Opinia, octombrie 1947 (Anul 39, nr. 315-341)

1947-10-01 / nr. 315

I începem reportajul nostru cu jocul disputat la Iaşi, C.F.R. (Iaşi)—C. F. R. (Târ­govişte), dub feroviar câşti­gat şi de astă dată tot de aştru­. Jocul din punct de vedere al spectacolului nu a corespuns, caracterizându-se printr’un joc de grămadă, nervos, deoarece cu «27*ju­cători au jucat mai mult n­entru punctele necesare In­­asament. Feroviarii din Târgovişte­­au arătat periculoşi in ata­­urile întreprinse, remarcân­­du-se talentul şi concepţia de­je avansată a foştilor car­­aaenişti- juniori: Sârbu cel mai bun din atac, Pârvu, Crăciun precum şi Smam­ota. Spre deosebire de quintetul tensiv apărarea nu a contat decât pe­ foştii venu­sişti Mir­­ea Popescu şi Ghindă şi p­ortarul Marin, Târgovişte­­li au trebuit să cedeze­­n *­U impetuozităţii colegilor lor din Iaşi care au fost cu puţin superiori. Feroviarii ieşeni au adop- ■ în parte sistemul cu sto­­peur care totuşi a fost de­parte de a fi W. M. deoarece fundaşii nu şi-au ţinut locu­rile mai ant cu stricteţe ex­tremele adverse, iar din cei doi haiti în speţă Fălticeanu S. Savin, numai secundul s’a încadrat într'un sistem. Fălti­­ceanu cu toate că nu a jucat rău fiind în permanenţă un adevărat acroşeur a jucat prea In centru. Singurul Scu­ar­u s’a încadrat în sistemul W. M. pentru care majorî­­a tea echipelor divizionare ie forţează a-l pune în prac­­tică, dar câteva l’au realizat. Kutaru a distrus toate ata­­urile adversarului, iar In ceeace priveşte marcarea cen­trului înaintaş, acesta a fost desfiinţat de la începutul ja­cului. Trecând la capitolul înain­tării am putut constata lu­cruri bune şi rele. Petrescu in centrul liniei de atac a constituit o plăcută revelaţie, fiind­ acel creator al fazelor de goal şi manifestând în tot timpul acelor 90 minute o in­digenţă demnă de remarcat. Im stea în aceeaş ascensiune Metafochimie a trecut şi de Textila (Sf. Gh.) învingând cu 2 - 0, totalizând astfel 10 puncte. Politehnica a arătat din nou că nu se împacă cu jo­curile tari şi mai ales în de­plasare la Galaţi, unde Glo­ria CFR nu ştie ce înseamnă înfrângerea. Primii şi-au însuşit victo­ria cu 3-1. Astra Română (Câmpina) a câştigat după multe emoţii jocul cu S. T. B. cu 1* *0. Prahova In urmărirea leade­­rului a învins cu greu Tex­tila (Bul­.) cu 5-3. Danubiana întâlnindu-şi la Bacău vechiul rival Arlus a terminat la egalitate 3-3 după o formă a jucat tot atât ce­l ce a condus majoritatea jo­culu­i cu 3-1, bine şi în atac şi în apărare. Nu aceleaşi cuvinte putem spune de : Fache. Sfătuim conducerea tehnică să facă apel la jucători mai tineri şi talentaţi­ Bârzart de nerecunoscut, utilizat într’un post unde nu poate da satisfacție (inter stânga) s'a complăcut jucând prea mult în apărare, astfel că schpeiu! său nu poate îi pus In practică. Manifestând o lipsă totală de suflu, Ve­­chiu prin jocul său defectuos practicat a enervat pur și simplu. Revizuindu-se lippurile e­­xistente C. F. R.-ul Iaşi va putea cunoaşte noi victorii. 8. Karres Divizionarele bucu­­cu­reştene învinse pe toata linia Juventus fara Flamaropol în formaţie nu a putut opri iureşul şi elanul Jiului care a învins pe merit cu 4-2. Unirea Tricolor deşi a cond­us 75 minute cu 1-0 a fost învinsă de Dermagand In ultimele 9 minute de joc. F. C. Ploeşti acomodân­­du-se în jocurile susţinute la Bucureşti a învins A. S. Ar­mata şi cu Zeană In forma­ţie, scorul final arătând­u-l. Vin apoi scoruri asemănă­toare înregistrate de : C.F.R. (Tim.)—U. 5—1; Libertatea- Oţelul 5—1. Clasamentul Biv. Naţ. A are următoarea configuraţie 1. CFR Timişoara­­3—6—0-0—19— 3—12 2 1 T A 6—5-*1­0—31— 3-11 3. FC Piteşti 6-4-1-1—13—12— 9 4. Dermagant 0—3 — 1—2 — 13— 7— 7 5. Juventus. -1-20—11— 7 6—3 6. Jiul 0—3—1—2—13— 9­ 7 7. Libertatea 6—3—1 — 2—15—13— 7 6—3 — 1—2—11—15— 7 0. CFR București 5- 3-0-2—18- 9- 6 10. Universitatea 6—0— 3-3- 4— 8— 3 6— 3—0—3— 9-12— 7 11. Ciocanul 0—2—1—3— 9-10— 5 12. Fer­ar 5 — 1—1—3— 9—12— 3 13. Dermata 0-0—2-4— 3-18— 2 6—0—0—6-4-28- 0 Clasamentul Diviziei B Seria 19 1. Matalochimic 5—5—0—0—18— 4—10 2. Prahova 0—1—0-5— 6—30— 2 13. S. T. B. 5-1—0- 16. Suceava 3—13-2 4-0—0—4- 3—13—0 Rezultatele obţinute în Campionat. District, laşi şi clasamentul La P. Iloaie Şoimi-Mara­thon. 1—0. La Paşcani, Uni­rea C.F. R.-Electrica 2—0. La Vaslui, 6 Martie-Macabi 0-1. 1. Unirea C. F. R. 3—3—0—0—7—0—­ 2. 6 Martie 5—4—1—0 — 21—10—9 0. Marathon 3— 0—0—3—2—6—0. Ce se joacă In etapa viitoare In divizia Naţ. A şi seria H Cev. Naţ. B. La Cluj I—Dermata. La Arad I. T. A.—C.F.R. (Timişoara). La Ploeşti—F. C. Ploeşti Ciocanul. La Reşiţa —Oţelul—U. Tri­­color. La Bucureşti—Juventue— Libertatea. La Buc. CFR-Jiul. La Mediaş —Karres-Ferar. La Tg. Mureş—Dermagand —A. S. Armata. Etapa se dispută, şi In divizia B. Seria 11 Duminică La Târgovişte—C. F. R.— Gloria C. F. R. (Galaţi). La Buc. S. T. B.-C. F. F. (Iaşi). La Brăila—Fr Română- Astra (Câmpina). Roman—Danubiana—Tex­tila (Sf. Gh.) Buhuși—Textila-Arlus. Moreni—Astra — Metalo­­chimic. Iași-Politehnica-Suceava. Brașov—I. A. R.-Prahova. ŞT. GEORGESCU 5 — 3 — 2 — 0— 9- 5—8 5—3—1—2—10— 2—7 5—2—2—1— 8— 7-6 5-2—1-2-11— 7-5 4— 2—1—1—11— 7—5 •5—2—1—2— 7— 7—5 5— 2—0-3- 4— 0—4 3— 2—0—3— 9—17—4 5—1—2—2—10—14—4 5—1—1—3— 6-12-3 4— 1—1—3— 5— 7-2 4—1—9—3— 7—15—2 Rezultate normai® în seria II Divis. Naţ. Bf. 14. A . Armata 16. Unirea Tr. 5. Astra Câmpina 4. CFR Iaşi 6. Textila Sf. Gh. 7. Astra Moreni 8. Gloria CFR 10. Textila Buhuşi 9. Politehnica 14. Franco Română 11. Danubiana 12. CFR Trg. 15. Oţelul 3. Arlus 13. I­A­R 3. Şoimii (P. NI) 4. Macabi 5. Electrica sar sport Retrospecţiuni asupra etapei divizionare — C. F. R. (Timişoara) continuă să-şi menţină poziţia de leader, urmărit fiind îndeaproape de U T. A. — Divisionar­­ie bucureştene în pasă neagră. — C. F. R. (Iaşi) a săltat la jocul 4 ce se re­­­ joaca în etapa viitoare 2—1—0—1 — 3—3—2 1— 1-0__0-1-0-2 2— 1—0—1—1—3—2 1—6—0—1—0—2—0 Matehul U.R.S.S.-Marea Britanie 3 mi strălucită afirmare a şahului sovietic Intre 20 şi 23 Septembrie s’a desfăşurat In cadrul somptuor al lui Holborn Town Hail din Londra, una dintre cele mai importante în mailaslaţiu ai şahist« ale anului, materul dintre e­­hipele reprezentative ale uiunii Sovietice şi Marii litanii. Aceste doua ţări s'au mai rain­it la şah d­ar adversa­rii nu s’au văzut unul pe itul­­ este vorba despre ma­de match prin radio U. R. . S.—Anglia, disputat anul re­cut şi terminat cu victo­­ra strălucită a echipei so­vietice cu 18:6 (15 câşti­gate, 3 pierdute şi 6 remize). In urma acestei înfrângeri, ahiştii engleji au cerut re» .mşa, care de fdata aceasta ebuia să sa dispute la ta­­bla de joc, In condiţiuni o­­bişnuite. Astfel s’a ajuns la ja­tehul dela Londra. înainte da a trece la des­făşurarea întâlnirii, trebue să­ spunem că englezii s’au pregătit cu seriozitate pen­tru a obţine cel mai bun rezultat posibil. Echipa na­­ţîo­nală a Angliei a susţinut do­ar matchuri internaţion­­ale învingând Olanda cu ?2 jum. 8 jum. şi pierzând­­ C­­haslovaeia cu : 12. Cum s’a desfăşura! matchul Solemnitatea deschiderii s’a desfăşurat Intr’un cadru fes­tiv. Au luat cuvântul : mi­nistrul englez al educaţiei naţionale Tomlinson, preşe­dintele federaţiei britanice de şah Derbyshire, reprezen­tantul Asociaţiei culturale anglo - sovietice, profesorul Penrose şi alţii, salutând în Tabloul arată rezultatele tehnice complete ale matchu- lui. După cum se vede, e­­chipa sovietică a obţinut o victorie strălucita pierzând din 20 de partide jucate nu­mai două şi făcând şase re­mize. Cele mai bune rezul­tate au fost obţinute de către marii maeştri Boleslavsk, şi Rogoz­ir, şi de maestrul Bron-cuvinte călduroase echipa sovietică, reprezentanta ţării în care şahul a ajuns astăzi la cea mai mare dezvoltare în lume. A urm­at tragerea la sorţi în urma căreia în prima zi de joc echipa sovietică a a­­vut albul la mesele fără soţ. Astfel în faţa tablelor de şah cele două echipe s’au a­­şezat în ordinea următoare , stein, care au câştigat mat­­churile lor cu 2:0. Cu 1 jum., jum. au învins maeştri Keres, Smaslov, Li­lienthal şi Bondarovski. La egalitate au terminat marii maeştri A. Kotov, S. Flohr şi maestrul A. Toluş. Dintre englezi cel mai fru­mos rezultat l-a obţinut tâ­nărul Cr„ Uniunea Sovietică— Marea Britanie Ziua I-a Ziua IGa 1. P. Keres — C. Alexander 1/0—v» 1—0 2. V. Smâslov —- B. GoUmbek V2-V2 1—0 3. I. Boleslavski — G. Thomas 1—0 1-0 4. A. Kotov — G. Crown O—l Í—0 5. I. Bondarevski — W. Winter 1—0 Vs-Vs 0. A. Liîlonîhal — Miiiner Barry 1/, I/„ i & i* 1-0 7. S. Flohr — W. Fairhu st /■»— /2 Vs-Vs 8. V. Ragozin — Aitken 1—0 1-0 9. D. Bronstein — G. Abrahams i—0 1-0 10. A. Toluş R. Newman O—l 1-0 0-4 9-1 Tot.d 15—5 OPINIA ULtí V apietáti Mai important decât... bomba atomică La Intrarea micului sat Nags, pe marginea lacului Garde, d. Guidolfo celebrul antropolog italian a desco­perit de curând scheletul unui om măsurând 2 m. 10. Nu este vorba de un uriaș din epoca preistorică a de­clarat d-sa, dar desigur a unui om de la Nord adus pri­zonier de către Romani după cucerirea Germaniei. Alţi sa­vanţi nu sunt de aceaşi pă­rere şi se vor bate pentru m­ii de ani diferenţă în ju­rul acestor oase şi acestui craniu. Pe timpul acesta de bombe atomice, mărturisim că nu este lipsită de humor. Vehicolul viitorului Realizările în domeniul a­­viaţiei, nu mai cunosc mar­gini. După bombardierele, avioanele care transportă mai mult de 100 de persoane după avioane în care com­panii întregi cu tot materia­lul îşi găsesc foc, iată ultima născocire a tehnicei ameri­cane : helicopterul de buzu­nar. Este un aparat original, pus la punct de tineri ingi­neri, care în zbor cântărește 180 kg. Locul pilotului este atât de bine construit încât acesta nu este împiedicat în mișcări. Postul de pilotaj este de 71 cm. lungimea este înconjurată de mari ferestre în pine-glas ceea ce asiguri o vizibilitate aproape per­fectă. Rezervorul de esenţă este aşezat sub scaun. Acest mic aparat constitue o revoluţie în tehnica construcţiilor he­licopterelor. Motorul său de 25 Cw, în formă de stea, este montat între cele două mo­toare (hfilice orizontale). Atunci când motorul se pune în mişcare, cele două motoare se mişcă în sens contrar. Viteza lor dealtfel nu este aceiaşi. Motorul in­ferior se învârteşte cu 500 de ture pe minut în timp ce motorul superior se învâr­teşte cu 800 de ture. Motoarele inferioare mă­soară 2m 34 şi cele supe­rioare 1 m 47. Se vede că acest aparat nu este prea complicat. Cum nu există helice verticale, inventat curm­ a instalat în do­sul fuselajului un plan fix montat la capătul unui ar­bore orizontal, în jurul că­ruia se pot Învârti. Pilotul eoraaudă acest plan fix prin­­tr’o pedală și poate astfel să compenseze cuplul rezidual ce poate să apară Intre cele două motoare. Acest nou helicopter este oare vechi colul viitorului? Este posibil. Poate atunci îl veţi putea întrebuinţa pen­tru a vă duce la birou, în timp ce d­etră doamnă, vă veţi servi pentru cumpără­turile d-stră. (In mane­siiin... îndrăgostit Era un frumos manechin, de origină suedeză... D-ra Domaldeen Jarboe nu era numai frumoasă, ea a­­vea şi sex appeal. Astfel că un cuvios părinte din New York care o A­âzu trecând pe stradă se turbură. Frumoasa siluetă a mane­chinului turbură nopţile sale şi cum nu putea să doarmă, sa gândi s’o trezească. Își procură numărul de telefon al „Frumoasei“. O chiamă de la patul său. Și fiecare noapte, timp da trei luni R. P. David Cromm­ey ridica receptorul pentru a auzi spu­­nându-i-se : Nu părinte nu te voi asculta, lasă mă să dorm. El a crezut că a tulburat sufletul manechinului. El nu tulburase altceva decât som­nul. Plictisită într'o zi ea se plânse. De la fir... în aparat se ajunse până la izvorul comunicaţiilor nocturne. Şi pentru a pune capăt acestora părintele fu arestat. Sărma­nul R. P. David Crommey. El învaţă pe pielea lui cât costă să trezeşti din somn o frumoasă femee. Condamnat de tribunal el va face doi ani puşcărie. Bsh­iî, n’au căutare Doi multimilionari din Chi­cago (ei au câştigat fabu­loase sume de dolari la timpul războiului şi acum nu ştiu cum să scape de ei) au avut recent am acces de generozi­tate mai mult insinuat. Tre­când zilele acestea prin faţa unui cinematograf unde se juca un film intitulat „Fe­ricirea costă un dolar“ ci şi-au lăsat curs liber bu­nelor lor intenţii. Ei au luat un om şi l-au invitat să dis­tribuie publicului bilete de un dolar, noi nouţi dealtfel. Ei au asistat la acest spectacol confortabil insta­laţi într-o limuzină de lux. La început ei nu au avut nici un succes. Oamenii refuzau biletele noi, crezându-le false şi neavând nici o încredere în generozitatea umană. Bi­letele au fost chiar aruncate pe stradă. Dar la un mo­ment dat, cineva a descope­rit ca biletele erau auten­­tice şi evident o bătae urmă. Poliţia a trebuit să inter­vină şi să scape pe omul „sandwich“ care era în pri­mejdie de moarte strivit de mulţime. Dar această bătaie a avut o urmare de neaşteptat. Cei doi binefăcători au fost in­culpaţi că au provocat o a­­dunăre ilicită şi numeroase persoane cari au fost rănite in cursul bătăliei îi cer des­păgubiri. Citisi „OFIHK­ Farmaciile de serviciu Farmacia Dr. A. Răitar­u str. Cuza-Vodă Farmacia Victoria Piaţa Halei Farmacia Flach str. Socola PROCUROR DE SERVICIU Ion Ciobanu­, str. Muzelor Nr. 11 rim­ii r ^ 7 I Marți 30 Septembr­e 1947 Ort. Sf. Grigore Ep. Cat. Sf. Ieronim Ebr. 16 Tişre 5'68 Sucot 2 Atenţiune! ■■ iTerimun­­­ MBOHnRosai „Opinia“ vă face portretul grafologic Anunţam pe cititorii noşt­i că inaugurăm o rubrică de analize grafologice. Completaţi cuponul alăturat, (p­etru­ un răspuns sunt necesare 3 cupoane) aşterneţi 10- 15 rânduri cu o peniţă potr­ivită pe hârtie ne- Hniată, anexaţi mărci în valoare de 20 lei şi expediaţi-le prin poştă sau depuneţi-le personal la Redacţia ziaru­lui nostru, menţionând vizibil pe plic „Aladin“ şi veţi primi răspunsul prin ziar. (Rugăm să indicaţi şi pseudonimul sub care doriţi să vă răspundem). Pentru doritori, unui consult pe­sonal, co­­aboratorul nostru stă la dispoziţia cititorii.r Marț , între orele 12 şi 13. Costul unui consult personal ca şi al unui răspuns prin poştă este de 60 lei.. 9s&m.Mtm*9 p. rubrica Grafologică V­ârsta___________________ Sexul___________________________ Pseudonimul Salarizarea lucrătorilor din întreprinderile de construcţii Ministerul Industriei şi Comerţului a fixat în felul următor, prin decizia No. 4798 salariile lucrătorilor se­zonieri din întreprinderile de construcţiuni : Şef de atelier (şantier) la :­2idar, instalatori de încălziri centrale şi sanitare, electri­cieni, pietrar, dulgher (prin şef de atelier se înţelege teh­nicianul care conduce un şantier pe care lucrează mai mulţi maiştri cu diferite sec­ţii) lei 38* pe oră. Maiştri zidari, instalatori de încălziri centrale şi sani­tare, electricieni, pietrari, dulgheri, fier beton, scărar, ipsosar, sobar 33 lei pe oră. Şef de echipă de munci­tori calificaţi, zidari, insta­latori, electricieni, pietrar, dulgher, scărar, ipsosar, fa­­ianţar 60 Iei pe oră. Şef de echipă zugravi, vop­sitori şi fierari beton, zidar­­, parchetat­, montsur, făian­­tar, dulgher I, pietrar I, sculptor cioplitori, ins­tila­tor I, electrician 1, scări I, ipsosar I, sobar monteur 1, sobar tipăritor şi arzător I, lei 26 pe ora; Dulgher II, zidar 11, fierar beton armat, instalator îI, electrician 11, ţiglar, mozai­car, sobar tipăritor și at au­teur 11. zugrav vopsitor î, tinichigiu 23 Iei pe oră . Zidar III, şlefuitor de pia­tră, pavator de piatră şi as­­falt, dulgher III, fierar be­ton 111. zugrav vopsitor ii, lucrători specializaţi la placă de mozaic 19 Iei pe oră. Ajutor monteur, instalaţii de încălziri, ajutor m­on taur electrician, lucrător la tu­buri de ciment, plăci de fia­bilii, salahori 1,10 lei pe oră. Salahor II 14 lei pe oră. Salahori auxiliari 13 lei pe oră. Salariile de mai sus sunt datorate pentru munca des­fășurată în timpul normal și randamentul normal. ..­.3 F" Tot destare şcoală — (Urmare din pag. I-a)— Aceasta constitue poate ra­ţiunea de a fi a educaţiei. In adevăr, omul este educat pen­tru a putea să-şi îndeplinească mai bine obligaţiile de mem­bru al unei comunităţi. Asemenea obligaţii cons­tau, in primul rând, în res­pectarea regulelor de convie­ţuire. Cu cât un om este mai educat, cu atât are mai multă grijă de a ţine seamă de in­­teresele altora. In al doilea rând vine obligaţia de a par­ticipa la activităţile comuni­tăţii. De aceea un om educat este un bun şi util cetăţean. In al treilea rând este obli­gaţia de a privi orice interes personal în raport cu intere­sele colective. Aceasta în­seamnă a recunoaşte singur şi fără nici o constrângere dependenţa de comunitate. Cele trei obligaţii repre­­zintă de fapt acceptarea unor criterii altruiste in compor­tarea individului. Exprimate in alţi ter­meni, ele prom­e­­veaza o atitudine legalistă, activă şi socială, incubând in acelaş timp simţul răspun­derii. Datorită lor, individul este ajutat să se desvolte in sensul unei creşteri continue din punct de vedere nu nu­mai moral, dar şi intelectual- Căci educaţia fereşte pe om de a rămâne închis in mar­ginile unei istrucţii speciali­zate, largindu-î orizontul spra adevărata cultură şi făcân­­du-l să preţuiască sensul ei multilater.9, sugerat de rea­­­ lit­tV

Next