Opinia, iunie 1947 (Anul 39, nr. 212-235)

1947-06-01 / nr. 212

A * mm XXXIX Nr. 211 ABONAMENTE; * m3 \m* ; Întreprinderi, auto­itutl pe 3 Itta! Atecefete tipografice • 1 \% Sfit ADA LÂPUȘNEANU Nrl 3? y 2 Pagini 3000 Lei Taxa p«sfc*l& plătită trt numera? Outțiititoă 1 -A-tw^e \M' Redacția Si Adtfii»isr‘.-n;:ii m, STR. LâPUȘNliANU Nf*. J 7 TELEFOANE: R^iacțiu. 14 Nr. 12î1 i Adndnăstr&ția •» „ 204.1 Serv. de nnapieA* « 208S N­AR POPUU«.*£•«COTIDIAN Râtăciiri clericale Câ'fldl extremismul de '! dre*ete, culminând ..«ta i» : tbr^ík 'lé^najrlii se. ..afirma brín asasinate In viața p*i- 1 roînâneiiscă. s’a« pia-1 ■' «át M Jitii» .fatála':1!'a ■ cri* '11 itwlbr1 'aâtâfți studenți .îa-te» bStigie,' Dealtfel, întreaga mişcare 'ș­itremistă se' înfăşurase • I|lf'a.. ffllsiîcâ creştină , șl '%» rlflltotă. de braţe ele­­tkp.cP • . . ■&& imposibil de înțeles, .pfeittra o minte normală» ce ACgătură putea să fie Intre .Mers dragostei şi milei creş­­line de o parte, şi ura, vi» 1' ufmțM. asasinatele de* cea­laltă parte. . * Totuşi, oameni din. Jurul :: -sisericei şi catedrei creştine avântau în. vâltoarea •.:*i»le»teÎ'ȘI crimei, dove­­’‘etei, astfel că în adâncul ‘i/^afietpiaf lor erau cu totul : %At*ad­arI' ' idealurilor •? mo« •«tîO'ale creştinismului, .. ■ SPTînfrâ adepţii! extremis­­'■■äMUg ta-; Mzdápi®, .»'« aii» ■Wal'eá'.tmp • și feștila!. Ki­, Atilfé?' Dobre-^raiisiic,,,, .pro*»' fenior ia Facultatea de Tf l*tegfc . Odată eu debitarea dog­­iaaelor, . profesorul acesta iawtna studenților otravă tu i lauf lat, Iar îa mâni le punea i Lásifitái și pistolul . Autor de cărfi didactice» ^dKflMae, Crainic era cu­­de nostalgia para­­mmluh dar în iadul nos­­păiMântesc se acomoda M*to Mae, acumulând st­­rtjteli personale şi perver­­rstafe« tiaeretulu­i, iSMCMifândtt-se de favorul f&Ierism­ilul nemţesc,(acest al nenorocirilor şi mitţfiâî naţionale s'a suit \ j întru« fotoliu ministerial, [ și-a pus în aplicare por­nirile de ară şi toată mi* cismea îui de suflet, perse* cutând elementele demo­cratice»' Iar ea încheere a operei' negative, a prezidat In calitate de ministru actul răpirii Ardealului de Nord, Când ţara s’a putut ri­dica dela pământ ca să rupă lanţurile, Crainic a fugit cu nemţii :„Mi s’a toc­mit măscărici în echipa tragică a lui Horia Sima. Apoi Inspăimîntat şi va­gabond pe meleaguri străi­ne, Crainic s-a furişat în­dărăt In ţară. Şi e sem­ni­­fi­ca­tiv, că n’a­m găsit o tra­vestire mai potrivită decât haina monarhală! Şi deo­potrivă semnificativ e că tocmai un preot s’a găsit să-i lăm­uiască. Se înţelege, Crainic îşi va primi răsplata legală. « Dar ce trebue să gândim rîe fapta unui preot sare­vocatsfte un criminal îm­­potriva patriei şi peam­ului românesc, judecat şi osân­dit de Justiţia ţării ? ■ »• Ce rătăcire mai stărueşte în spiritul unor clerici care sunt creştini numai cu haina şi vorba, dar se­­ menţin în păgânâtate pri* j .mativa prin cugetul şi fapta ■ lor? ’ După catastrofa prin care am trecut, dacă Biserica­­ încă nu-şi poate evangh­e­­liza şi disciplina misionarii ar fi desigur rolul laicilor de bună voinţă să por­nească lupta pentru, apă­rarea idealurilor creştine, împotriva unor clerici ne­­inţeregfttori şi rătăciţi I­LR. Ale in atenția Comunității ; ; Evreilor din Iaşi S'jpj,». ^0 la or»te 12. jumă­­rw.1o, '4in grup dg .cetățeni a» venit le Paletul de Uââulțiii cu două vase în ca­re ♦rá. jSBilQ'care. oajdă. cj e cazan» . t'âțefssându-ne' de mobilul în „palatul dreptății“ am putut afla că ^.4ă^EP,a căutau pe reprezen» • și ai „Join­• Esh­ii eisg, su»t ' și avocați a-i aduce ia cunoștință p â*I /pr'ezehiu „corpul 4 de» trof41 a! unor nereguli și htofiiiri care se petrec irec­­seai Ia «antinel* Comun­it­ă^î ții-uiâi îaiș'w*-:-’ . v . 'rs.* *' Âetfei» în timp­­ ce uaor »pensionari“ dela Cantina No» - iAyoffi VodS) condusă de Dî. Zoller, îi • să dădea iaîmnă ciorbă cu o bucățică Ofti;aé:flépé »nu cântărea l&sâț 20-30 grpme, alții — »ude: ou ’^bucătarii sau cu -««ilafiți cu „funcțiia la aan­­tiaâ'—•priiâeau porții cu car­­•m Ie greutate de 200-300 gratii'e nevoit« ți de acest sistem, un. gr­up de cetăţeni au pân­dit po­.a.gen ti Hfericiţi“ Je-au ‘luat vasul cu mâncare ş» i»au adus spre a»î înfăţişa celor; în drept,« lua măsuri1' Ne asociesn ia nemulţumii 'iîe actittor* şî «ereita e-lui Av. Băluş în calitatea D-sale de reprezentant al „feintu­in;'' Ia Iaşi precum şi con­­ducătorilor Comunităţii să ia măsuri ca aceste nemulţu­miri să dispară. Credem că au­ ei mijloa­cele materiale şi morale ne­cesare. •­ Aşteptăm. Convocarea sinistraţilor Toţi sinistraţii din locţii­­tate, au fost convocaţi de Liga SiniStraţilor filiala­ Iaşi ,a o adunare care 39 v« ţipe dumineaa i Iunie, ora 10 di­­mineaţa, la amfiteatrul Li­­ceulu­i National. Sc, • vor la^.f jpo^ua^căfi importantă asîfjilV'; demersu­ri­lor şi mu&atelor obținu­te 4$$ WP*' Pretorul noii plăşi Şipote Prin trecerea plăşii Bi­volari la plasa Şipote, pre­tura din Bivolari a fost desfiinţată. Pretor al plăşi! Şipote a fost confirmat d. Costache Iancu, care deţinea până acum pretura Şipote, iar d.­­ Pretor Covnicu, de la iBivo­­arî, a trecut la dispoziţia Prefecturii.­ Noua împărţire administrativă a judeţului Iaşi Desființat"«» piaşii Bivolari, rapartizaraa miuneior s»« plăţi S db­ organizarea, adminis­­trativă a judeţului Iaşi a intervenit o modificare. "Pentru o mai bună admi­nistraţie şî un control mai eficace, Prefectura ti inter­venit la Ministerul de in­terne propunând o nouă îm­părţi­re a judeţului pa plăşi şi a plăşilor pa comune. Ministerul luând act de propunerea Prefecturii, a a­­probat cele cerute, stabilind printr'o decizie următoarele: 0«3iini(şi«a plăţii bivolari Fiind cu totul excentrică, plasa Bivolari era foarte greu de administrat. Populaţia care mergea la plasă întâmpină mari greu­tăţi, mai cu seamă cu depla­sarea, deoarece această plasă se întinde de la hotarele ju­deţului Botoşani şi până în apropierea Iaşului, Sa Popri­­cani “ ■ . Aceste două motive au de­terminat desfiinţarea plăşii Bivolari şi trecerea reşedin­ţei deîa Bivolari îa Şipote, localitate uru din mijlocul plăgii* Stepariiiarea xemu­­«•iilor «lin plasa Bivolari Deăîiinţâiuîu-S­i plasa Bi­volari, comunele care apar­ţineau de es au trecut la cele două plăşi limitrofe: Şi­pote şi Copou. Iată cum s’a făcut repar­tzarea :­­ La plasa Copou au trecut comunii« Popricani şi Ţigă­­naşi- -.v -v ~îs La plasa Şipote au trecut comuniie Bivoluri, Herme­­ziu, Perieni, Probota, Roş­eanu şi Trifeşti, Alt« scftfin&iri fâcvft« in plâşi Situaţia geografică a im­pus forurilor superioare să procedez© îa noi schimbări in eonul celorlalte plăşi, tre­când anumite comuni dela o plasă la alta. Dela plasa Şipote la plasa Târgu Frumos a fost trecută comuna Coarnele Caprei, Comunele Focuri şi Grop­­niţa dela plasa Şipote au trecut la plasa Podul Iloaei. Efectuându-se aceste schim­bări, plăşile au următoarea componenţă la Plasa Bucium Cuprinde 15 comuni : Bu­cium, Murea, Co­marna, Co­văsn­­a, Costuleni, Grajduri, Hiliţa, Mironeasa, Mogoşeşti, Osoi, Poeni, Prisăcani, Po­­crsaca, Tomeşti şi Voineşti Are 15 comuni şi anume : Aroneanu, Boeia, Copou, Cor­nelii, Golăeşti, Epureni, Holo­boca, Miroslava, Popricani, Rediu Tătar, Sculeni, Ţigă­­naşi, Juţora, Uricani şi Vâ­nători, Pia«a­bodui-J­oaei Cuprinde 13 comuni: Cu­­cuteni, Dumeşti, Erbiceni, Focuri, Gropniţa, Horleşti, Leţcani, Movileni, Mădărjae, Podu Mioaei, Popeşti, Româ­neşti şi Sineşti» Plasa Şipote Cuprind® 12 comuni: An­­drieşeni, Bivolari, Fântânele, Glăvăneştî, Hermeziu, Pet­rieni, Plugh­i, Probota, Roş­­cani, Şipote, Trifeşti şi Vrlă­­deni. Plasa Târgu-Ervinos Cuprinde 13 comună: Bă­­deni, Băiceni, Belceştî, Bră­­eşti, Buznea, Cârjoaia, Cer­pleniţa, Coarnele Caprei, Cot­nari, Hodora, Lungani, Răs­­boieni şî Târgu-Frumos. “sit Decizia Ministerului de In­terne va fi trimisă tuturor plăşilor şi comunilor pentru executari CONST. SARBU v Plasa copou PtUSKblI testând® Eresuri Poveţe Russliiis «ussliu domnea dincolo de împă­răţia juraieilor, pe unde s’a bătut Alexandru Macedon cu Por împărat. După ce l-a biruit in luptă, Alexandru i-a luat fetele, nouă de toate, cara dacă 0»­rau aşa frumoase, au primit in samă» in Jocul altei trebi, o ploscă cu apă vie din care dacă beai !nu mureai nici odată. Dar fetele curioase de pe atunci au gustat câte-o înghiţitură şi câte trei, câte­ trei, au prins aripi şi sfeurat pe perejţile palatului, mu­relele, fetele lui Ru­salio împărat, de-atunci n’au moarte, a’au trup şi sunt doar nişte umbre străvezii, fecioare goale nespus de fru­moase, ce umblă tot anul în trei părţi ale lumii şi se în­tâlnesc numai odată un an, în noaptea de Rusalii, când de bucurie fac heră mare prin livezi cântând din gură sau sunând din clopoţei. Cântecul Rusaliilor sau­­fetelor nu trebui® ascultat, păci cine-i aud® io t®8 rămân® năuc sau pocit, ^ Dar cinein noaptea lor de întâlnire e găsit dormind pe prispă, e luat şî dus într’o poiană unde-i înconjurat de hora ai cântarea îor. Acesta când se trezeşte» »mintia­­du-şi frântul!» Io încearcă pe fluer şi aşa !» fa® cânte­cele populare, atimefale mare sunt aceste nevăzute fecioare. Mai întâi fac de dragoste» descântă de rău, apoi dacă cineva le supără şi mai ales dacă-i bărbat, îi iau puterile. De aceea fetele şi băeţii poartă leuştean ori usturoi în sân, sau la ^ brâu» Ţăranii Inîing Inîr’un par la poartă, o.­,ţeastă,de:-jal şi ie­lele li eed­Mfit -Teiul are şi el rostul lui: e bun pentru piatră. Când plouă cu grindină, 30 aruncă afara o crenguţă din craca strânsă cu grijă d­e l a Rusalii. Dease­­meni fetele beau aghiasmă sfinţită în acea zi, din clo­potul de la biserică, ca să ho­rească bine. Poveţe In noaptea de Rusalii în­drăgostiţii să evite străzile dosnice; nu de alta dar se pot trezi pociţi sau ceea ce-i mai grav, Ielele le vor face descântece de dragoste. Dom­nii să se ferească, noaptea să i umble singuri căci Rusaliile se răzbună greu luându-le puterea. Da vor să se fe­rească de vre-o pacoste» at&t „ băieţii cât şi fetele, cu toată scumpetea să-şi poarte­ us­turoi: „băieţii“ eleganţi la butonieră, „fetele chic" în păr» In ziua de Rusalii să au­ vă certaţi. De aceea eu vă duceţi la piaţă. Negustorilor plini de iniţiativă le sugerăm să vândă, mai cu seamă la baluri, „apă de horit“, va depăşi calitatea vinului şi va aduce reale servicii dansato­rilor. Povăţuim deasemeni compozitorii noştri contem­porani să doarmă pe prispă sau în grădini căci de pocit nu au să se mai teamă şi poate ielele le vor da un cântec izbutit. DAN, Dar­rogat pentru căminele şcolare din oraşul Iaşi Di­namite Pamfil, directorul cantinelor şcolare din oraşul laşi a­ primit din partea Casei Regije, pri­d­na Hodoş, 3000 kg. făină de porumb, 1500 kg. fasole, 300 kg. brânză şi 15.000 supe conc­entrate. Darul regal dat cantinelor şcolare ieşene e menit a hrăni goo copii timp de o lună de zile, in cursul zilei de cun­d. Vasile Pamfil a luat măsuri de descărcare a acestor alimente și de depozitare. Urmează ca în aceste zile, d-sa să facă repar tipa lor pe cantine. Averea unui economat jefuită­­­e o soli© infideli Numita Aneta Bracher a părăsit ori domiciliul conju­gal luând cu sinet suma­ de *00.000*000 lei care se aflau în casa soţului ei. Aceşti bani aparţineau fon­dului economatului fabricei „Victoria“ şi urmau a fi uti­lizaţi pentru cumpărarea de vite. Deasemeni infidela soţie a jefuit casa de toată lingetia şi obiectele de preţ. Se fac cercetări pentru prinderea ei. Speculanti arestaţi In urma raziei efectuate su­b conducerea d-lui comisar C. Elefterescu, scî­ii biroului ju­diciar au fost arestaţi urmă­torii speculanţi: Maier Feldman din str. Sft. Andrei 49, Victor Herşcu din str. S . Constantin 5, A. Haimovici din str. Sarata 6, Maria Fâlnar­u, din str. Trancu 50, Ilie Zingelman din str. C. Negu­ 66, Iţic Herşcovici din str. Roseti 23 și Iţic Smiro­viei din str. Cucu 6.3 PLAŢI DOLARILOR trimişi din America Mult© persoane din ţara noastră primeau din Ame­rica ajutoare în dolari. A­­ceste ajutoare erau plătite de sucursalele Jointului sau de organizaţia Hicem. In baza unei Înţelegeri, începând de la 15 iunie, ase­menea ajutoare linişteşti voi­nite din America vor fi a­­chitate de Bloca Naţională a României. Cursul de decontare al do­larului va fi fixat de B.N.R. în acord cu cele două insti­tuţii filantropic© evreo-ame­­ricane. Ştiri poliţieneşti Plata salariilor corpului didactic primar La Inspectoratul şcolar a! judeţului Iaşi a început plata salariilor pe luna Mai crt. Eri a primit salariile corpul didactic din Municipiu. Corpul didactic rural pri­meşte salarul cu începere de azi 31 Mai crt. Exploatarea unui foc de odihna la aer şi soare pentru ieşeni Din cauza scumpetei care se resimte, maitol orăşeanuli se întreabă ce va face la vară pentru îngrijirea sănătăţii a­­vând şi el nevoie de o schim­bare, din canicula ce va în­cinge timp de două, trei hint ca­ da râmai prăfuit al Iaşului. Câţi mai pot, în situaţiu­­nea actuală, sa facă faţă cheltuelilor necesitate de de­plasare astăzi stilda staţiune climaterică ? Pentru Iaşi cel puţin, grija aceasta ar putea să fie înlă­turată, de­oarece se poate face foarte bine o curii de aer şi soare pe loc, în condiţiu­nile satisfăcătoare rămânând numai ca interesaţii să-şi do­bândească sau să-şi îngăduie răgazul necesar în acest scop. Ne gândim la ştrandul Ia­şilor, care pentru ieşenii pe care împrejurările din acest an îi opresc să plece din o­­raş, undeva în mijlocul natu­rii, atunci când soarele în­cinge pământul, îl pârjoleşte, ar putea să consiliate o ade­vărată binefacere. Pentru e­ei care nu-şi pot permite nici măcar costul fi­nei deplasări cu tramvaiul sus la Copou, la Expoziţie, ca să nu­ mai pomenim de costul unei consumaţii, a mai rămas în acest oraş al distrugerilor ce se întind peste tot acolo unde norodul îşi amestecă su­doarea trudei cu pâinea ti­mora, un foc de refugiu la soare şi aer. Ieşenii, cu venituri fixe şi greu­ câştigate trebuie să ex­ploateze la maximum această posibil­it­at­e. Nu ştim a cărui proprietate este astăzi Ştrandul Iaşilor. A Societăţei „Spar! şi Mu­ţită*, a Michii O. Racozitză sau a Primăriei Municipiului ? Indiferent, nu!Nun caz sau al­tul, ştrandul, trebuie să fie pus la îndemâna ieşenilor şi . Occiul Economic Judeţean a anunţat toate econo­satele că raţia de 1 kgr, făină de porumb se va distribui mâine pe bonul 9 diverse. Cetăţenii, care mi-s înscrişi în economate, Vor veni cu­ cartelele în brutării. — Termenul pentru com­primarea aparatului fenicpoi­năresc a fost prelungit pana la 1 Iulie curent — Comisiile interimare co­munale şi judeţene urmează să fie numite şi să intre în funcţie peste o lună» — Centrul Frontului De­­mocrat Unive­ritar Politeh­nica „Gh. AsacM* Iaşi in­­vită toţi domnii profesorii în special la categorial «• rataia mai sus, în modul cel mai accesibil. Să poată şi funcţionara^ elevul şi muncitorul să-şi'’for* tifice muşchii, regenerâodfs»și întregul organism istovit. Sâ se bucure și el din­­ plin^ds, aer, de soare, odihnindu-sb pe nisipul înfierbântat dictfm rul apei sau a terenurilor cn sport. Chiar și un resimmdk asortat ar putea sa fie acce--. silui, inlătu­rându-se conce*i#*l narea iui unor elemente 'pro­fitoare, de „sezon”. Am dat semnalat, Ştrandul nostru şi anotimpul p­etit am­bianţa, ca să renască această, oază încântătoare de răgete şi­ refugiu, oferind tuturor pu­tinţa de a gusta din plin far­mecul voioşiei, a sportului şi a mulţumirei sufleteşti.“ De­pinde de iniţiativa celor î*e drept de a porni imediat să realizeze această operă cu adevărat socială. SA VEL DA VIClI conferenţiari şi asistenţi pre­­cum şi întreaga studenţi­a la adunarea generală ce vor avea Ioc în ziua de­­2 Iunie ora 16 in sala 15­2 a Poli­tehnicei, unde delegaţii ieşeni la Congresul de la Cluj vor face un expozeu asupra dez­­baterilor şi rezultatelor celui de al doilea congres naţiun­ii a! F. D. U-lui.« Pentru amenajarea tir.« biblioteci studenţeşti, cer­cul F. D. U.-Iaşi organizea­­­zat o scramă dansantă as­tăzi Sâmbătă seara ora §„ în sala fostului restaurant CCR30-Va orchestra cunoscutul quartet studenţesc de Jaz« Maya cu gMîrCea Ostafie* Aure! Feldman, Sandy Lă­­puşneanu si George Caizer.­­ EXAMENELE DE CA­PACITATE pentru profesorii secundari, care trebuiau sft înceapă la 15 August a. c., se amână pentru o dată ce se va anunţa ulterior. — ECHIPA TEATRULUI NAŢIONAL DIN IAŞI a reat primită în chip oficial în guri Bucureşti. Joi la prânz »’a oferit ar­tiştilor ieşeni o masa laSna­­gov, de către Primăria B­u­­cureşti.­­ Aseară la radio, artiştii ieşeni au interpretat scena­riul radiofonic „Catiheţii d® la Huraulești*. In astăseară, trupa îesacă reprezintă melodrama »0-Db Mihail' Furgerflg, directorul general a! Casei Centrale a Asigurărilor So­ciale,'» fost îndepărtat., dia Iarvkiu, r INFORM­AȚII Ciuți .OPINIA“ Repararea podu­lui din Rediu Olăvăneşti­­ Încă din 1­944, podul de pe Jijiit pe traseul Rediu*» Glăvăneştî a fost diatfffij* prin aruncarea Ir»­aei, dinamita de nemţi. Podul n a putut fi reparat nici până azi. Pentru a reda circular* normală, d. pretor .Costachn Iancu, ajutat de d. Mihai Noicu, casiera­ comunal «, com. Şipote a luat iniţiaţi«« laudabila de a drege podUA ce măsoară postst 20 mei»­, cu cheltuiala şi cu mam-w. locuitorilor.­­ La reparare va contribui şi Prefectura cu fonduri şi materiale feroase.

Next