Opinia, februarie 1949 (Anul 41, nr. 718-741)
1949-02-01 / nr. 718
FUexanüt® BjMâ s mn editura . S'£"'°r'’' on apărut ■re ce n .n.cva tmvete ale reg'etaUiu• scriitor progresist Alexo.netfi Saftia. s. Născut în 1908, talr’o familie de ţărani înstăriţi, a fost crescut hitt hui mediu plin de prejudecăţi, de dispreţ pentru muncă ţi ură de rasă. Dar desgustul pentru viaţa burgheză îl îndreaptă spre studiu şi lectură. Citirea operelor lui Marx, Engels, Lenin şi Statin îl arată că adevăratul sens al vieţii este lupta pentru crearea unei societăţi fără exploatarea omului de către om. I .V Iii devine membru el Partidului Comunit şi îşi înclină viaţa şi activitatea de pubicist, cauzei proletare. După o călătorie în URSS face ■cunoscute în ţara noastră, marile realizări sovietice. Măcinat de-o boală grea, căpătată de pe urma vieţii pline de lipsuri, Salut moare în 1937, în vârstă de 29 ani. Activitatea literară a lui Sahla pune în lumină metodele de exploatare şi de teroare exercitate de fostele clase dominante ţării noastre, asupra clasei muncitoare, ier nuvela „Revolta în genu Alexandru Sabia prezintă un episod din fapta dusă de muncitori pentru afirmarea conştiinţei şi solidarităţii lor de clasă, împotriva tavarei la bailee prin care burghezo-maşi crimea încerca să înăbuşe orice manifestare în această direcţie. In poli,lmaţii au întinat lucru de câteva ore. Comitetul sindicatului vrea să obţină aprobareaca muncitorii să-şi îngroape la camarad, căzut victima sirglienţei criminale a administraţiei portului, oficial Halea oraşului, temându-se însă ca procesiunea celor 200 de l ubtratori să nu capete cu aracterul unei manifestaţii ardonă preluarea imediată a hierum, apreciind că feri lu îngroparea unui Aimal nu se poate tolera ca vapoarele să stea nedescărcate in chelii. Lucrătorii refuză însă sa recnceapă lucral: vor se îngroape întâia pe tov.,roşul căzut. Astfel vor fi să-şi manifeste solidaritatea lor de clasă şi protestul faţă de negru fetiţa condamna blid, care stesfase până acum viaţa a şase muncitori. Coloana muncitor Hor porneşte mută, cu sicriul înainte, urmată de văduva Şi copiii slabi şi scerviţi ai celui căzut. Di n întunericul ce se lasă, muncitorii simt că-i pândeşte o primejdie. Ei rant doar două sută de ipoit fifiittiPiB .,$€&*{**•' oametv neînvinciţi, in timp ce burghezia, poate oricând să pună arma să tragă asupra tor. Totuşi merg neclintiţi. Chiar dacă din rândurile lor vor cădea unii, va fi pentru cauza proletară, căci orice mişcare de revoltă izvorâtă din rândurile muncitorimii nu poate decât să aducă progresul cauzei tor. Deodată o voce striga : armata / „Soldaţii s’au apropiat. Doar câţiva paşi desparte cele doua tabere. In’Huna sunt ţărani in uov forme militare, în alta tot ţărani, dar în haine abastre de mutică Intr'o singură frază, /a* pictură dar sugestivă, Salvă a prezentat unui din aspectele cele mai cometeristice ale politicii de destinare a oamenilor muncii practicată de societatea capitalistă. Învrăjbind şi aţâţând pe cei ce aveau aceleaşi interese, unii contra altora, capitalişti îi împiedicau să vadă că interesele lor sunt comune, îi împiedicau să cunoască duşntanii adevăraţi, contra cărora tubue să lupte. Lupta muncitorilor dochini se termină însă prinît’un eşec. Dar fiecare din aceste lupte, chiar terminate printr’o înfrângere, înseamnă totuşi un pas înainte. Din fiecare înfrângere, proletariatul a ieşit mai călit, mai întărit pentru lupta viitoare. Aceste lupte au arătat necesitatea organizării în jurul partidul de clasă, necesitatea însuşirii unei teorii , tactici care să înarmeze proletariatul în lupta contra capitalismului, şi să-i asigure vietoria. Fiecare revoltă mică sau mare, fiecare grevă» a contribuit la făurirea şi întărirea conştiinţei ele clasă a proletariatului, a ascuţit contradicţiile între exploataţi şi exploatatori, a apropiat proletariatul de clipa când prin forţa sa organizată a îndepărtat burghezia de la cârma ţării, a făurit republica, și a pus temelie societății Socialiste. Ultimele cărţi de ideologie marxist-leninistă şi literare se găsesc la Librăria „Ml Kosi" *' p I •» 1 m PUNCTE : „Tofii fumei, o puternică dramă a scriitorului american Arthur Mi- Usi a intrat în repetiţii la Teatrul Naţional din Iaşi. La direcţia de scenă a d-lui Ion Diacu distribuţia este următoarea : Dorel Baniăş, C. Protopopescu, N. Grosariu, Eliza Niolau, Puiu Simionescu, Any Braeski,Zoe Caraman, Diacu şi Şt. Aexandrescu. „Sine fearte** se numeşte o noisă piesă într’un act pe care în direcţia de scenă a d-luî I. R. Maische o rep°ti în momentul de faţă două echipe ale Teatrului Naţional pentru deplasări în fabrici şi la sate. Schimbarea de distribuţie în fişieul Teatrului Naţional a apărut o dezie prin care directorul de scenă dl. N. Moldoveanu este însărcinat de direcţie să modifice distribuţia piesii „O sersoare pierdută“ în sensul că rolulCetăţeanului turmentat, va fi interpretat de dl. N. Şubă, rolul lui Trahanache de Mihai Grosariu şi ro- 11 prefecturi Tipotescu de Ion Schimbinski. La Teatrul Naţional din Bucureşti» .P V nit. se repetă în momentul de faţă : „Nicolae Bălcescu“ de Carnl Petrescu» .Haiducii" de Victor Erdiniu, „Trei surori“ de Cehov, „Confruntarea4* de fraţii Tur şi I. Seinni?, „Toreadorul din Olmega“ de Lope d Vege,„Regele"* de R. de Flers și Cailavet și „ ntrîgă și amor4* de Afinîer. Dr. George Bern Loghn semnează în ultimul număr al reviste! „Contemporanul* un interesant articol intitulat „Rolul interpretativ al regisoruîui* în care arată că „regisorul are datoria pentru a sluji opera dramatică, să-i redea actualitatea, pentru a face din ea o per manenţă artistică. „ Ce se fosei din fara? Pe scenele Naţionalului bucureştean se joacă în momentul de faţă: „O hello" şi „Romeo şi Julieta“ de Shakespeare „O zi de odihnă** de Kataev, „O scrisoare pierdută“ de I. L. Caragiali, „Toţi fiii mei“ de A. Miler, „Gaiţele“ de AL Kiriţescu, „Puterea cea mare“ de Romaşov, „Evantaiul* de Godoni, etc. La Craiova „Paharul cu apă* pe Scribe, „Insula păcii* de Petrov, „Moştenirea lui Toma Ghintu“, „Trenuri de plăcere" de Radu Miron, „Gaiţele* de Al. Kiriţescu, şi se află în repetiţie: „Şcoala femelor““ de Moiere, „Scrisoarea pierduta“, „La telefon Toimirul* de Isaev şi Colici, „Alarma* de Orin Vasilîev, „Scufiţa roşie* de Ciornâi, piesă pentru copii. Decorurile vor fi lucrate de ieşanul M. Matcaboje. .v OAMENI ŞI FAPTE DIN U. R. S. S. , bibliotecă la care se aboneas£.„bibliotecs“ Biblioteca publică de Stat „Karl Marx“ din Georgia, poseda peste 2 milioane de volume. Această bibliotecă, care are exemplare excepţionale, primeşte abonamente deja, bibliotecile din diferite oraşe. Astfel, printre abonaţii acestei biblioteci se număra aproape 300 de biblioteci din Moscova, Saratov, Taşkent şi alte oraşe sovietice. Numai în ultimele două luni ale anului 1948, aceste biblioteci abonaţi au primit din Tbilisi 30.000 de cărţi şi reviste. ' Deschiedarea de nou! filial© ai© galeri©! „Traftiacov" Comitetul de Artă de pe lângă Consiliul de Miniștri al URSS a luat hotărîrea de a organiza In 1949 câteva filiale. Aceste filiale vor fi deschise la Riga, Lvov, Kalinin și Celiabinsk. Ca pe acum au și început muncile pregătitoare pentru alegerea pieselor de artă necesare nouilor filiale. Planul de activitate al uniunii Arhitecplor sovietici In anul Prezidiul Uniunii Arhitecţilor sovietici a aprobat planul de activitate pe anul 1949. Atenţia principală a Uniunii arhitecţilor sovietici în 1949 va fi îndreptată spre rezolvarea sarcinilor celor mai importante de construcie, legate de realizarea planuui cincinal şi educaţia iidrologică a cadrelor de arhitecţi. In anul 1945 vor fi organizate o serie de consfătuiri consacrate problemelor actuale de construcţie in massa, la care vor lua parte delegaţii regiunilor şi republicii . Astfel de consfătuiri vor avea loc la Baku, Stalingrad, Harcov,JTalkin, Novosibirsk şi Rostov. Planul pe anul 1949 mai prevede organizarea unor serii de discuţii şi consfătuiri consacrate unor importante probleme teoretice şi practice ale arhitecturii sovietice. Printre acestea, un joc deosebit va ocupa problema realismului socialist In arhitectură. In Februarie va avea Ioc la Moscova o consfătuire unională pentru discutarea problemei construcţiilor uzinelor, organizată de Uniunea arhitecţilor sovietici impreună cu Comitetul de arhitectură al Academiei de Arhitectură a URSS. In acelaș timp vor fi organizate consfătuiri consacrate arhitecturii industriale și problemelor privind construirea satelor colhoznice. In cursulanului 1949 va avea loc Cea de a Xlu-a prenară a Comitetului Uniunii arhitecţilor sovietici. Ordinea de zi va cuprinde raportul Prezidiului Uniunii arhitecţilor sovietici Case noul aparul© stt Tundr* Narian*Mar este centrul districtului naţional Neneţek. In acest oraş, apărut în tundră în urma planurilor cincinale, numai trăsurile trase de cerbi şi lumina aurorei boreaie amintesc că ne aflăm dincolo de Cercul Polar. In acest district există 60 de şcoli primare şi secudare, 11 biblioteci, 9 cluburi, 13 săli de lectură şi tot atâtea biblioteci mobile care deservesc populaţia nomadă chiar în aşezările din tundră, în district funcţionează 11 spitale, 55 de dispensare, 6 policlinici, mai multe creşe, grădiniţe, maternităţi şi bucătării dietetice. Cadrele de funcţionari ai acestor instituţii se recrutează chiar în districtul Neneţk. Astfel şcoala pedagogică a pregătit deja întemeiere şi purtă azi, 350 de învăţători, din alte şcoli au ieşit sute de specialişti. Unul din elevii şcoalei pedagogice, A. Ritjin, a alcătuit o carte de cetire In limba nenetă, prima în istoria poporului nenet. © expoziție de pictură a miciorilor din fabrici Acum câteva zile s-a deschis la Leningrad o interesantă expoziţie. Este vorba de operele muncitorilor care învaţă în studiourile de arte plastice de pe lângă palatele de cultură şi cluburile sindiale. Au fost expuse : tablouri, sculpturi, broderii şi altele. Au fost remarcate în special portretul lui Lenin executat de muncitorul Kilmov. 0 S. care apărut de curând sub îngrijirea unei comisiuni alcătuită din membrii ai Institutului botanic de pe lângă Academia de Ştiinţe a U.R. S.S. Această hartă cuprinde şi nouile ţinuturi care fac parte din Uniunea Sovietică —Sacalinul de Sud, Kuribie, regiunea Kaliningrad şi Transcarpatin. Noua hartă iustrează grafic bogăţia în vegetaţie a Uniunii Soviete. Ea mai arată cum „corectează natura* selecţionatori: »mitiu» hrişti, care obţin nom variaţii de plante şi aclimatizează vechile varietăţi în alte climate, ca pe pială, în Sacalinul de Sud, unde până acum creştea cu greu şi legumete, iar astăzi înfloresc livezile cu pomi fructiferi, cu zeci de varietăţi de fructe. Datorită eforturilor depuse tar ®»—1 * Zorea se luminează deasupra Miorului (Urmare din pag. 1 a) vanetat sau s:«au vândut între e» tiranii, cu satele lor împreună ? — In anii dinaintea revoluţiei, povesteşte Lucaş, în cele două plăşi sie raionuhii Iatmaifki, erau : 13 moşieri,, bo, preoţi, diaconi şi cântăra-i, 20 comisari, 15 bucsai, Io: «ârcium ri I In ceie trei şcoli bisericeşti erau în fo- 131 7 învăţători. Spitale— bicumal. — Orice boala era socotiti o pedeapsă dumnezeias- C,T iar moartea o izbăvire I -jjZiti ! Ziare nu citeam. La Ud» de locuitori abia găsi ai. 5 Ştiutori de cart. . Cât‘despre cărţi —vânzători ambulanţi sonceau în sat doar „Vieţile slojidor*, Cărţi de vise şi pomelnice bisericeşti. Dar Revoluţia din Octombrie, măreţele victorii ale regmului colhoznic şi statutul stalinist al vieţii colhozurilor au schimbat prentre cu totul, în ani pornirilor cincinala, colhozurile au devenit prospere, au înregistrat un avânt cultural fără precedent. Copiii agriculorilor din raionul Damsrski studiază în şcoli tehnice, în institutele şi universităţile din Moscova Leningrad, Kiev. Cincizeci de tractoare au lucrat pe cânzipiiîa colhozurilor, iar centralele electrice s’au construit une după altele, aproape în fiecare sat. Partidul şi Statul sovietic au înconjurat cu dragoste şi grijă pe modeştii muncitori ai pământului. Pretutindeni au înflorit grădini noui, tinere. Dar când au isbucnit războiul, în focul incendiilor au dispărut grădini, sate ; în locul staţiunilor de maşini şi tractoare au rămas grămezi de ruini ; teatrele colhoznice se prefacuserǎ în grajduri pentru caiipoliţiştilor germani. Şcoli, biblioteci, uzine electrice, spitale, toate s’au făcut scrum. Rezultatele stăpânirii fasciste în raionul Damerski au fost îngrozitoare : 195 activişti ai colhozurilor au fost torturaţi de gestapo ;spânzuratorile au fost instalate în fiecare sat, 4409 colhoznici au fost duşi cu forţa de fasciştii la muncă. In total hitleriştii au distrus şi prădat bunuri colhoznice în valoare de 411 milioane ruble. Nemţii au ars şi au distrus satele, dar n’au isbutit să înfrângă eroismul oamenilor sovietici. După istonirea orcupanţior, ţăranii ucraineni au revenit din păduri, din detaşamente de partizani, din Armată, la cuiburile lor distruse şi în locurile unde nu demult pârjolul ilumina văzduhul, unde avuseseră loc lupte îndârjte cu duşmanul, pe pământul pustiit şi acoperit de burueni, viaţa a reînceput să fiarbă, colhozurile au pornit să se refacă. In cei cinci ani de la isgonirea fasciştilor, în anii eroici ai refacerii postbelice s-au manifestat cu putere admirabilele trăsături de caracter ale oamenilor sovietici, educaţi de Partidul Bolşevic. Cu o repeziciune nemaivăzută, sub conducerea Partidului Bolşevic, raionul Damerski se refăcea şi viaţa părea ca devine şi mai frumoasă şi mai bună. Nouăsprezece colhozuri din acest raion au fost înzestrate cu centrale de energie electrică. Câmpul e lucrat azi de 117 tractoare ; 1500 case noi s’au construit Sunte colhozni ce au fost înzestrate cu aparat de radio, 30 şcoli elementare, 10 şcoli cu 7 clase şi două şcoli medii au fost construite şi reconstruite. Şcolile raionului sunt frecventate de 5570 copii ai colhoznicilor, supraveghiaţi şi iub sfrijiţi de 209 pedagogi cu studii secundare şi superioare. Acolo unde altădată erau mlaştini, colhoznicii raionului, în frunte cu membrii de partid din organizaţiile săteşti, au asanat şi redat cu leturii 2250 ha. de noui suprafeţe fertile. Oamenii au schimbat albia râului, construind zeci de km. de drumuri şi instalaţii de irigaţie. Pe aceste locuri Varvara Ivanovna Carpenco a realizat pentru prima oară o recoltă de cartofi de 7400 kgr, la hectar. Astfel, în lupta pentru mărirea recoltei, oamenii sovietici au căpătat o experienţă tot mai mare, s-au construit tot mai mult, şi-au schimbat aerul de viaţă, aşa că, azi, diferenţa dintre remea fizică şi intelectuală este tot mai mică în satul colhoznic. Atracţia puternică pentru ştiinţa, pentru cultură, căutarea continuă de lucruri noui şi învăţătură perseverentă caracterizazi munca şi traiul ţăranului sovietic. Succesele ştiinţei progresate stau la bza acestei munci. Alternarea culturilor de cereala cu cele furajere, perdelele foresciere de protecţie, pregătirea de nouă terenuri, întrebuinţarea de sămânţă selecţionată, cultivarea raţională a pământului şi întrebuinţarea de îngrăşăminte—iată preocupările colohoznicilor ucraineni de astăzi. Nivelul ridicat al agriculturii cohoznice, legătura strânsă dintre practicienii colhoznici şi oamenii de ştiinţă contribui la obţinerea succeselor importante pe acest tărâm. Numai în cursul acestui an 2000 de brigadieri, grădinari, vitienitori, agricultori şi colhoznici s’au înscris la şcolile tehnice ale raionuV, a*5** studiezi bazele ştiinţei, micturiniste. Pe aceste ^ tocur* lucreszi la experienţele sale bătrânul agronom Pavel Gutersaimovici Deresei, in vârstă de 75 ani, continuator^ al Ikî Miciurin şi Lâsenco. Ei^ §**■ luat obligaţia ca, aplicând ometodă nouă, sa producăJ® 1949, câte 160.000 kgr. et roşii şi 40.000 kgr. castraveţi la ha. In aceste fapte eroice, la încercările îndrăzneţe ş creatoare ale oamenilor munci din colhozurile Ucrainei se oglindeşte puterea Partidului Bolşevic în orgaizarea masselor, în îndrumarea puternicei energii creatoare a poporului spre realizarea genialelor perspective staționiste. III Abonefi va San Ooifiico O# T -4 raftul cenaclului literar nTovorii de di" Prezentarea romanului In ultima şedinţă a cenaclului literar care a avut loc Vineri 29 ianuarie. La Institutul de filologie „Al. Philippide“, dr. prof. univ. N. I. Popa a prezentat romanul sovietic „Tovarăşi de drum“ de Vera Panova. „Tovarăşi de drum** Analizând acest roman pe care domnia-sa îl apropie de caracterul unei cronici, a făcut o succintă dar bogată analiză a operei scriitoarei Vera Panova, arătând imporanţa pe care o joacă în toate compartimentele vieţii artistice femeile, autoarea de faţă deţinând şi premiul Stalin. Arătând că romanul se încadrează într’un totul pe linia realismului socialist, autoarea făcând eroilor adevărate portrete sociale, în imagini vii în care este mereu prezentat omul în devenire.* idais da unitate ss poporului sovietic In atmosfera romanului, aceia de disciplină a colectivului, a spus dr. prof. univ N. I. Popa, se degajează ideia de unitate a poporului sovietic. Personagile transfigurate sunt prezentate cu o simplitate cuceritoare, în care elementele lirice, lipsite însă de retorică nu lipsesc. Imaginele crescânde de viaţă complectă sunt] înlănţuite într’un dialog adeseori " cnb^i-• - • duc de. * ■■ a transpus fidel în româneşte toate intenţiile autoarei. DL prof. N. I. Popa încheind seria interesante!®* d-sale consideraţii a arăta! că romanul are un sets® politic : acela de a prezenta un regim care a ridicat omul spre culmi înalte, un sens documentar, şi un înalt sens artistic: aceia cu revelare de artă şi adâncire a vieţii. De aceia roman® Verei Panova, este o ereaţie artistică cepoate servi ca îndreptar oricărui tânăr creator în activitatea fel artistică. Piscop Au urmat apoi o serie de bogate discuţii în care vorbitorii au subliniat importanţa romanului Veret Prnova, cu care ocaz e că au ridicat o serie de probe rai privind literatura sovietică în lumina realismului socialist. Dl. prof. univ. Gh. Agavriloaei a încheiat sest discuţiilor, printr’o serie es concluzii în care a arătat concepţia nouă despre o mică şi viaţă a eroilor din roman.* Rămâne insă de datoria cenaclului de a mobiliza şi antrena la şedinţele sale un număr cât mai mare de participanţi, pentru ca astfel cu adevărat el să-şi poată îndepini misiunea pen r.. care a fost creat. Următoarea ședință a c**erar va avea ’o. Februarie î» «I orele 18.RED. Ci© VERA PANOVA » o lotnîGi s. I© grafi« de ştiiinţă, „Ste din Asia Gest* trahi nu mai este de recunoscut. Anul acesta a fost executată prima secţiune a canalului lung de 15 km. care va servi Ia irigarea^ aceite* regiuni ds stepă. De Pe f* cum zooo ha. de teren a*tâdatâ arid sunt ir gate ia prezent şi în curând, iacă o suprafaţă de 25.0oo hs., va fi, de asemenea, frig.ti. Harta geobotarucă indică înaintarea până în extremul Nord a zonelor de cuituri agricole în U.R.S.S. Colectiul de moltiri oişti ai Stationi de Bikini au obţinut loc.de varietăţi de plante rezistente la îngheţ, în ţinuturile măştinoase subtropicale din Transcaucazia, agrobiologic au reuşit să asaneze terenuri mlăştinoase, pe care au cultivat ceai şi citrice.