Opinia, aprilie 1947 (Anul 39, nr. 164-187)

1947-04-01 / nr. 164

ANUL XXXIX Nr. 1S3 a Pagini 1000 Lei «'S/ ABONAMENTE î Lei 80.000 Í ; í Í r '*% 3 luni .. apo.nfm­ f. întreprinderi, autorităţi pe 3 Imn Atelierele tipografice­­ IAŞI, STRADA LĂPUŞNEANU N.­ 3Î Marţi 1 Aprilie 1947 Redacţia şi Administraţia IAŞI, STR. LĂPUŞNEANLÎ Hr. 37 TELEFOANE: Redacţia. . Administrația , Serv. de noapte. Nr. 1209 „ 2042 „ 2088 ZIAU POPULAR COTIDIAN Oirfitlcr C. K. GKU3K.KA Problema preţurilor g Foarte multă lume aş­teaptă, resemnată, norma­lizarea situaţiei noastre e­­conomico-financiare, punîn­­du-şi nădejdea în efectele recoltei noi. Se înţelege că o norma­lizare economică şi o echi­librare a pieţii va trebui să vie. Iar in di recţia a­­ceasta recolta nouă, care se întrezăreşte promiţă­toare, şi sporirea produc­ţiei In toate sectoarele de activitate, vor avea un cu­vânt hotărâtor.­­­ Cela ce aşteaptă însă publicul mijlociu, este echi­librarea financiară marcată printr’o scădere a preţuri­lor până la nivelul dina­inte de război. E sigur totuşi că o astfel de scădere nu se va pro­duce şi nici nu-i nevoe să se producă. Raportul dintre marfă şi monetă e o stare conven­ţională care subsistă sau variază după diverse in­fluenţe ale pieţii, exercitate fie asupra mărfii fie asu­pra monetei. Dacă acest r­aport a ajuns, din diferite c­au­ze, la cifrele de astăzi, e cu totul greu să se facă ui salt înapoi până la ex­presia aritmetică de acum câţiva ani. Asemenea salt înapoi nu s-a produs nici după războiul din anii 1916-18, nici după unele crize economico-sociale mai vechi. Şi nu se va putea produce nici astăzi. Mulţi îşi amintesc, din viresmiri depărtate, felul cum preţul mărfurilor era exprimat în cifre minus­ul­e. De pildă, pânea se cum­păra cu 20 bani un kgr. de prima calitate; făina de popuşoi 10 bani; un kgr. de unt 2 lei şi 40 de bani (astăzi 240.000 lei); un kgr. zahăr un leu, un kgr. car­ne 70 bani etc. Şi totuşi, nu era nici pe atunci vaiul pe pământ. Ba lumea se plângea... de scumpete ! Şi mulţi repetau „vremu­rile bune de altă dată şt. în­tocmai că astăzi şi ca tot­deauna. Realitatea este că mări­mea aritmetică a preţului nu prezintă nici un interes Intrinsec. Ceia ce intere­sează este puterea de cum­părare, adica raportul din­tre câştigul normal al omu­lui şi preţul mărfii de primă necesitate. Dacă se realizează echi­librul între preţuri de o parte, şi între salarii şi câştigul din exerciţiul pro­fesiilor libere de altă parte, înseamnă că viaţa econo­mică s-a normalizat,­chiar dacă expresia aritmetică a preţurilor ar rămâne foarte foarte urcată. Acest echilibru între re­tribuţii şi valori conven­ţionale trebue obţinut de conducătorii ţării, pentru a se asigura rentabilitatea muncii de toate categoriile. Iar problema aceasta este în cea mai mare parte de ordin social-economic şi foarte puţin de ordin pur financiar. E greşit să se creadă că speculaţiile financiare de­termină criza economică. In realitate, aceasta din urmă favorizează opera­ţiile bursiere. Astfel că, măsurile ex­clusive financiare şi mo­netare nu pot da rezultate practice, ci ele trebuesc negreşit încadrate într-un ansamblu social - economic care să ordoneze producţia şi distribuţia mărfurilor şi să asigure rentabilitatea generală a muncii. In acest fel preţurile se echilibrează automat și încetează a mai fi obiectul unor atenți so­ciale.­­. BERLINUL nu va mai fi capitala Germaniei! vBerlinul e foarte grav ava­riat din cauza bombardamen­telor pe care le-a suferit. Re­facerea oraşului e o problemă a­­icita pentru finanţele ger­mane Dar Berlinul aminteşte prea mult epoca dominaţiei hitle­­riste şi brutalitatea militaris­mului prusac. De aceia, unele cercuri germane pun proble­ma alegerei altei capitale. Ziarul danez „Aftonbladet“ este informat că se și studi­ază planul creărei unei noi capitale a Germaniei, , lângă Cassel în statul Hess­a. Au­torul planului e profesorul Dib­al Nasch, specialist în problemele urbanistice.­­ Lucrările pentru consim­irea noei capitale ar urma să în­ceapă in anul 1950 şi să du­reze cinci ani. Profesorul Nasch asigură că aceste lucrări vor costa în arte caz mai puţin decât ar trebui sa coste reconstruirea Berlinului. Jocul de Duminică a ser­vit Politeehnicei ca un ul­tim examen în vederea jo­cului cel va susţine în cam­pania S. T. B.-ului la Bucu­reşti. Studenţii au prezentat o formaţie bine pusă la punct, omogenă în compartimente, jucătorii manifestând o for­mă în ascensiune. Adversarul Politehnicei a fost de astă dată unspreze­­cele Macabi, întărită cu 5 jucători de la Victoria C.F.R , care totuşi nu au putut împiedica pe universitari, să înregistreze o victorie la scor. Retrospecţiuni asupra Jocului Material a fost tot timpul la discreţia Politehnicei, care şi-a dominat net adversarul. Condiţia fizică precum şi jocurile susţinute până acum de studenţi în cadrul divi­ziei au avut un rol hotărâ­tor în această întâlnire. De la început universitarii au iniţiativa şi în min­­ia. Po­­povici deschide scorul prin­­tr’o lovitură de cap, la un corner executat de Marchi­dan. Este rândul lui lacubow­­schi să urce scorul la 2­0, ca tot el pesta două minute să înscrie cel mai frumos gool al partidei dintr’un schimb cu Deac. La reluare lacubowschi înscrie din nou reluând o centrare a lui Deac, cu toate că mingea se găsea în brațele lui Rotaru. Este rân­dul lui Talpă să înscrie im­­ parabil dela 20 metri. Scopul final este pecetluit de la Bubovschi din apropie­rea porţii. învinşii au fost sub aştep­tari fiind’ dintir’un început dezorientaţi, fără a schiţa nici un atac care să poată depăşi linia de 16 m. Bojes­­cu a fost un simplu figu­rant, iar Scularu nu este pus la punct cu­ antrenamen­tele. Golstein inexistent. Zaharia muncitor—Abrasa singurul care a mai înjghe­bat câteva atacuri, Savin mulțumitor nu s’a putut în­cadra din partenerii săi slabi. Bodie steril. Bârsan a pozat in vedetă fără a-i reuși ceva din ceea ce a încercat. Du­­nea III fără suflu. Veciniu sub forma obişnuită. Dela învingători toţi au plăcut cu excepţia lui Mar­chidan care trebue înlocuit s’au detaşat peste colegii lor : Popoviei, Vâlvoi, Schreiner, Talpă cel mai bun de pa te­ren şi lacubovschi în ascen­siune de formă. Arbitrajul d-lui prof. V. Ultimescu» acceptabili făcând însă exces în aplicarea off­­seidul­ui» nerespectând’ legea avantajului. Din toat« sporturile Foot-ball. In cadrul divi­ziei Naţ. A. s’au înregistrat Duminică următoarele rezul­­tats : La București«: Carmen — Prahova 13-0 ; Ciocanu—C. F. II. (Timişoara) 0-0II La Cluj : Universitatea— Juventus»­3-0. La Tg. Mureş: I. T. A. Dermagand 5-­2. La Reşiţa: Oţelul-Ferar 0-0. La Petro­şani CFR­­Bucr. Jiul 8-1 La Oradea : Libertatea —CFR Craiova 9-0. In cadrul divi­ziei Naţ. B, seria II (unde participă şi Politehnica). La Bucureşti: Feromail-Socec. Laffayette 3-1. La Ploeşti: F. C. Ploeşti-Sparta (Buc.J) 4-0. La Galaţi: Gloria CFR­­Tekuija (Sf. Gheorghe) 6-0. La Bucureşti: Griviţa CFR­­Desrobirea (Constanţa) 6-2. In clasamentul Diviziei Naţ. H. conduce I.T.A. cu 30 puncte, urmată de C. F. R. (Buc.) cu 23, la locul 3 şi 4, Universitatea şi Juventus cu 22 puncte BOX. Cu prilejul galei pu­­gilistice de la Paladium s-au înregistrat două rezultate surpriză şi anume : Ion Mi­­­hailescu (Ploeşti) învinge la două reprize pe Costel Stă­­nescu şi Stoianovici învinge înainte de limită pe Const. David. * DE PESTE HOTARE. Te­nis. Constantin Tănăsescu a eliminat în sferturi de fi­nală pe compatriotul său Vincius Burac, ca apoi să cedeze în semi-finală în fața lui Bergelin (Suedia) cu: 6-3—6-4, 6-4-Drobni a fost eliminat de un belgian har­nic cu 6-3 iar în setul al do­ilea la 4-2 a abandonat. ST. GEORGESCU Sport După un joc fara istoric Politehnica a surclasat Macabi : ■ ' cat 6-0 (3-01 .hu« Literatură, Artă Ştiinţă s«a­­ fia 30 Martie s’a Împlinit un an de când o boală care nu iartă a cur­mat viaţa scriitorului şi re­­gisorului Victor Ion Popa. Istoria spectacolului româ­n ise revendică în Victor Ion Popa un promotor şi un re­voluţionar. Deschizând drum nou în regia românească Victor Ion Popa a prefăcut din temelie tehnica organizării unui spectacol. „Vedeta“ a fost sacrificată pentru a se da câştig de cauză ansamblului. Mişcarea­ în scenă a fost coordonată după criterii logice. Decorul a fost folosit drept cadru descriptiv al acţiunii. Acce­soriile de recuzită şi ecleraj au căpătat forţă sugestivă subt bagheta magică a aces­tui neîntrecut neguţător de iluzii scenice, care a fost Victor Ion Popa. In ordinea socială, Victor Ion Popa, a ţinut să facă din teatru un bun spiritual din care să se poată împăr­tăşi cei mulţi. Nu l-au ispitit nici ofer­tele tentante ale teatrelor particulare, nici gloria ar­tistică a Teatrului Naţional. A preferat să se devoteze scenelor periferice şi acolo să ducă lumina artei în mas­­sele largi ale poporului. Aşa s-a născut Teatrul Popular şi Teatrul Munci­toresc, instituţii create prin energia, răbdarea şi abne­gaţia unui mucenic. Anul scurs de la moartea lui Victor Ton Popa nu în­găduie să-i privim figura de la acea distanţă de timp, de unde ochiul nostru să poată distinge contururile eliberat de povara aminti­rilor contemporane. Odată cu scurgerea anilor se vor putea disprinde toate sensurile unei vieţii de apos­tol, în slujba adevărului şi a frumosului, viaţă dusă de Victor Ion Popa în epoca dintre cele două mari răz­boaie mondiale, adică în a­­cea porţiune de timp când la teatrul românesc a dom­nit mercantilismul subt toate aspectele lui nenorocite. Teatrul românesc de azi poate fi pus sub semnul ma­rii revoluţii spectacologice pe care a înfăptuit-o Victor Ion Popa. „Mobila” este titlul unui album de curând apărut la editura Socre sub semnătura d-lui Jean Bar­aş. Trecând in revistă toate stilurile de mobilă pe care le-a cunoscut omenirea din antichitate până în vremea noastră, autorul lămureşte în prefaţa albumului său principiile ce au prezidat e­­voluţia unor accesorii domes­tice atât de strâns legate de viaţa omului. Prefacerile arhitectonice şi decorative suferite de mo­bilier în decursul istoriei pot interesa şi ca document social, ei a dezvăluindu-ne structura spirituală a oame­nilor ce le-au creat şi le-au folosit. „Nemaipomenita pantofireasa“* comedia poetului spaniol Frederico Garcia Lorcea a apărut zilele acestea in Bi­blioteca de buzunar a Edi­­turei de stat. Poet al rezistenţei spani­ole, ucis In 1936 de parti­­zanii lui Franco, Lorcea este unul din cei ,­mai merituoşi dramaturgi contemporani ai Spaniei. „Nemaipomenita pantofă­­reasă" aduce pe scenă o lu­me plină de farmecul şi pi­torescul bucolic al satului spaniol. Tâlcul didactic al piesei este estompat subt vraja li­rică a sen­ti­mente­lor poetice ce se desprind din comedia lui Lorcea. Matisse cel mai de seamă repre­zentant al picturii franceze contemporane a fost distins pentru activitatea sa prodi­gioasă cu ordinul naţional „Legiunea de onoare“în gra­dul de comandor. Multiplicarea monumentelor de renume mondial ale Parisului a ex­citat imaginaţia unui ingi­ner american. Edilii parisieni au primit din partea lui o propu-ner® de a se construi un omonim arhitectural al Turnului Ei­ffel, în imediata apropiere a celebrului monument. Un fu­nicular ar faca legătura în­tre vârfurile celor două tur­­nuri, producând distracția­ a­­matorilor de­­senzații tari. Oferta a fost aspru criti­cată de presa franceză. cnn-­iTOR Cum a fost păgubit statul cu 110 milioane de cifre o firmă de che­restea din Fălticeni Parchetul Trib. Iași a fost sesizat de o nouă afacere scandaloasă comisă, de data aceasta, la complicitate cu casierul de mărfuri din gara Socola, Corneliu Mol­ovariu. E vorba de cunoscuta fir­mă Ozias Bercovici din Făl­ticeni care va compare în faţa instanţelor de judecată pentru fals şi uz de fals In dauna Administraţiei lucră­rilor în cadrul convenţiei de Armistiţiu cu U. R. S. S. Sus amintită administra­ţie a comandat prin O. L. E. M. N. firmei Ozias Berco­­vici din Fălticeni diferite materiale lemnoase în va­loare de 41 940.716, conform preţului oficial al Comisa­riatului general al preţuri­lor din 1945. Acest material lemnos a trecut frontiera în U.S­. S. S. în zilele de 2, 3 şi 4 Ianua­rie 1946. Asupra livrărilor efectuata firma Bercovici a primit un accent© de 70 la sută adică 29.340.000 lei, începe opera de falsificare Ulterior, la 0 Aprilie 1940, preţui­le oficiale fiind su­perioare, Ozias Bercoviei se gândeşte la o posibilitate de a frusta statul şi a încasa noul preţ şi pentru mărfu­rile livrate sub regimul pre­ţurilor din 1945. Astfel, ca să obţină deci majorarea cu caracter retro­activ, Ozias Bercovici, prin funcţionarul său Rafael A­­ronovici, a determinat pe Corneliu Moldovanu — în schimbul (probabil) al unui o­­norariu respectabil—casierul de mărfuri din gara Socola, să certifice pe imiplicatele scrisorilor de trăsură că marfa a eşit din ţară la 19 Ianua­rie 1940 şi nu la 2, 3 şi 4 Ianuarie 1946. în baza acestei vize Ozias Bercovici obţine recalcularea preţului pentru cei 70 la sută încasaţi drept aconto şi pri­meşte pe nedrept — în urma acestu­i fals — suma de 73.144.643 lei în contul no­ilor facturi recalculate care s’au ridicat la suma de 150 073 566 iei. Statul urma astfel sa fie prejudiciat cu frumuşica su­­mă de circa 110.000.000 Iei ce urma să fie împărţită în­tre Moldovanu şi Bercovici. Descoperirea tăi­şului Dispunându-se cercetări, s’a descoperit „panamaua". Dl. controlor CFR Ion Her­­ţanu şi alţi funcţionari su­periori însărcinaţi cu facerea cercetărilor au putut astfel descoperi „afacerea“. In felul acesta, Corneliu Moldovanu s-a făcut vinovat de delictul de falia. Ozias Bercovici a comis delictul de instigare la fals, înşelăciune şi uz de fals, iar Rafael A­­ronovici, a comis delictul de instigare la fals. Dosarul cu această afacere a fost trimis spre cercetare Gab., de instrucţie. Citiți şi răspândiți „OPINIA" Mârţoagele ! . Cei câţiva necăjiţi ce în­soţeau dricul de cl. IV-a spre cimitirul Sf. Vasile şi trecă­torii de pe şoseaua Nicotină, au avut Sâmbătă dimineaţa de văzut un spectacol unic în felul lui. Calul care trăgea căruţa mortuară, din cauza slăbi­ciunii, şi-a împleticit picioa­rele, s-a bălăngănit între Ille­be şi a căzut pe caldarâm, dăndu-şi ultima suflare. Procesiunea a fost între­ruptă, mortul trebuind să facă un popas mai lung decât cele douăsprezece popasuri la un foc, ce se cer la orice îngro­păciune. Lăsăm la libera apreciere a fiecăruia, sdrum­ch­tul provo­cat de această întâmplare în sufletul însoţitorilor, siliţi să coşte alt cal pentru dric. Moartea calului din echipa funebră, ne îndeamnă să scriem aceste rânduri, pentru care Primăria să ajungă o­­dată la înţelegere cu negus­torii cu care tranşează de astă toamnă cumpărarea de cai şi să aducă aceşti cai (la preferinţă tineri) care să-i împ­locuiască îu­­cei bătrâni, ci aşteaptă momentul suprem, al trecerii din viaţă, umani exemplul calului r a­pu­s de moarte, în faţa pompieriei de la Nicotină. Socotim că nu e nepotrivit, propunerea de a se face­­ reîntinerire a cadrelor calat­­ine din grajdurile Pruniinek 01, inspector şcolar Ilie Râpi ales in consiliul de administra­ţie a federaţiei cooperative­lor invăţătoreşti din România Cooperativele învăţătoreşti din toate judeţe­e ţarii, s'au federalizat, in urma şedinţei dlei­gaţilor judeţeni ţinută la 20 Martie crt. la Bucureşti. Federaţia poartă numele fie „Solidaritatea". A­donarea generală a­ ales un consiliu de administrare central, din care fac pa­­­ci­­nul I. Ciolan, subsecretar de stat la Cooperație, P. M*» Ionescu-Mera, subsecretar d­­ stat la Ministerul Mimeii şi Asigurărilor­­Sociale, C. Ca­zan, secretar general la Mi­nisterul Educaţiei Naţkm^e» etc. Din cei nouă membri a consiliului de administraţie^ face parte şi d. insp. ş­eteif Ilie Rupă, preşedintele coo­perativei învăţătorilor din G. ». lot majiuni - SCUTIRE DE TAXE POŞTALE. — începând de la 1 April, organele constitu­tive ale cultului mozaic (co­munităţile evreeşti, templele, sinagogile, uniunile şi federa­ţia uniunilor de comunităţi evreeşti) vor fi scutite de taxa poştale pentru cores­pondenţă şi mesagerii,—aşa cum sunt scutite şi celelalte culte religioase recunoscute de Stat.­­ ŢIGĂRILE AMERICA­NE. Precum se ştie, CAM-ul a anunţat că cumpără ţigă­rile americane cu 2000 lei bucata. Insă ţigările acestea pro­voacă bucluc, fiindcă n’au voe să le posede decât per­soanele care fac dovada că le-au primit din darul ame­rican sau că le-au cumpărat de la CAM. Cine le-a obţinut pe altă cale, trebue obligator să ie predea. In caz contrar, îi vor fi confiscate şi pa deasupra vor plăti amendă. In vederea aprovizionări­i oraşului cur alimente D. ajutor de primar N«e­­calai Macarie a $?­©»! Sâmbătă în judeţele Rch­man şi Putna pentru a tranşa cumpărarea ime* cantităţi de cartofi, îasG«* şi ceapă,­­ necesara consi«** mulul populaţiei oraşiîît­l iaşi. NORME pentru scutirea impozitului e­x­­cepţional la fructe Administraţia Financiară a făcut cunoscut comercianţilor de fructe că începând de h*. 26 Februarie 1947, impozul excepţional de 12 la sut­â la vânzarea în en-gros, se da­torează numai­­ atunci când preţul fructelor este mai mare de 30.000 lei per kgr. In consecinţă fructele vân­dute in engros până 1* 30 000 Iei per kgr. râmă» scutite de impozitul excep­ţional.

Next