazilu Gh. Aurel către Mazilu Gh. Str. Primăverei 1 Iaşi (două c. p. Vasile Luchian către Lu­­chian Varvara Şos. Moara de Foc 17 Iaşi. Leahu Vasile către Maria Leahu Str. Poligon 3 Iaşi. Gavriluţă I. Grigore către Ilie Vasile Str. Podul de Pia­tră 12 Iaşi. Onofraş Ion către Ionica Onofraş Str. Gheţari 14 Iaşi. Sblt. Topordei Petru către Gunea Gh. Pretura Copou Iaşi. Cujbă D. Syle către Cede­­regea Gh str. Calea Gălăţii 16 Iaşi. Graur Octav către Octav Nicolae str. şos. Naţională 3 Iaşi. Andrei Dumitru către fa­milia Ştefan Filon Atel. C. F. R. Nicolina Sec. Mode. Lupu C-tin către Frunză Gh. str. Ciornei 18 Iaşi. Dariu Gh. către Nicolae Dariu str. Dr. Davilla 3 Iaşi. Cobiliţă Alexandru către Cobiliţă Maria cartierul Ţu­­ţora-Vlădiceni 2 Iaşi. Calistru V. Ion către Po­­povici Alexandru str. Tata­raşi 19 Iaşi. Ciobanu V. Nicolae către Ciobanu N. Vasile str. şos. Păcurari 72 Iaşi. Chiriţă Petru către Chir­iţă Ion Atel. C.F.R. Nicolina Iaşi. Gh. M. Sandu către Alu­­poaiei G­­in str. Tom­a Coz­­ma 77 Iaşi. Botez P. Nicolae către D-na Botez Maria str. Brânduşa 10 Iaşi. Brătdăţeanu D-tru către Vasile Ciobanu Şos. Păcurari 73 Iaşi.­ Brădăţeanu D-tru către Zaharia D-tru str. General Cernat 49 Iaşi. Stelian Dudică către D-ra Veronica Vizitiu Cartierul Bogdan Strada de Sus 7 Iaşi. Scrisorile destinate jude­ţului le vom publica în nu­­merile viitoare. Judeţul Timiş-Toronto a luat sub îngrijirea sa judeţul Iaşi Telegrama primită de Sindicatul Corpului Di­dactic Primar din localitate. Intr’o şedinţă de reconsti­tuire a Sindicatului,­­la care a luat parte şi d.deputat Ion Niculi, vice­preşedinte al Camerei Deputaţilor şi pre­şedinte al Comisiei Locale, ţinută eri, 30 Ianuarie 1947, d. Aurel Hotnog, preşedintele Sindicatului a dat citire unei interesante telegrame trimisă de Inspectoratul­ Şcolar din Timiş-Torontal, cu nr. 2681 din 28 ianuarie crt. Dăm mai jos, textul in­tegral al telegramei: .Judeţul Timiş-Torontal înţelegând nevoile prin care trece" populaţia judeţului Dvs. care a fost crunt lovită de furiile războiului ce a pustiit totul ca şi seceta de doi ani, a luat sub îngrijirea sa ju­deţul Iaşi. Rugăm Inaintaţi-ne tabelul comunilor din judeţul Dvs. spre a da fiecărei comune din judeţul nostru câte o comună spre ajutorare. Deasemen­i rugăm a ne in­dica Învăţătorii şi învăţătoa­rele care din motivele arătate mai sus, se găsesc în lipsuri materiale, spre a fi ajutaţi ei şi familiile lor, în special copiii mici şi cei din şcolile secundare. Citiți „OPINIA•a In intenţia de a se reîn­cadra în viaţa publică a ţă­rii, pe baza noilor orientări,­­ partidul liberal-brătienist a recurs la o nouă schim­bare de tactică. Când d. Argetoianu a reintrat în politică, liberalii s-au năpustit, cu atacuri vio­lente, contra iniţiatorului mişcării „muncă şi refacere“ în care vedeau un concurent serios pe plan democratic­­burgez. Constatând însă ulterior că d­. Argetoianu are oare­care rosturi ca formaţie po­litică de rezervă, liberalii s’au decis să ia contact cu domnia-sa şi să obţie o lă­murire de situaţie, şi even­tual să încerce un acord. In acest scop, vechii frun­taşi liberali d-nii: dr. C. Anghelescu şi V. P. Sassu s’au întâlnit cu d. Arge­toianu. Unele ziare au interpretat greşit această întâlnire, so­­cotind-o ca preludiul unei rupturi în partidul liberal. Realitatea este că gestul d-lor dr. Anghelescu şi Sassu a fost făcut cu ştirea prea­­labilă şi chiar din iniţiativa d-lui Dinu Brătianu. Rezultatul acestui demers, nu-l cunoaştem deocamdată. Insă ceia ce-i sigur, este că el marchează Încă odată În­cetarea definitivă a colabo­rării dintre partidul liberal şi ţărăniştii d-lui Maniu. Alarmaţi de izolarea în care i-a pus noua orientare liberală, numeroşi fruntaşi ţărănişti cer insistent ca şi partidul lor să-şi schimbe tactică , — cerere la care d. Maniu se împotriveşte, chiar cu riscul unei­ crize de şefie. Ramura Mihalache pare câştigată pentru o schimba­re de atitudine. Şi e semni­ficativă ultima cuvîntare surprinzător de moderată, rostită de d. Mihalache la o şedinţă de club. O ramură ardelenească, în frunte cu d. Em. Haţiegan, tinde a imita jocul liberali­lor. Astfel d. Haţiegan a a­­vut şi d-sa o întrevedere cu d. Argetoianu,—din proprie iniţiativă, fără o autorizare expresă a d-lui Maniu. Clarificarea în lagărul ţă­rănist urmează a se produce în cursul lunii Februar,— dacă d. Maniu nu va izbuti să determine o nouă trăgă­­nare a lucrurilor, CORESP. Ştiri pontice Liberalii­ bratienişti şi-au schimbat din nou tactica Demersuri de lămurire pe lângă dl. C. Arge­­toianu. — Frământările dela partidul țărănist DOI ANI dela Congresul Sindical şi dela înfiinţarea Confederaţiei Generale a Muncii din Ro­­ânia CONST. SURUGIU Sau împlinit doi ani dela întrunirea primului Congres al Sindicatelor din România­ şi dela înfiinţarea C. G. M. Pe linia rezoluţiilor votate atunci, mişcarea muncitoreas­că a făcut progrese enorme— fiind un factor politic de pri­mul ordin — în mersul spre refacere a ţării. Moştenirea lăsată de regi­murile fasciste a fost dezas­­troasă — toată economia ţâ­rii desorganizată. Prin Congresul Sindical din Ianuarie — sa cimentat Fron­tul Unic al celor două partide care în trecut luptând sepa­rat au adus numai destră. Membru in Conducerea Central» a Conf. Generale a Muncii din România mare în sânul clasei munţi­­toare din România. ^ Mulţumită acestui Congres a fost posibilă alegerea fo­rului superior de conducere a muncitorimei care este Confe­deraţia­­Generală a Muncii care — a devenit imediat — frâna pentru reglementarea lup­telor dintre capital şi muncă— şi totodată a devenit motorul care a mobilizat şi acţionat pentru aducerea la putere a Guvernului Groza — pentru susţinerea lui. Cu alte cuvinte rolul Conf. Generale a fost hotărâtor. In acţiunea economică, în luptă cu hienele dezagragârii —rolul Conf. generale a fost foarte mare,prin frânarea sa­lariilor—prin sacrificiile fă­cute de salariaţi, care a fă­cut posibilă salvarea leului, de la un dezastru complect. 5 fDacă analizăm din punct de vedere obiectiv—vom re* cunoaşte că rolul Sindicate­­­lor şi rolul Conf. generale fost din cele mai importante, şi fără acestea—nu ar fi fos­t posibil începutul sănătos de democratizare a ţării.­­ Confederaţia Generală a Muncii studiază problema salariilor reale După declaraţiile de deputat Ion Niculi, Confede­raţia Generală a Muncii e preocupată de îmbunătă­ţirea stării materiale a salariaţilor. Confederaţia lucrează actualmente la verificarea contractelor colective, silind­­-se să pună în concor­danţă salariile cu nevoile şi cerinţele actuale. După ce vor fi terminate toate lucrările, se va pune proectul în discuţia Camerei, spre a căpăta prin votare, forma definitivă şi a-şi asigura aplicarea neîntâziat. Ml Arestarea unei periculoase bande de spărgători ce operau in localitate La locuinţa lor sa descoperit un adevărat depozit de lucruri furate. Zilele trecute, autorităţile poliţieneşti din localitate au fost înştiinţate că în carti­erul de la Şoseaua Naţională operează o periculoasă bandă de spărgători. Astfel în noaptea de 24-25 Ianuarie crt. prin spargerea unui perete, ei s’au introdus în pivniţa d-lui Grosu Ion domiciliat pe Şoseaua Naţio­nală No. 52 de unde au fu­rat toate alimentele cu care se aprovizionase cetăţeanul, iar a doua noapte s’au in­trodus în locuinţa vecină a d-lui Sosin Andrei de unde au furat obiecte de îmbră­căminte şi menaj în valoare de 5 milioane lei. In urma cercetărilor fă­cute de poliţiştii de la circ. I-a, s-a descoperit că autorii acestor spargeri sunt cunos­cuţii infractori Ilie Ionescu zis ,Lulu“ şi A. Suciuc re­cent eliberaţi de la peniten­ciarul Galata unde au is­păşit o pedeapsă corecţională pentru furt şi agresiune. In seara de 29 ianuarie, o echipă de poliţişti de la circ. I au înconjurat locuinţa unde se adăposteau cei doi spăr­gători, şi i-au somat să se predea. Ilie Ionescu a încercat însă să dispară refugiindu-se pa acoperiş însă a fost imediat descoperit şi prins înainte de a putea face uz de revolve­rul ce-l avea asupra lui. In urma interogatoriului la care au fost supuşi cei doi spărgători, s-a constatat că ei lucrau în complicitate cu alţi 3 indivizi a căror a­­restare este iminentă. La locuinţa lor din str. N­. Şoseaua Naţională s’a des­coperit într’o magazie un a­­devărat depozit de lucruri furate ce urmează să fie înapoiate păgubaşilor. După încheerea cercetări­lor cei doi spărgători vor fi înaintaţi parchetului. Frontul Democrat Universitar Duminică 2 Februarie a. c. ora 11 a. m. va avea loc conferinţa d-lui Prof. Univ. C. BALMUŞ decanul Facultăţii de Litere şi filosofie despre „OMUL IN FAŢA PRO­GRESULUI TEHNIC“ la sediul F. D. U. din str. Lascar Catargi No. 66. Conferinţa va fi urmată de un reuşit program artis­tic, executat de studenți. Citiți şi răspândiţi OPINIA*! MULŢUMIRE Aduc pe această cale viti­­mele mulţumiri d-lui Prof Dr. FRANKE pentru deose­bita capacitate de care a dat dovadă operand­u-mă de de­­denită axilară, salvân­­du-mi viaţa. Mulţumesc de asemenea şi asistenţilor d-sale. Le voi rămâne veşnic re­cunoscător. Lotstein Avram Noceh Iaşi, str. Socola 18 -3 DOCTOR­­ S. A. DAVID Boli Interne și de COPII, BOLI DE FEMEI Venerice, Sifilis Tratează blenoragia In ii ore - 4 Tratamente cu Diathermie Iași, Str. Costache Negri 3 (colf Elena Doamna) Cons. 8—12 dim. și 2-9 seara

Next