Opinia, iunie 1947 (Anul 39, nr. 212-235)
1947-06-01 / nr. 212
A * mm XXXIX Nr. 211 ABONAMENTE; * m3 \m* ; Întreprinderi, autoitutl pe 3 Itta! Atecefete tipografice • 1 \% Sfit ADA LÂPUȘNEANU Nrl 3? y 2 Pagini 3000 Lei Taxa p«sfc*l& plătită trt numera? Outțiititoă 1 -A-tw^e \M' Redacția Si Adtfii»isr‘.-n;:ii m, STR. LâPUȘNliANU Nf*. J 7 TELEFOANE: R^iacțiu. 14 Nr. 12î1 i Adndnăstr&ția •» „ 204.1 Serv. de nnapieA* « 208S NAR POPUU«.*£•«COTIDIAN Râtăciiri clericale Câ'fldl extremismul de '! dre*ete, culminând ..«ta i» : tbr^ík 'lé^najrlii se. ..afirma brín asasinate In viața p*i- 1 roînâneiiscă. s’a« pia-1 ■' «át M Jitii» .fatála':1!'a ■ cri* '11 itwlbr1 'aâtâfți studenți .îa-te» bStigie,' Dealtfel, întreaga mişcare 'șitremistă se' înfăşurase • I|lf'a.. ffllsiîcâ creştină , șl '%» rlflltotă. de braţe eletkp.cP • . . ■&& imposibil de înțeles, .pfeittra o minte normală» ce ACgătură putea să fie Intre .Mers dragostei şi milei creşline de o parte, şi ura, vi» 1' ufmțM. asasinatele de* cealaltă parte. . * Totuşi, oameni din. Jurul :: -sisericei şi catedrei creştine avântau în. vâltoarea •.:*i»le»teÎ'ȘI crimei, dove’‘etei, astfel că în adâncul ‘i/^afietpiaf lor erau cu totul : %At*adarI' ' idealurilor •? mo« •«tîO'ale creştinismului, .. ■ SPTînfrâ adepţii! extremis'■■äMUg ta-; Mzdápi®, .»'« aii» ■Wal'eá'.tmp • și feștila!. Ki, Atilfé?' Dobre-^raiisiic,,,, .pro*»' fenior ia Facultatea de Tf l*tegfc . Odată eu debitarea dogiaaelor, . profesorul acesta iawtna studenților otravă tu i lauf lat, Iar îa mâni le punea i Lásifitái și pistolul . Autor de cărfi didactice» ^dKflMae, Crainic era cude nostalgia parammluh dar în iadul nospăiMântesc se acomoda M*to Mae, acumulând strtjteli personale şi perverrstafe« tiaeretului, iSMCMifândtt-se de favorul f&Ierismilul nemţesc,(acest al nenorocirilor şi mitţfiâî naţionale s'a suit \ j întru« fotoliu ministerial, [ și-a pus în aplicare pornirile de ară şi toată mi* cismea îui de suflet, perse* cutând elementele democratice»' Iar ea încheere a operei' negative, a prezidat In calitate de ministru actul răpirii Ardealului de Nord, Când ţara s’a putut ridica dela pământ ca să rupă lanţurile, Crainic a fugit cu nemţii :„Mi s’a tocmit măscărici în echipa tragică a lui Horia Sima. Apoi Inspăimîntat şi vagabond pe meleaguri străine, Crainic s-a furişat îndărăt In ţară. Şi e semnificativ, că n’am găsit o travestire mai potrivită decât haina monarhală! Şi deopotrivă semnificativ e că tocmai un preot s’a găsit să-i lămuiască. Se înţelege, Crainic îşi va primi răsplata legală. « Dar ce trebue să gândim rîe fapta unui preot sarevocatsfte un criminal împotriva patriei şi peamului românesc, judecat şi osândit de Justiţia ţării ? ■ »• Ce rătăcire mai stărueşte în spiritul unor clerici care sunt creştini numai cu haina şi vorba, dar se menţin în păgânâtate pri* j .mativa prin cugetul şi fapta ■ lor? ’ După catastrofa prin care am trecut, dacă Biserica încă nu-şi poate evangheliza şi disciplina misionarii ar fi desigur rolul laicilor de bună voinţă să pornească lupta pentru, apărarea idealurilor creştine, împotriva unor clerici neinţeregfttori şi rătăciţi ILR. Ale in atenția Comunității ; ; Evreilor din Iaşi S'jpj,». ^0 la or»te 12. jumărw.1o, '4in grup dg .cetățeni a» venit le Paletul de Uââulțiii cu două vase în care ♦rá. jSBilQ'care. oajdă. cj e cazan» . t'âțefssându-ne' de mobilul în „palatul dreptății“ am putut afla că ^.4ă^EP,a căutau pe reprezen» • și ai „Join• Eshii eisg, su»t ' și avocați a-i aduce ia cunoștință p â*I /pr'ezehiu „corpul 4 de» trof41 a! unor nereguli și htofiiiri care se petrec irecseai Ia «antinel* Comunită^î ții-uiâi îaiș'w*-:-’ . v . 'rs.* *' Âetfei» în timp ce uaor »pensionari“ dela Cantina No» - iAyoffi VodS) condusă de Dî. Zoller, îi • să dădea iaîmnă ciorbă cu o bucățică Ofti;aé:flépé »nu cântărea l&sâț 20-30 grpme, alții — »ude: ou ’^bucătarii sau cu -««ilafiți cu „funcțiia la aantiaâ'—•priiâeau porții cu car•m Ie greutate de 200-300 gratii'e nevoit« ți de acest sistem, un. grup de cetăţeni au pândit po.a.gen ti Hfericiţi“ Je-au ‘luat vasul cu mâncare ş» i»au adus spre a»î înfăţişa celor; în drept,« lua măsuri1' Ne asociesn ia nemulţumii 'iîe actittor* şî «ereita e-lui Av. Băluş în calitatea D-sale de reprezentant al „feintuin;'' Ia Iaşi precum şi conducătorilor Comunităţii să ia măsuri ca aceste nemulţumiri să dispară. Credem că au ei mijloacele materiale şi morale necesare. • Aşteptăm. Convocarea sinistraţilor Toţi sinistraţii din locţiitate, au fost convocaţi de Liga SiniStraţilor filiala Iaşi ,a o adunare care 39 v« ţipe dumineaa i Iunie, ora 10 dimineaţa, la amfiteatrul Liceului National. Sc, • vor la^.f jpo^ua^căfi importantă asîfjilV'; demersurilor şi mu&atelor obținute 4$$ WP*' Pretorul noii plăşi Şipote Prin trecerea plăşii Bivolari la plasa Şipote, pretura din Bivolari a fost desfiinţată. Pretor al plăşi! Şipote a fost confirmat d. Costache Iancu, care deţinea până acum pretura Şipote, iar d. Pretor Covnicu, de la iBivoarî, a trecut la dispoziţia Prefecturii. Noua împărţire administrativă a judeţului Iaşi Desființat"«» piaşii Bivolari, rapartizaraa miuneior s»« plăţi S db organizarea, administrativă a judeţului Iaşi a intervenit o modificare. "Pentru o mai bună administraţie şî un control mai eficace, Prefectura ti intervenit la Ministerul de interne propunând o nouă împărţire a judeţului pa plăşi şi a plăşilor pa comune. Ministerul luând act de propunerea Prefecturii, a aprobat cele cerute, stabilind printr'o decizie următoarele: 0«3iini(şi«a plăţii bivolari Fiind cu totul excentrică, plasa Bivolari era foarte greu de administrat. Populaţia care mergea la plasă întâmpină mari greutăţi, mai cu seamă cu deplasarea, deoarece această plasă se întinde de la hotarele judeţului Botoşani şi până în apropierea Iaşului, Sa Popricani “ ■ . Aceste două motive au determinat desfiinţarea plăşii Bivolari şi trecerea reşedinţei deîa Bivolari îa Şipote, localitate uru din mijlocul plăgii* Stepariiiarea xemu«•iilor «lin plasa Bivolari Deăîiinţâiuîu-Si plasa Bivolari, comunele care aparţineau de es au trecut la cele două plăşi limitrofe: Şipote şi Copou. Iată cum s’a făcut repartzarea : La plasa Copou au trecut comunii« Popricani şi Ţigănaşi- -.v -v ~îs La plasa Şipote au trecut comuniie Bivoluri, Hermeziu, Perieni, Probota, Roşeanu şi Trifeşti, Alt« scftfin&iri fâcvft« in plâşi Situaţia geografică a impus forurilor superioare să procedez© îa noi schimbări in eonul celorlalte plăşi, trecând anumite comuni dela o plasă la alta. Dela plasa Şipote la plasa Târgu Frumos a fost trecută comuna Coarnele Caprei, Comunele Focuri şi Gropniţa dela plasa Şipote au trecut la plasa Podul Iloaei. Efectuându-se aceste schimbări, plăşile au următoarea componenţă la Plasa Bucium Cuprinde 15 comuni : Bucium, Murea, Comarna, Covăsna, Costuleni, Grajduri, Hiliţa, Mironeasa, Mogoşeşti, Osoi, Poeni, Prisăcani, Pocrsaca, Tomeşti şi Voineşti Are 15 comuni şi anume : Aroneanu, Boeia, Copou, Cornelii, Golăeşti, Epureni, Holoboca, Miroslava, Popricani, Rediu Tătar, Sculeni, Ţigănaşi, Juţora, Uricani şi Vânători, Pia«abodui-Joaei Cuprinde 13 comuni: Cucuteni, Dumeşti, Erbiceni, Focuri, Gropniţa, Horleşti, Leţcani, Movileni, Mădărjae, Podu Mioaei, Popeşti, Româneşti şi Sineşti» Plasa Şipote Cuprind® 12 comuni: Andrieşeni, Bivolari, Fântânele, Glăvăneştî, Hermeziu, Petrieni, Plughi, Probota, Roşcani, Şipote, Trifeşti şi Vrlădeni. Plasa Târgu-Ervinos Cuprinde 13 comună: Bădeni, Băiceni, Belceştî, Brăeşti, Buznea, Cârjoaia, Cerpleniţa, Coarnele Caprei, Cotnari, Hodora, Lungani, Răsboieni şî Târgu-Frumos. “sit Decizia Ministerului de Interne va fi trimisă tuturor plăşilor şi comunilor pentru executari CONST. SARBU v Plasa copou PtUSKblI testând® Eresuri Poveţe Russliiis «ussliu domnea dincolo de împărăţia juraieilor, pe unde s’a bătut Alexandru Macedon cu Por împărat. După ce l-a biruit in luptă, Alexandru i-a luat fetele, nouă de toate, cara dacă 0»rau aşa frumoase, au primit in samă» in Jocul altei trebi, o ploscă cu apă vie din care dacă beai !nu mureai nici odată. Dar fetele curioase de pe atunci au gustat câte-o înghiţitură şi câte trei, câte trei, au prins aripi şi sfeurat pe perejţile palatului, murelele, fetele lui Rusalio împărat, de-atunci n’au moarte, a’au trup şi sunt doar nişte umbre străvezii, fecioare goale nespus de frumoase, ce umblă tot anul în trei părţi ale lumii şi se întâlnesc numai odată un an, în noaptea de Rusalii, când de bucurie fac heră mare prin livezi cântând din gură sau sunând din clopoţei. Cântecul Rusaliilor saufetelor nu trebui® ascultat, păci cine-i aud® io t®8 rămân® năuc sau pocit, ^ Dar cinein noaptea lor de întâlnire e găsit dormind pe prispă, e luat şî dus într’o poiană unde-i înconjurat de hora ai cântarea îor. Acesta când se trezeşte» »mintiadu-şi frântul!» Io încearcă pe fluer şi aşa !» fa® cântecele populare, atimefale mare sunt aceste nevăzute fecioare. Mai întâi fac de dragoste» descântă de rău, apoi dacă cineva le supără şi mai ales dacă-i bărbat, îi iau puterile. De aceea fetele şi băeţii poartă leuştean ori usturoi în sân, sau la ^ brâu» Ţăranii Inîing Inîr’un par la poartă, o.,ţeastă,de:-jal şi ielele li eedMfit -Teiul are şi el rostul lui: e bun pentru piatră. Când plouă cu grindină, 30 aruncă afara o crenguţă din craca strânsă cu grijă de l a Rusalii. Deasemeni fetele beau aghiasmă sfinţită în acea zi, din clopotul de la biserică, ca să horească bine. Poveţe In noaptea de Rusalii îndrăgostiţii să evite străzile dosnice; nu de alta dar se pot trezi pociţi sau ceea ce-i mai grav, Ielele le vor face descântece de dragoste. Domnii să se ferească, noaptea să i umble singuri căci Rusaliile se răzbună greu luându-le puterea. Da vor să se ferească de vre-o pacoste» at&t „ băieţii cât şi fetele, cu toată scumpetea să-şi poarte usturoi: „băieţii“ eleganţi la butonieră, „fetele chic" în păr» In ziua de Rusalii să au vă certaţi. De aceea eu vă duceţi la piaţă. Negustorilor plini de iniţiativă le sugerăm să vândă, mai cu seamă la baluri, „apă de horit“, va depăşi calitatea vinului şi va aduce reale servicii dansatorilor. Povăţuim deasemeni compozitorii noştri contemporani să doarmă pe prispă sau în grădini căci de pocit nu au să se mai teamă şi poate ielele le vor da un cântec izbutit. DAN, Darrogat pentru căminele şcolare din oraşul Iaşi Dinamite Pamfil, directorul cantinelor şcolare din oraşul laşi a primit din partea Casei Regije, pridna Hodoş, 3000 kg. făină de porumb, 1500 kg. fasole, 300 kg. brânză şi 15.000 supe concentrate. Darul regal dat cantinelor şcolare ieşene e menit a hrăni goo copii timp de o lună de zile, in cursul zilei de cund. Vasile Pamfil a luat măsuri de descărcare a acestor alimente și de depozitare. Urmează ca în aceste zile, d-sa să facă repar tipa lor pe cantine. Averea unui economat jefuităe o soli© infideli Numita Aneta Bracher a părăsit ori domiciliul conjugal luând cu sinet suma de *00.000*000 lei care se aflau în casa soţului ei. Aceşti bani aparţineau fondului economatului fabricei „Victoria“ şi urmau a fi utilizaţi pentru cumpărarea de vite. Deasemeni infidela soţie a jefuit casa de toată lingetia şi obiectele de preţ. Se fac cercetări pentru prinderea ei. Speculanti arestaţi In urma raziei efectuate sub conducerea d-lui comisar C. Elefterescu, scîii biroului judiciar au fost arestaţi următorii speculanţi: Maier Feldman din str. Sft. Andrei 49, Victor Herşcu din str. S . Constantin 5, A. Haimovici din str. Sarata 6, Maria Fâlnaru, din str. Trancu 50, Ilie Zingelman din str. C. Negu 66, Iţic Herşcovici din str. Roseti 23 și Iţic Smiroviei din str. Cucu 6.3 PLAŢI DOLARILOR trimişi din America Mult© persoane din ţara noastră primeau din America ajutoare în dolari. Aceste ajutoare erau plătite de sucursalele Jointului sau de organizaţia Hicem. In baza unei Înţelegeri, începând de la 15 iunie, asemenea ajutoare linişteşti voinite din America vor fi achitate de Bloca Naţională a României. Cursul de decontare al dolarului va fi fixat de B.N.R. în acord cu cele două instituţii filantropic© evreo-americane. Ştiri poliţieneşti Plata salariilor corpului didactic primar La Inspectoratul şcolar a! judeţului Iaşi a început plata salariilor pe luna Mai crt. Eri a primit salariile corpul didactic din Municipiu. Corpul didactic rural primeşte salarul cu începere de azi 31 Mai crt. Exploatarea unui foc de odihna la aer şi soare pentru ieşeni Din cauza scumpetei care se resimte, maitol orăşeanuli se întreabă ce va face la vară pentru îngrijirea sănătăţii având şi el nevoie de o schimbare, din canicula ce va încinge timp de două, trei hint ca da râmai prăfuit al Iaşului. Câţi mai pot, în situaţiunea actuală, sa facă faţă cheltuelilor necesitate de deplasare astăzi stilda staţiune climaterică ? Pentru Iaşi cel puţin, grija aceasta ar putea să fie înlăturată, deoarece se poate face foarte bine o curii de aer şi soare pe loc, în condiţiunile satisfăcătoare rămânând numai ca interesaţii să-şi dobândească sau să-şi îngăduie răgazul necesar în acest scop. Ne gândim la ştrandul Iaşilor, care pentru ieşenii pe care împrejurările din acest an îi opresc să plece din oraş, undeva în mijlocul naturii, atunci când soarele încinge pământul, îl pârjoleşte, ar putea să consiliate o adevărată binefacere. Pentru eei care nu-şi pot permite nici măcar costul finei deplasări cu tramvaiul sus la Copou, la Expoziţie, ca să nu mai pomenim de costul unei consumaţii, a mai rămas în acest oraş al distrugerilor ce se întind peste tot acolo unde norodul îşi amestecă sudoarea trudei cu pâinea timora, un foc de refugiu la soare şi aer. Ieşenii, cu venituri fixe şi greu câştigate trebuie să exploateze la maximum această posibilitate. Nu ştim a cărui proprietate este astăzi Ştrandul Iaşilor. A Societăţei „Spar! şi Muţită*, a Michii O. Racozitză sau a Primăriei Municipiului ? Indiferent, nu!Nun caz sau altul, ştrandul, trebuie să fie pus la îndemâna ieşenilor şi . Occiul Economic Judeţean a anunţat toate econosatele că raţia de 1 kgr, făină de porumb se va distribui mâine pe bonul 9 diverse. Cetăţenii, care mi-s înscrişi în economate, Vor veni cu cartelele în brutării. — Termenul pentru comprimarea aparatului fenicpoinăresc a fost prelungit pana la 1 Iulie curent — Comisiile interimare comunale şi judeţene urmează să fie numite şi să intre în funcţie peste o lună» — Centrul Frontului Democrat Univeritar Politehnica „Gh. AsacM* Iaşi invită toţi domnii profesorii în special la categorial «• rataia mai sus, în modul cel mai accesibil. Să poată şi funcţionara^ elevul şi muncitorul să-şi'’for* tifice muşchii, regenerâodfs»și întregul organism istovit. Sâ se bucure și el din plin^ds, aer, de soare, odihnindu-sb pe nisipul înfierbântat dictfm rul apei sau a terenurilor cn sport. Chiar și un resimmdk asortat ar putea sa fie acce--. silui, inlăturându-se conce*i#*l narea iui unor elemente 'profitoare, de „sezon”. Am dat semnalat, Ştrandul nostru şi anotimpul petit ambianţa, ca să renască această, oază încântătoare de răgete şi refugiu, oferind tuturor putinţa de a gusta din plin farmecul voioşiei, a sportului şi a mulţumirei sufleteşti.“ Depinde de iniţiativa celor î*e drept de a porni imediat să realizeze această operă cu adevărat socială. SA VEL DA VIClI conferenţiari şi asistenţi precum şi întreaga studenţia la adunarea generală ce vor avea Ioc în ziua de2 Iunie ora 16 in sala 152 a Politehnicei, unde delegaţii ieşeni la Congresul de la Cluj vor face un expozeu asupra dezbaterilor şi rezultatelor celui de al doilea congres naţiunii a! F. D. U-lui.« Pentru amenajarea tir.« biblioteci studenţeşti, cercul F. D. U.-Iaşi organizeazat o scramă dansantă astăzi Sâmbătă seara ora §„ în sala fostului restaurant CCR30-Va orchestra cunoscutul quartet studenţesc de Jaz« Maya cu gMîrCea Ostafie* Aure! Feldman, Sandy Lăpuşneanu si George Caizer. EXAMENELE DE CAPACITATE pentru profesorii secundari, care trebuiau sft înceapă la 15 August a. c., se amână pentru o dată ce se va anunţa ulterior. — ECHIPA TEATRULUI NAŢIONAL DIN IAŞI a reat primită în chip oficial în guri Bucureşti. Joi la prânz »’a oferit artiştilor ieşeni o masa laSnagov, de către Primăria Bucureşti. Aseară la radio, artiştii ieşeni au interpretat scenariul radiofonic „Catiheţii d® la Huraulești*. In astăseară, trupa îesacă reprezintă melodrama »0-Db Mihail' Furgerflg, directorul general a! Casei Centrale a Asigurărilor Sociale,'» fost îndepărtat., dia Iarvkiu, r INFORMAȚII Ciuți .OPINIA“ Repararea podului din Rediu Olăvăneşti Încă din 1944, podul de pe Jijiit pe traseul Rediu*» Glăvăneştî a fost diatfffij* prin aruncarea Ir»aei, dinamita de nemţi. Podul n a putut fi reparat nici până azi. Pentru a reda circular* normală, d. pretor .Costachn Iancu, ajutat de d. Mihai Noicu, casiera comunal «, com. Şipote a luat iniţiaţi«« laudabila de a drege podUA ce măsoară postst 20 mei», cu cheltuiala şi cu mam-w. locuitorilor. La reparare va contribui şi Prefectura cu fonduri şi materiale feroase.