Opinia, aprilie 1947 (Anul 39, nr. 164-187)
1947-04-01 / nr. 164
ANUL XXXIX Nr. 1S3 a Pagini 1000 Lei «'S/ ABONAMENTE î Lei 80.000 Í ; í Í r '*% 3 luni .. apo.nfm f. întreprinderi, autorităţi pe 3 Imn Atelierele tipografice IAŞI, STRADA LĂPUŞNEANU N. 3Î Marţi 1 Aprilie 1947 Redacţia şi Administraţia IAŞI, STR. LĂPUŞNEANLÎ Hr. 37 TELEFOANE: Redacţia. . Administrația , Serv. de noapte. Nr. 1209 „ 2042 „ 2088 ZIAU POPULAR COTIDIAN Oirfitlcr C. K. GKU3K.KA Problema preţurilor g Foarte multă lume aşteaptă, resemnată, normalizarea situaţiei noastre economico-financiare, punîndu-şi nădejdea în efectele recoltei noi. Se înţelege că o normalizare economică şi o echilibrare a pieţii va trebui să vie. Iar in di recţia aceasta recolta nouă, care se întrezăreşte promiţătoare, şi sporirea producţiei In toate sectoarele de activitate, vor avea un cuvânt hotărâtor. Cela ce aşteaptă însă publicul mijlociu, este echilibrarea financiară marcată printr’o scădere a preţurilor până la nivelul dinainte de război. E sigur totuşi că o astfel de scădere nu se va produce şi nici nu-i nevoe să se producă. Raportul dintre marfă şi monetă e o stare convenţională care subsistă sau variază după diverse influenţe ale pieţii, exercitate fie asupra mărfii fie asupra monetei. Dacă acest raport a ajuns, din diferite cauze, la cifrele de astăzi, e cu totul greu să se facă ui salt înapoi până la expresia aritmetică de acum câţiva ani. Asemenea salt înapoi nu s-a produs nici după războiul din anii 1916-18, nici după unele crize economico-sociale mai vechi. Şi nu se va putea produce nici astăzi. Mulţi îşi amintesc, din viresmiri depărtate, felul cum preţul mărfurilor era exprimat în cifre minusule. De pildă, pânea se cumpăra cu 20 bani un kgr. de prima calitate; făina de popuşoi 10 bani; un kgr. de unt 2 lei şi 40 de bani (astăzi 240.000 lei); un kgr. zahăr un leu, un kgr. carne 70 bani etc. Şi totuşi, nu era nici pe atunci vaiul pe pământ. Ba lumea se plângea... de scumpete ! Şi mulţi repetau „vremurile bune de altă dată şt. întocmai că astăzi şi ca totdeauna. Realitatea este că mărimea aritmetică a preţului nu prezintă nici un interes Intrinsec. Ceia ce interesează este puterea de cumpărare, adica raportul dintre câştigul normal al omului şi preţul mărfii de primă necesitate. Dacă se realizează echilibrul între preţuri de o parte, şi între salarii şi câştigul din exerciţiul profesiilor libere de altă parte, înseamnă că viaţa economică s-a normalizat,chiar dacă expresia aritmetică a preţurilor ar rămâne foarte foarte urcată. Acest echilibru între retribuţii şi valori convenţionale trebue obţinut de conducătorii ţării, pentru a se asigura rentabilitatea muncii de toate categoriile. Iar problema aceasta este în cea mai mare parte de ordin social-economic şi foarte puţin de ordin pur financiar. E greşit să se creadă că speculaţiile financiare determină criza economică. In realitate, aceasta din urmă favorizează operaţiile bursiere. Astfel că, măsurile exclusive financiare şi monetare nu pot da rezultate practice, ci ele trebuesc negreşit încadrate într-un ansamblu social - economic care să ordoneze producţia şi distribuţia mărfurilor şi să asigure rentabilitatea generală a muncii. In acest fel preţurile se echilibrează automat și încetează a mai fi obiectul unor atenți sociale.. BERLINUL nu va mai fi capitala Germaniei! vBerlinul e foarte grav avariat din cauza bombardamentelor pe care le-a suferit. Refacerea oraşului e o problemă aicita pentru finanţele germane Dar Berlinul aminteşte prea mult epoca dominaţiei hitleriste şi brutalitatea militarismului prusac. De aceia, unele cercuri germane pun problema alegerei altei capitale. Ziarul danez „Aftonbladet“ este informat că se și studiază planul creărei unei noi capitale a Germaniei, , lângă Cassel în statul Hessa. Autorul planului e profesorul Dibal Nasch, specialist în problemele urbanistice. Lucrările pentru consimirea noei capitale ar urma să înceapă in anul 1950 şi să dureze cinci ani. Profesorul Nasch asigură că aceste lucrări vor costa în arte caz mai puţin decât ar trebui sa coste reconstruirea Berlinului. Jocul de Duminică a servit Politeehnicei ca un ultim examen în vederea jocului cel va susţine în campania S. T. B.-ului la Bucureşti. Studenţii au prezentat o formaţie bine pusă la punct, omogenă în compartimente, jucătorii manifestând o formă în ascensiune. Adversarul Politehnicei a fost de astă dată unsprezecele Macabi, întărită cu 5 jucători de la Victoria C.F.R , care totuşi nu au putut împiedica pe universitari, să înregistreze o victorie la scor. Retrospecţiuni asupra Jocului Material a fost tot timpul la discreţia Politehnicei, care şi-a dominat net adversarul. Condiţia fizică precum şi jocurile susţinute până acum de studenţi în cadrul diviziei au avut un rol hotărâtor în această întâlnire. De la început universitarii au iniţiativa şi în minia. Popovici deschide scorul printr’o lovitură de cap, la un corner executat de Marchidan. Este rândul lui lacubowschi să urce scorul la 20, ca tot el pesta două minute să înscrie cel mai frumos gool al partidei dintr’un schimb cu Deac. La reluare lacubowschi înscrie din nou reluând o centrare a lui Deac, cu toate că mingea se găsea în brațele lui Rotaru. Este rândul lui Talpă să înscrie im parabil dela 20 metri. Scopul final este pecetluit de la Bubovschi din apropierea porţii. învinşii au fost sub aşteptari fiind’ dintir’un început dezorientaţi, fără a schiţa nici un atac care să poată depăşi linia de 16 m. Bojescu a fost un simplu figurant, iar Scularu nu este pus la punct cu antrenamentele. Golstein inexistent. Zaharia muncitor—Abrasa singurul care a mai înjghebat câteva atacuri, Savin mulțumitor nu s’a putut încadra din partenerii săi slabi. Bodie steril. Bârsan a pozat in vedetă fără a-i reuși ceva din ceea ce a încercat. Dunea III fără suflu. Veciniu sub forma obişnuită. Dela învingători toţi au plăcut cu excepţia lui Marchidan care trebue înlocuit s’au detaşat peste colegii lor : Popoviei, Vâlvoi, Schreiner, Talpă cel mai bun de pa teren şi lacubovschi în ascensiune de formă. Arbitrajul d-lui prof. V. Ultimescu» acceptabili făcând însă exces în aplicarea offseidului» nerespectând’ legea avantajului. Din toat« sporturile Foot-ball. In cadrul diviziei Naţ. A. s’au înregistrat Duminică următoarele rezultats : La București«: Carmen — Prahova 13-0 ; Ciocanu—C. F. II. (Timişoara) 0-0II La Cluj : Universitatea— Juventus»3-0. La Tg. Mureş: I. T. A. Dermagand 5-2. La Reşiţa: Oţelul-Ferar 0-0. La Petroşani CFRBucr. Jiul 8-1 La Oradea : Libertatea —CFR Craiova 9-0. In cadrul diviziei Naţ. B, seria II (unde participă şi Politehnica). La Bucureşti: Feromail-Socec. Laffayette 3-1. La Ploeşti: F. C. Ploeşti-Sparta (Buc.J) 4-0. La Galaţi: Gloria CFRTekuija (Sf. Gheorghe) 6-0. La Bucureşti: Griviţa CFRDesrobirea (Constanţa) 6-2. In clasamentul Diviziei Naţ. H. conduce I.T.A. cu 30 puncte, urmată de C. F. R. (Buc.) cu 23, la locul 3 şi 4, Universitatea şi Juventus cu 22 puncte BOX. Cu prilejul galei pugilistice de la Paladium s-au înregistrat două rezultate surpriză şi anume : Ion Mihailescu (Ploeşti) învinge la două reprize pe Costel Stănescu şi Stoianovici învinge înainte de limită pe Const. David. * DE PESTE HOTARE. Tenis. Constantin Tănăsescu a eliminat în sferturi de finală pe compatriotul său Vincius Burac, ca apoi să cedeze în semi-finală în fața lui Bergelin (Suedia) cu: 6-3—6-4, 6-4-Drobni a fost eliminat de un belgian harnic cu 6-3 iar în setul al doilea la 4-2 a abandonat. ST. GEORGESCU Sport După un joc fara istoric Politehnica a surclasat Macabi : ■ ' cat 6-0 (3-01 .hu« Literatură, Artă Ştiinţă s«a fia 30 Martie s’a Împlinit un an de când o boală care nu iartă a curmat viaţa scriitorului şi regisorului Victor Ion Popa. Istoria spectacolului român ise revendică în Victor Ion Popa un promotor şi un revoluţionar. Deschizând drum nou în regia românească Victor Ion Popa a prefăcut din temelie tehnica organizării unui spectacol. „Vedeta“ a fost sacrificată pentru a se da câştig de cauză ansamblului. Mişcarea în scenă a fost coordonată după criterii logice. Decorul a fost folosit drept cadru descriptiv al acţiunii. Accesoriile de recuzită şi ecleraj au căpătat forţă sugestivă subt bagheta magică a acestui neîntrecut neguţător de iluzii scenice, care a fost Victor Ion Popa. In ordinea socială, Victor Ion Popa, a ţinut să facă din teatru un bun spiritual din care să se poată împărtăşi cei mulţi. Nu l-au ispitit nici ofertele tentante ale teatrelor particulare, nici gloria artistică a Teatrului Naţional. A preferat să se devoteze scenelor periferice şi acolo să ducă lumina artei în massele largi ale poporului. Aşa s-a născut Teatrul Popular şi Teatrul Muncitoresc, instituţii create prin energia, răbdarea şi abnegaţia unui mucenic. Anul scurs de la moartea lui Victor Ton Popa nu îngăduie să-i privim figura de la acea distanţă de timp, de unde ochiul nostru să poată distinge contururile eliberat de povara amintirilor contemporane. Odată cu scurgerea anilor se vor putea disprinde toate sensurile unei vieţii de apostol, în slujba adevărului şi a frumosului, viaţă dusă de Victor Ion Popa în epoca dintre cele două mari războaie mondiale, adică în acea porţiune de timp când la teatrul românesc a domnit mercantilismul subt toate aspectele lui nenorocite. Teatrul românesc de azi poate fi pus sub semnul marii revoluţii spectacologice pe care a înfăptuit-o Victor Ion Popa. „Mobila” este titlul unui album de curând apărut la editura Socre sub semnătura d-lui Jean Baraş. Trecând in revistă toate stilurile de mobilă pe care le-a cunoscut omenirea din antichitate până în vremea noastră, autorul lămureşte în prefaţa albumului său principiile ce au prezidat evoluţia unor accesorii domestice atât de strâns legate de viaţa omului. Prefacerile arhitectonice şi decorative suferite de mobilier în decursul istoriei pot interesa şi ca document social, ei a dezvăluindu-ne structura spirituală a oamenilor ce le-au creat şi le-au folosit. „Nemaipomenita pantofireasa“* comedia poetului spaniol Frederico Garcia Lorcea a apărut zilele acestea in Biblioteca de buzunar a Editurei de stat. Poet al rezistenţei spaniole, ucis In 1936 de partizanii lui Franco, Lorcea este unul din cei ,mai merituoşi dramaturgi contemporani ai Spaniei. „Nemaipomenita pantofăreasă" aduce pe scenă o lume plină de farmecul şi pitorescul bucolic al satului spaniol. Tâlcul didactic al piesei este estompat subt vraja lirică a sentimentelor poetice ce se desprind din comedia lui Lorcea. Matisse cel mai de seamă reprezentant al picturii franceze contemporane a fost distins pentru activitatea sa prodigioasă cu ordinul naţional „Legiunea de onoare“în gradul de comandor. Multiplicarea monumentelor de renume mondial ale Parisului a excitat imaginaţia unui inginer american. Edilii parisieni au primit din partea lui o propu-ner® de a se construi un omonim arhitectural al Turnului Eiffel, în imediata apropiere a celebrului monument. Un funicular ar faca legătura între vârfurile celor două turnuri, producând distracția amatorilor desenzații tari. Oferta a fost aspru criticată de presa franceză. cnn-iTOR Cum a fost păgubit statul cu 110 milioane de cifre o firmă de cherestea din Fălticeni Parchetul Trib. Iași a fost sesizat de o nouă afacere scandaloasă comisă, de data aceasta, la complicitate cu casierul de mărfuri din gara Socola, Corneliu Molovariu. E vorba de cunoscuta firmă Ozias Bercovici din Fălticeni care va compare în faţa instanţelor de judecată pentru fals şi uz de fals In dauna Administraţiei lucrărilor în cadrul convenţiei de Armistiţiu cu U. R. S. S. Sus amintită administraţie a comandat prin O. L. E. M. N. firmei Ozias Bercovici din Fălticeni diferite materiale lemnoase în valoare de 41 940.716, conform preţului oficial al Comisariatului general al preţurilor din 1945. Acest material lemnos a trecut frontiera în U.S. S. S. în zilele de 2, 3 şi 4 Ianuarie 1946. Asupra livrărilor efectuata firma Bercovici a primit un accent© de 70 la sută adică 29.340.000 lei, începe opera de falsificare Ulterior, la 0 Aprilie 1940, preţuile oficiale fiind superioare, Ozias Bercoviei se gândeşte la o posibilitate de a frusta statul şi a încasa noul preţ şi pentru mărfurile livrate sub regimul preţurilor din 1945. Astfel, ca să obţină deci majorarea cu caracter retroactiv, Ozias Bercovici, prin funcţionarul său Rafael Aronovici, a determinat pe Corneliu Moldovanu — în schimbul (probabil) al unui onorariu respectabil—casierul de mărfuri din gara Socola, să certifice pe imiplicatele scrisorilor de trăsură că marfa a eşit din ţară la 19 Ianuarie 1940 şi nu la 2, 3 şi 4 Ianuarie 1946. în baza acestei vize Ozias Bercovici obţine recalcularea preţului pentru cei 70 la sută încasaţi drept aconto şi primeşte pe nedrept — în urma acestui fals — suma de 73.144.643 lei în contul noilor facturi recalculate care s’au ridicat la suma de 150 073 566 iei. Statul urma astfel sa fie prejudiciat cu frumuşica sumă de circa 110.000.000 Iei ce urma să fie împărţită între Moldovanu şi Bercovici. Descoperirea tăişului Dispunându-se cercetări, s’a descoperit „panamaua". Dl. controlor CFR Ion Herţanu şi alţi funcţionari superiori însărcinaţi cu facerea cercetărilor au putut astfel descoperi „afacerea“. In felul acesta, Corneliu Moldovanu s-a făcut vinovat de delictul de falia. Ozias Bercovici a comis delictul de instigare la fals, înşelăciune şi uz de fals, iar Rafael Aronovici, a comis delictul de instigare la fals. Dosarul cu această afacere a fost trimis spre cercetare Gab., de instrucţie. Citiți şi răspândiți „OPINIA" Mârţoagele ! . Cei câţiva necăjiţi ce însoţeau dricul de cl. IV-a spre cimitirul Sf. Vasile şi trecătorii de pe şoseaua Nicotină, au avut Sâmbătă dimineaţa de văzut un spectacol unic în felul lui. Calul care trăgea căruţa mortuară, din cauza slăbiciunii, şi-a împleticit picioarele, s-a bălăngănit între Illebe şi a căzut pe caldarâm, dăndu-şi ultima suflare. Procesiunea a fost întreruptă, mortul trebuind să facă un popas mai lung decât cele douăsprezece popasuri la un foc, ce se cer la orice îngropăciune. Lăsăm la libera apreciere a fiecăruia, sdrumchtul provocat de această întâmplare în sufletul însoţitorilor, siliţi să coşte alt cal pentru dric. Moartea calului din echipa funebră, ne îndeamnă să scriem aceste rânduri, pentru care Primăria să ajungă odată la înţelegere cu negustorii cu care tranşează de astă toamnă cumpărarea de cai şi să aducă aceşti cai (la preferinţă tineri) care să-i împlocuiască îucei bătrâni, ci aşteaptă momentul suprem, al trecerii din viaţă, umani exemplul calului r apus de moarte, în faţa pompieriei de la Nicotină. Socotim că nu e nepotrivit, propunerea de a se face reîntinerire a cadrelor calatine din grajdurile Pruniinek 01, inspector şcolar Ilie Râpi ales in consiliul de administraţie a federaţiei cooperativelor invăţătoreşti din România Cooperativele învăţătoreşti din toate judeţee ţarii, s'au federalizat, in urma şedinţei dleigaţilor judeţeni ţinută la 20 Martie crt. la Bucureşti. Federaţia poartă numele fie „Solidaritatea". Adonarea generală a ales un consiliu de administrare central, din care fac pacinul I. Ciolan, subsecretar de stat la Cooperație, P. M*» Ionescu-Mera, subsecretar d stat la Ministerul Mimeii şi AsigurărilorSociale, C. Cazan, secretar general la Ministerul Educaţiei Naţkm^e» etc. Din cei nouă membri a consiliului de administraţie^ face parte şi d. insp. şeteif Ilie Rupă, preşedintele cooperativei învăţătorilor din G. ». lot majiuni - SCUTIRE DE TAXE POŞTALE. — începând de la 1 April, organele constitutive ale cultului mozaic (comunităţile evreeşti, templele, sinagogile, uniunile şi federaţia uniunilor de comunităţi evreeşti) vor fi scutite de taxa poştale pentru corespondenţă şi mesagerii,—aşa cum sunt scutite şi celelalte culte religioase recunoscute de Stat. ŢIGĂRILE AMERICANE. Precum se ştie, CAM-ul a anunţat că cumpără ţigările americane cu 2000 lei bucata. Insă ţigările acestea provoacă bucluc, fiindcă n’au voe să le posede decât persoanele care fac dovada că le-au primit din darul american sau că le-au cumpărat de la CAM. Cine le-a obţinut pe altă cale, trebue obligator să ie predea. In caz contrar, îi vor fi confiscate şi pa deasupra vor plăti amendă. In vederea aprovizionării oraşului cur alimente D. ajutor de primar N«ecalai Macarie a $?©»! Sâmbătă în judeţele Rchman şi Putna pentru a tranşa cumpărarea ime* cantităţi de cartofi, îasG«* şi ceapă, necesara consi«** mulul populaţiei oraşiîîtl iaşi. NORME pentru scutirea impozitului excepţional la fructe Administraţia Financiară a făcut cunoscut comercianţilor de fructe că începând de h*. 26 Februarie 1947, impozul excepţional de 12 la sutâ la vânzarea în en-gros, se datorează numai atunci când preţul fructelor este mai mare de 30.000 lei per kgr. In consecinţă fructele vândute in engros până 1* 30 000 Iei per kgr. râmă» scutite de impozitul excepţional.