Opinia, octombrie 1947 (Anul 39, nr. 315-341)
1947-10-01 / nr. 315
I începem reportajul nostru cu jocul disputat la Iaşi, C.F.R. (Iaşi)—C. F. R. (Târgovişte), dub feroviar câştigat şi de astă dată tot de aştru. Jocul din punct de vedere al spectacolului nu a corespuns, caracterizându-se printr’un joc de grămadă, nervos, deoarece cu «27*jucători au jucat mai mult nentru punctele necesare Inasament. Feroviarii din Târgovişteau arătat periculoşi in ataurile întreprinse, remarcându-se talentul şi concepţia deje avansată a foştilor caraaenişti- juniori: Sârbu cel mai bun din atac, Pârvu, Crăciun precum şi Smamota. Spre deosebire de quintetul tensiv apărarea nu a contat decât pe foştii venusişti Mirea Popescu şi Ghindă şi portarul Marin, Târgovişteli au trebuit să cedezen *U impetuozităţii colegilor lor din Iaşi care au fost cu puţin superiori. Feroviarii ieşeni au adop- ■ în parte sistemul cu stopeur care totuşi a fost departe de a fi W. M. deoarece fundaşii nu şi-au ţinut locurile mai ant cu stricteţe extremele adverse, iar din cei doi haiti în speţă Fălticeanu S. Savin, numai secundul s’a încadrat într'un sistem. Fălticeanu cu toate că nu a jucat rău fiind în permanenţă un adevărat acroşeur a jucat prea In centru. Singurul Scuaru s’a încadrat în sistemul W. M. pentru care majorîa tea echipelor divizionare ie forţează a-l pune în practică, dar câteva l’au realizat. Kutaru a distrus toate ataurile adversarului, iar In ceeace priveşte marcarea centrului înaintaş, acesta a fost desfiinţat de la începutul jacului. Trecând la capitolul înaintării am putut constata lucruri bune şi rele. Petrescu in centrul liniei de atac a constituit o plăcută revelaţie, fiind acel creator al fazelor de goal şi manifestând în tot timpul acelor 90 minute o indigenţă demnă de remarcat. Im stea în aceeaş ascensiune Metafochimie a trecut şi de Textila (Sf. Gh.) învingând cu 2 - 0, totalizând astfel 10 puncte. Politehnica a arătat din nou că nu se împacă cu jocurile tari şi mai ales în deplasare la Galaţi, unde Gloria CFR nu ştie ce înseamnă înfrângerea. Primii şi-au însuşit victoria cu 3-1. Astra Română (Câmpina) a câştigat după multe emoţii jocul cu S. T. B. cu 1* *0. Prahova In urmărirea leaderului a învins cu greu Textila (Bul.) cu 5-3. Danubiana întâlnindu-şi la Bacău vechiul rival Arlus a terminat la egalitate 3-3 după o formă a jucat tot atât cel ce a condus majoritatea jocului cu 3-1, bine şi în atac şi în apărare. Nu aceleaşi cuvinte putem spune de : Fache. Sfătuim conducerea tehnică să facă apel la jucători mai tineri şi talentaţi Bârzart de nerecunoscut, utilizat într’un post unde nu poate da satisfacție (inter stânga) s'a complăcut jucând prea mult în apărare, astfel că schpeiu! său nu poate îi pus In practică. Manifestând o lipsă totală de suflu, Vechiu prin jocul său defectuos practicat a enervat pur și simplu. Revizuindu-se lippurile existente C. F. R.-ul Iaşi va putea cunoaşte noi victorii. 8. Karres Divizionarele bucucureştene învinse pe toata linia Juventus fara Flamaropol în formaţie nu a putut opri iureşul şi elanul Jiului care a învins pe merit cu 4-2. Unirea Tricolor deşi a condus 75 minute cu 1-0 a fost învinsă de Dermagand In ultimele 9 minute de joc. F. C. Ploeşti acomodându-se în jocurile susţinute la Bucureşti a învins A. S. Armata şi cu Zeană In formaţie, scorul final arătându-l. Vin apoi scoruri asemănătoare înregistrate de : C.F.R. (Tim.)—U. 5—1; Libertatea- Oţelul 5—1. Clasamentul Biv. Naţ. A are următoarea configuraţie 1. CFR Timişoara3—6—0-0—19— 3—12 2 1 T A 6—5-*10—31— 3-11 3. FC Piteşti 6-4-1-1—13—12— 9 4. Dermagant 0—3 — 1—2 — 13— 7— 7 5. Juventus. -1-20—11— 7 6—3 6. Jiul 0—3—1—2—13— 9 7 7. Libertatea 6—3—1 — 2—15—13— 7 6—3 — 1—2—11—15— 7 0. CFR București 5- 3-0-2—18- 9- 6 10. Universitatea 6—0— 3-3- 4— 8— 3 6— 3—0—3— 9-12— 7 11. Ciocanul 0—2—1—3— 9-10— 5 12. Ferar 5 — 1—1—3— 9—12— 3 13. Dermata 0-0—2-4— 3-18— 2 6—0—0—6-4-28- 0 Clasamentul Diviziei B Seria 19 1. Matalochimic 5—5—0—0—18— 4—10 2. Prahova 0—1—0-5— 6—30— 2 13. S. T. B. 5-1—0- 16. Suceava 3—13-2 4-0—0—4- 3—13—0 Rezultatele obţinute în Campionat. District, laşi şi clasamentul La P. Iloaie Şoimi-Marathon. 1—0. La Paşcani, Unirea C.F. R.-Electrica 2—0. La Vaslui, 6 Martie-Macabi 0-1. 1. Unirea C. F. R. 3—3—0—0—7—0— 2. 6 Martie 5—4—1—0 — 21—10—9 0. Marathon 3— 0—0—3—2—6—0. Ce se joacă In etapa viitoare In divizia Naţ. A şi seria H Cev. Naţ. B. La Cluj I—Dermata. La Arad I. T. A.—C.F.R. (Timişoara). La Ploeşti—F. C. Ploeşti Ciocanul. La Reşiţa —Oţelul—U. Tricolor. La Bucureşti—Juventue— Libertatea. La Buc. CFR-Jiul. La Mediaş —Karres-Ferar. La Tg. Mureş—Dermagand —A. S. Armata. Etapa se dispută, şi In divizia B. Seria 11 Duminică La Târgovişte—C. F. R.— Gloria C. F. R. (Galaţi). La Buc. S. T. B.-C. F. F. (Iaşi). La Brăila—Fr Română- Astra (Câmpina). Roman—Danubiana—Textila (Sf. Gh.) Buhuși—Textila-Arlus. Moreni—Astra — Metalochimic. Iași-Politehnica-Suceava. Brașov—I. A. R.-Prahova. ŞT. GEORGESCU 5 — 3 — 2 — 0— 9- 5—8 5—3—1—2—10— 2—7 5—2—2—1— 8— 7-6 5-2—1-2-11— 7-5 4— 2—1—1—11— 7—5 •5—2—1—2— 7— 7—5 5— 2—0-3- 4— 0—4 3— 2—0—3— 9—17—4 5—1—2—2—10—14—4 5—1—1—3— 6-12-3 4— 1—1—3— 5— 7-2 4—1—9—3— 7—15—2 Rezultate normai® în seria II Divis. Naţ. Bf. 14. A . Armata 16. Unirea Tr. 5. Astra Câmpina 4. CFR Iaşi 6. Textila Sf. Gh. 7. Astra Moreni 8. Gloria CFR 10. Textila Buhuşi 9. Politehnica 14. Franco Română 11. Danubiana 12. CFR Trg. 15. Oţelul 3. Arlus 13. IAR 3. Şoimii (P. NI) 4. Macabi 5. Electrica sar sport Retrospecţiuni asupra etapei divizionare — C. F. R. (Timişoara) continuă să-şi menţină poziţia de leader, urmărit fiind îndeaproape de U T. A. — Divisionarie bucureştene în pasă neagră. — C. F. R. (Iaşi) a săltat la jocul 4 ce se re joaca în etapa viitoare 2—1—0—1 — 3—3—2 1— 1-0__0-1-0-2 2— 1—0—1—1—3—2 1—6—0—1—0—2—0 Matehul U.R.S.S.-Marea Britanie 3 mi strălucită afirmare a şahului sovietic Intre 20 şi 23 Septembrie s’a desfăşurat In cadrul somptuor al lui Holborn Town Hail din Londra, una dintre cele mai importante în mailaslaţiu ai şahist« ale anului, materul dintre ehipele reprezentative ale uiunii Sovietice şi Marii litanii. Aceste doua ţări s'au mai rainit la şah dar adversarii nu s’au văzut unul pe itul este vorba despre made match prin radio U. R. . S.—Anglia, disputat anul recut şi terminat cu victora strălucită a echipei sovietice cu 18:6 (15 câştigate, 3 pierdute şi 6 remize). In urma acestei înfrângeri, ahiştii engleji au cerut re» .mşa, care de fdata aceasta ebuia să sa dispute la tabla de joc, In condiţiuni obişnuite. Astfel s’a ajuns la jatehul dela Londra. înainte da a trece la desfăşurarea întâlnirii, trebue să spunem că englezii s’au pregătit cu seriozitate pentru a obţine cel mai bun rezultat posibil. Echipa naţîonală a Angliei a susţinut doar matchuri internaţionale învingând Olanda cu ?2 jum. 8 jum. şi pierzând Chaslovaeia cu : 12. Cum s’a desfăşura! matchul Solemnitatea deschiderii s’a desfăşurat Intr’un cadru festiv. Au luat cuvântul : ministrul englez al educaţiei naţionale Tomlinson, preşedintele federaţiei britanice de şah Derbyshire, reprezentantul Asociaţiei culturale anglo - sovietice, profesorul Penrose şi alţii, salutând în Tabloul arată rezultatele tehnice complete ale matchu- lui. După cum se vede, echipa sovietică a obţinut o victorie strălucita pierzând din 20 de partide jucate numai două şi făcând şase remize. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de către marii maeştri Boleslavsk, şi Rogozir, şi de maestrul Bron-cuvinte călduroase echipa sovietică, reprezentanta ţării în care şahul a ajuns astăzi la cea mai mare dezvoltare în lume. A urmat tragerea la sorţi în urma căreia în prima zi de joc echipa sovietică a avut albul la mesele fără soţ. Astfel în faţa tablelor de şah cele două echipe s’au aşezat în ordinea următoare , stein, care au câştigat matchurile lor cu 2:0. Cu 1 jum., jum. au învins maeştri Keres, Smaslov, Lilienthal şi Bondarovski. La egalitate au terminat marii maeştri A. Kotov, S. Flohr şi maestrul A. Toluş. Dintre englezi cel mai frumos rezultat l-a obţinut tânărul Cr„ Uniunea Sovietică— Marea Britanie Ziua I-a Ziua IGa 1. P. Keres — C. Alexander 1/0—v» 1—0 2. V. Smâslov —- B. GoUmbek V2-V2 1—0 3. I. Boleslavski — G. Thomas 1—0 1-0 4. A. Kotov — G. Crown O—l Í—0 5. I. Bondarevski — W. Winter 1—0 Vs-Vs 0. A. Liîlonîhal — Miiiner Barry 1/, I/„ i & i* 1-0 7. S. Flohr — W. Fairhu st /■»— /2 Vs-Vs 8. V. Ragozin — Aitken 1—0 1-0 9. D. Bronstein — G. Abrahams i—0 1-0 10. A. Toluş R. Newman O—l 1-0 0-4 9-1 Tot.d 15—5 OPINIA ULtí V apietáti Mai important decât... bomba atomică La Intrarea micului sat Nags, pe marginea lacului Garde, d. Guidolfo celebrul antropolog italian a descoperit de curând scheletul unui om măsurând 2 m. 10. Nu este vorba de un uriaș din epoca preistorică a declarat d-sa, dar desigur a unui om de la Nord adus prizonier de către Romani după cucerirea Germaniei. Alţi savanţi nu sunt de aceaşi părere şi se vor bate pentru mii de ani diferenţă în jurul acestor oase şi acestui craniu. Pe timpul acesta de bombe atomice, mărturisim că nu este lipsită de humor. Vehicolul viitorului Realizările în domeniul aviaţiei, nu mai cunosc margini. După bombardierele, avioanele care transportă mai mult de 100 de persoane după avioane în care companii întregi cu tot materialul îşi găsesc foc, iată ultima născocire a tehnicei americane : helicopterul de buzunar. Este un aparat original, pus la punct de tineri ingineri, care în zbor cântărește 180 kg. Locul pilotului este atât de bine construit încât acesta nu este împiedicat în mișcări. Postul de pilotaj este de 71 cm. lungimea este înconjurată de mari ferestre în pine-glas ceea ce asiguri o vizibilitate aproape perfectă. Rezervorul de esenţă este aşezat sub scaun. Acest mic aparat constitue o revoluţie în tehnica construcţiilor helicopterelor. Motorul său de 25 Cw, în formă de stea, este montat între cele două motoare (hfilice orizontale). Atunci când motorul se pune în mişcare, cele două motoare se mişcă în sens contrar. Viteza lor dealtfel nu este aceiaşi. Motorul inferior se învârteşte cu 500 de ture pe minut în timp ce motorul superior se învârteşte cu 800 de ture. Motoarele inferioare măsoară 2m 34 şi cele superioare 1 m 47. Se vede că acest aparat nu este prea complicat. Cum nu există helice verticale, inventat curm a instalat în dosul fuselajului un plan fix montat la capătul unui arbore orizontal, în jurul căruia se pot Învârti. Pilotul eoraaudă acest plan fix printr’o pedală și poate astfel să compenseze cuplul rezidual ce poate să apară Intre cele două motoare. Acest nou helicopter este oare vechi colul viitorului? Este posibil. Poate atunci îl veţi putea întrebuinţa pentru a vă duce la birou, în timp ce detră doamnă, vă veţi servi pentru cumpărăturile d-stră. (In manesiiin... îndrăgostit Era un frumos manechin, de origină suedeză... D-ra Domaldeen Jarboe nu era numai frumoasă, ea avea şi sex appeal. Astfel că un cuvios părinte din New York care o Aâzu trecând pe stradă se turbură. Frumoasa siluetă a manechinului turbură nopţile sale şi cum nu putea să doarmă, sa gândi s’o trezească. Își procură numărul de telefon al „Frumoasei“. O chiamă de la patul său. Și fiecare noapte, timp da trei luni R. P. David Crommey ridica receptorul pentru a auzi spunându-i-se : Nu părinte nu te voi asculta, lasă mă să dorm. El a crezut că a tulburat sufletul manechinului. El nu tulburase altceva decât somnul. Plictisită într'o zi ea se plânse. De la fir... în aparat se ajunse până la izvorul comunicaţiilor nocturne. Şi pentru a pune capăt acestora părintele fu arestat. Sărmanul R. P. David Crommey. El învaţă pe pielea lui cât costă să trezeşti din somn o frumoasă femee. Condamnat de tribunal el va face doi ani puşcărie. Bshiî, n’au căutare Doi multimilionari din Chicago (ei au câştigat fabuloase sume de dolari la timpul războiului şi acum nu ştiu cum să scape de ei) au avut recent am acces de generozitate mai mult insinuat. Trecând zilele acestea prin faţa unui cinematograf unde se juca un film intitulat „Fericirea costă un dolar“ ci şi-au lăsat curs liber bunelor lor intenţii. Ei au luat un om şi l-au invitat să distribuie publicului bilete de un dolar, noi nouţi dealtfel. Ei au asistat la acest spectacol confortabil instalaţi într-o limuzină de lux. La început ei nu au avut nici un succes. Oamenii refuzau biletele noi, crezându-le false şi neavând nici o încredere în generozitatea umană. Biletele au fost chiar aruncate pe stradă. Dar la un moment dat, cineva a descoperit ca biletele erau autentice şi evident o bătae urmă. Poliţia a trebuit să intervină şi să scape pe omul „sandwich“ care era în primejdie de moarte strivit de mulţime. Dar această bătaie a avut o urmare de neaşteptat. Cei doi binefăcători au fost inculpaţi că au provocat o adunăre ilicită şi numeroase persoane cari au fost rănite in cursul bătăliei îi cer despăgubiri. Citisi „OFIHK Farmaciile de serviciu Farmacia Dr. A. Răitaru str. Cuza-Vodă Farmacia Victoria Piaţa Halei Farmacia Flach str. Socola PROCUROR DE SERVICIU Ion Ciobanu, str. Muzelor Nr. 11 rimii r ^ 7 I Marți 30 Septembre 1947 Ort. Sf. Grigore Ep. Cat. Sf. Ieronim Ebr. 16 Tişre 5'68 Sucot 2 Atenţiune! ■■ iTerimun MBOHnRosai „Opinia“ vă face portretul grafologic Anunţam pe cititorii noşti că inaugurăm o rubrică de analize grafologice. Completaţi cuponul alăturat, (petru un răspuns sunt necesare 3 cupoane) aşterneţi 10- 15 rânduri cu o peniţă potrivită pe hârtie ne- Hniată, anexaţi mărci în valoare de 20 lei şi expediaţi-le prin poştă sau depuneţi-le personal la Redacţia ziarului nostru, menţionând vizibil pe plic „Aladin“ şi veţi primi răspunsul prin ziar. (Rugăm să indicaţi şi pseudonimul sub care doriţi să vă răspundem). Pentru doritori, unui consult pesonal, coaboratorul nostru stă la dispoziţia cititorii.r Marț , între orele 12 şi 13. Costul unui consult personal ca şi al unui răspuns prin poştă este de 60 lei.. 9s&m.Mtm*9 p. rubrica Grafologică Vârsta___________________ Sexul___________________________ Pseudonimul Salarizarea lucrătorilor din întreprinderile de construcţii Ministerul Industriei şi Comerţului a fixat în felul următor, prin decizia No. 4798 salariile lucrătorilor sezonieri din întreprinderile de construcţiuni : Şef de atelier (şantier) la :2idar, instalatori de încălziri centrale şi sanitare, electricieni, pietrar, dulgher (prin şef de atelier se înţelege tehnicianul care conduce un şantier pe care lucrează mai mulţi maiştri cu diferite secţii) lei 38* pe oră. Maiştri zidari, instalatori de încălziri centrale şi sanitare, electricieni, pietrari, dulgheri, fier beton, scărar, ipsosar, sobar 33 lei pe oră. Şef de echipă de muncitori calificaţi, zidari, instalatori, electricieni, pietrar, dulgher, scărar, ipsosar, faianţar 60 Iei pe oră. Şef de echipă zugravi, vopsitori şi fierari beton, zidar, parchetat, montsur, făiantar, dulgher I, pietrar I, sculptor cioplitori, instilator I, electrician 1, scări I, ipsosar I, sobar monteur 1, sobar tipăritor şi arzător I, lei 26 pe ora; Dulgher II, zidar 11, fierar beton armat, instalator îI, electrician 11, ţiglar, mozaicar, sobar tipăritor și at auteur 11. zugrav vopsitor î, tinichigiu 23 Iei pe oră . Zidar III, şlefuitor de piatră, pavator de piatră şi asfalt, dulgher III, fierar beton 111. zugrav vopsitor ii, lucrători specializaţi la placă de mozaic 19 Iei pe oră. Ajutor monteur, instalaţii de încălziri, ajutor mon taur electrician, lucrător la tuburi de ciment, plăci de fiabilii, salahori 1,10 lei pe oră. Salahor II 14 lei pe oră. Salahori auxiliari 13 lei pe oră. Salariile de mai sus sunt datorate pentru munca desfășurată în timpul normal și randamentul normal. ...3 F" Tot destare şcoală — (Urmare din pag. I-a)— Aceasta constitue poate raţiunea de a fi a educaţiei. In adevăr, omul este educat pentru a putea să-şi îndeplinească mai bine obligaţiile de membru al unei comunităţi. Asemenea obligaţii constau, in primul rând, în respectarea regulelor de convieţuire. Cu cât un om este mai educat, cu atât are mai multă grijă de a ţine seamă de interesele altora. In al doilea rând vine obligaţia de a participa la activităţile comunităţii. De aceea un om educat este un bun şi util cetăţean. In al treilea rând este obligaţia de a privi orice interes personal în raport cu interesele colective. Aceasta înseamnă a recunoaşte singur şi fără nici o constrângere dependenţa de comunitate. Cele trei obligaţii reprezintă de fapt acceptarea unor criterii altruiste in comportarea individului. Exprimate in alţi termeni, ele promeveaza o atitudine legalistă, activă şi socială, incubând in acelaş timp simţul răspunderii. Datorită lor, individul este ajutat să se desvolte in sensul unei creşteri continue din punct de vedere nu numai moral, dar şi intelectual- Căci educaţia fereşte pe om de a rămâne închis in marginile unei istrucţii specializate, largindu-î orizontul spra adevărata cultură şi făcându-l să preţuiască sensul ei multilater.9, sugerat de rea littV