Opinia, februarie 1949 (Anul 41, nr. 718-741)

1949-02-01 / nr. 718

FUexanüt® BjMâ s mn editura . S'£"'°r'’' on apărut ■re ce n­ .n.cva tmvete ale reg'etaUi­u• scriitor progresist Alexo.n­­etfi Saftia. s. Născut în 1908, talr’o familie de ţărani înstă­riţi, a fost crescut hitt hui mediu plin de prejudecăţi, de dispreţ pentru muncă ţi ură de rasă. Dar des­­gustul pentru viaţa bur­gheză îl îndreaptă spre studiu şi lectură. Citirea operelor lui Marx, En­gels, Lenin şi Statin îl arată că adevăratul sens al vieţii este lupta pentru crearea unei societăţi fără exploatarea omului de către om. I .V Iii­­ devine membru e­l Partidului Comun­it şi îşi înclină viaţa şi acti­­vitatea de pub­icist, cau­zei proletare. După o că­lătorie în URSS face ■cu­noscute în ţara noastră, marile realizări sovietice. Măcinat de-o boală grea, căpătată de pe urm­a vieţii pline de lipsuri, Sa­lut moare în 1937, în vârstă de 29 ani. Activitatea literară a lui Sahla pune în lumină metodele de exploatare şi de teroare exercitate de foste­le clase dominante ţării noastre, asupra clasei muncitoare, ier nuvela „Revolta în genu Alexandru Sabia prez­intă un episod din fapta dusă de muncitori pentru afirmarea conştiin­ţei şi solidarităţii lor de clasă, împotriva tavarei la bailee prin care bur­ghe­zo-maşi crimea încerca să înăbuşe orice manifes­­tare în această direcţie. In poli,­l­maţii au în­­tinat lucru­ de câteva ore. Comitetul sindicatului vrea să obţină aprobarea­­ca muncitorii să-şi îngroape la camarad, căzut victima sirgli­enţei cri­mi­nale a administraţiei portului, o­­ficial Halea oraşului, te­­mându-se însă ca proce­siunea celor 200 de l u­­btratori să nu capete cu a­­racterul unei manifestaţii ar­donă preluarea imediată a hierum­, apreciind că feri lu îngroparea unui Aimal nu se poate tolera ca vapoarele să stea ne­­descărcate in chelii. Lucrătorii refuză însă sa re­cnceapă lucral: vor se îngroape întâia pe to­­v.,roşul căzut. Astfel vor fi să-şi ma­ni­feste solida­­ritate­a lor de clasă şi protestul faţă de neg­ru fetiţa condamna blid, care stesfase până acum viaţa a şase muncitori. Coloana muncit­or Ho­r porneşte mută, cu sicriul înainte, urmată de văduva Şi copiii slabi şi scerviţi ai celui căzut.­­ Di n întunericul ce se lasă,­ muncitorii simt că-i pândeşte o primejdie. Ei rant doar două sută de ipoit fifiittiPiB .,$€&*{**•' oam­etv neînvinciţi, in timp ce burghezia, poate oricând să pună arma să tragă asupra tor. Totuşi merg neclintiţi. Chiar dacă din rândurile lor vor că­dea unii, va fi pentru cauza proletară, căci o­­rice mişcare de revoltă izvorâtă din rândurile mun­citorimii nu poate decât să aducă progresul cauzei tor. Deodată o voce striga : armata / „Soldaţii s’au apropiat. Doar câţiva paşi desparte cele doua tabere. In’Huna sunt ţărani in u­ov forme militare, în alta tot ţărani, dar în haine a­bast­re de mutică Intr'o singură frază, /a* pictură dar sugestivă, Sa­lvă a prezentat unui din aspectele cele mai com­e­­teristice ale politicii de destinare a oamenilor muncii practicată de so­cietatea capitalistă. Învrăjbind şi aţâţând pe cei ce aveau aceleaşi interese, unii contra alto­ra, capitalişti îi împiedi­cau să vadă că interesele lor sunt comune, îi împie­dicau să cunoască duşnta­­nii adevăraţi, contra că­rora tubue să lupte. Lupta muncitorilor do­ch­ini se termină însă prinît’un eşec. Dar fiecare din aceste lupte, chiar terminate printr’o înfrângere, înseam­nă totuşi un pas înainte. Din fiecare înfrângere, proletariatul a ieşit mai călit, mai întărit pentru lupta viitoare. Aceste lupte au arătat necesitatea organizării în jurul partidu­­l de clasă, necesitatea însuşirii unei teorii , tactici care să înarmeze proletariatul în lupta contra capitalismu­­­­lui, şi să-i asigure vie­­­­tori­a. Fiecare revoltă mică sau mare, fiecare grevă» a contribuit la făurirea şi întărirea conştiinţei ele clasă a proletariatului, a ascuţit contradicţiile între exploataţi şi exploatatori, a apropiat proletariatul de clipa când prin forţa sa organizată a îndepăr­tat burghezia de la cârma ţării, a făurit republica, și a pus temelie societății Socialiste. Ultimele cărţi­­ de ideologie mar­­xist-leninistă şi li­terare se găsesc la Librăria „Ml Kosi" *' p I •» 1 m PUNCTE­ ­: „Tofii fu­­mei, o puternică dramă a scrii­­torului american Arthur Mi- Usi a intrat în repetiţii la Teatrul Naţional din Iaşi. La direcţia de scenă a d-lui Ion Diacu distribuţia este următoarea : Dorel Baniăş, C. Protopopescu, N. Gro­­sariu, Eliza Ni­olau, Puiu Simionescu, Any Braeski,Zoe Caraman, Diacu şi Şt. A­­­exandrescu. „Sine fearte** se numeşte o noisă piesă în­tr’un act pe care în di­recţia de scenă a d-luî I. R. Maische o rep°ti în momentul de faţă două e­­chipe ale Teatrului Naţi­onal pentru deplasări în fabrici şi la sate. Schimbarea de distribuţie în fişieul Teatrului Naţio­nal a apărut o de­­zie prin care directorul de scenă dl. N. Moldoveanu este însăr­cinat de direcţie să modifice distribuţia piesii „O sersoa­­re pierdută“ în sensul că rolul­­Cetăţeanului turmen­tat, va fi interpretat de dl. N. Şubă, rolul lui Trah­ana­­che de Mihai Grosariu şi ro- 11 prefectu­ri Tipotescu de Ion Schimbinski. La Teatrul Naţional din Bucureşti» .P­ V nit. se repetă în momentul de faţă : „Nicolae Bălces­­cu“ de Carnl Petrescu» .Haiducii" de Victor Erd­­in­iu, „Trei surori“ de Ce­­hov, „Confruntarea4* de fraţii Tur şi I. Seinni?, „Toreadorul din Olm­ega“ de Lope d Vege,„Regele"* de R. de Flers și Cai­lavet și „ ntrîgă și amor4* de Afin­îer. Dr. George Bern Logh­n semnează în ultimul nu­măr al re­viste! „Contempo­ranul* un interesant articol intitulat „Rolul interpretativ al regisoruîui* în care arată că „regisorul are datoria pentru a sluji opera drama­tică, să-i redea actualitatea, pentru a face din ea o per­­ manenţă artistică. „ Ce se fosei d­in fara? Pe scenele Naţionalului bucureştean se joacă în mo­­mentul de faţă: „O­ hello" şi „Romeo şi Julieta“ de Sha­kespeare „O zi de odihnă** de Kataev, „O scrisoare pierdută“ de I. L. Caragia­­li, „Toţi fiii mei“ de A. Mi­le­r, „Gaiţele“ de AL Kiri­­ţescu, „Puterea cea mare“ de Romaşov, „Evantaiul* de Go­doni, etc. La Craiova „Paharul cu apă* pe Scri­be, „Insula păcii* de Pe­trov, „Moştenirea lui Tom­a Ghintu“, „Trenuri de plă­cere" de Radu Miron, „Gai­ţele* de Al. Kiriţescu, şi se află în repetiţie: „Şcoala feme­lor““ de Mo­iere, „Scri­soarea pierduta“, „La tele­fon Toimirul* de Isaev şi Colici, „Alarma* de Ori­­n Vasilîev, „Scufiţa roşie* de Ciornâi, piesă pentru copii. Decorurile vor fi lucrate de ieşanul M. Matcaboje. .v OAMENI ŞI FAPTE DIN U. R. S. S. , bibliotecă la care se aboneas£.„biblio­­tecs“ Biblioteca publică de Stat „Karl Marx“ din Georgia, poseda peste 2 milioane de volume. Această bibliotecă, care are exemplare excepţionale, pri­meşte abonamente deja­, bi­bliotecile din diferite oraşe. Astfel, printre abonaţii aces­tei biblioteci se număra a­­proape 300 de biblioteci din Moscova, Saratov, Taşkent şi alte oraşe sovietice. Numai în ultimele două luni ale anului 1948, aceste bi­­blioteci­ abonaţi au primit din Tbilisi 30.000 de cărţi şi re­viste. ' Deschiedarea de nou! filial© ai© galeri©! „Traftiacov" Comitetul de Artă de pe lângă Consiliul de Miniștri al URSS a luat hotărîrea de a organiza In 1949 câteva filiale. Aceste filiale vor fi des­­chise la Riga, Lvov, Kalinin și Celiabinsk. Ca pe acum au și început muncile pregătitoare pentru alegerea pieselor de artă ne­cesare nouilor filiale. Planul de activitate al uniunii Arhitecp­­lor sovietici In anul Prezidiul Uniunii Arhitec­­ţilor sovietici a aprobat pla­nul de activitate pe anul 1949. Atenţia principală a Uni­unii arhitecţilor sovietici în 1949 va fi îndreptată spre rezolvarea sarcinilor celor mai importante de construc­­ie, legate de realizarea pla­­nu­ui cincinal şi educaţia ii­drologică a cadrelor de ar­hitecţi. In anul 1945 vor fi orga­nizate o serie de consfătuiri consacrate problemelor ac­tuale de construcţie in massa, la care vor lua parte dele­gaţii regiunilor şi republici­­i­ . Astfel de consfătuiri vor avea loc la Baku, Stalingrad, Harcov,­­JTalkin,­ Novosibirsk şi Rostov. Planul pe anul 1949 mai prevede organizarea unor serii de discuţii şi consfă­tuiri consacrate unor impor­tante probleme teoretice şi practice ale arhitecturii so­vietice. Printre acestea, un joc deosebit va ocupa problema realismului socialist In arhi­tectură. In Februarie va avea Ioc la Moscova o consfătuire u­­nională pentru discutarea problemei construcţiilor uzi­­nelor, organizată de Uniu­nea arhitecţilor sovietici im­­preună cu Comitetul de ar­hitectură al Academiei de Arhitectură a URSS. In acelaș timp vor fi or­ganizate consfătuiri consa­crate arhitecturii industriale și problemelor privind con­struirea satelor colhoznice. In cursul­­anului 1949 va avea loc Cea de a Xlu­-a pre­­nară a Comitetului Uniunii arhitecţilor sovietici. Ordinea de zi va cuprinde raportul Prezidiului Uniunii arhitecţi­lor sovietici Case noul aparul© stt Tund­r* Narian*Mar este centrul districtului naţional Neneţek. In acest oraş, apărut în tun­dră în urma planurilor cin­cinale, numai trăsurile trase de cerbi şi lumina aurorei boreaie amintesc că ne aflăm dincolo de Cercul Polar. In acest district există 60 de şcoli primare şi secudare, 11 biblioteci, 9 cluburi, 13 săli de lectură şi tot atâtea biblioteci mobile care deser­vesc populaţia nomadă chiar în aşezările din tundră, în district funcţionează 11 spitale, 55 de dispensare, 6 policlinici, mai multe creşe, grădiniţe, maternităţi şi bu­cătării dietetice. Cadrele de funcţionari ai acestor instituţii se recru­tează chiar în districtul Ne­­neţk. Astfel şcoala pedago­gică a pregătit deja înteme­iere şi purtă azi, 350 de în­văţători, din alte şcoli au ieşit sute de specialişti. Unul din elevii şcoalei pe­dagogice, A. Ritjin, a alcătuit o carte de cetire In limba nenetă, prima în istoria po­porului nenet. © expoziție de pictură a m­i­­ciorilor din fa­brici Acum câteva zile s-a des­chis la Leningrad o intere­santă expoziţie. Este vorba de operele muncitorilor care învaţă în studiourile de arte plastice de pe lângă palatele de cultură şi cluburile sind­iale. Au fost expuse : tablouri, sculpturi, broderii şi altele. Au fost remarcate în spe­cial portretul lui Lenin exe­cutat de muncitorul Kilmov. 0 S­. c­a­re apărut de curând sub îngri­jirea unei comisiuni alcătu­ită din membrii ai Institu­tului botanic de pe lângă Academia de Ştiinţe a U.R. S.S. Această hartă cuprinde şi nouile ţinuturi care fac parte din Uniunea Sovietică —Sacalinul de Sud, Kurib­ie, regiunea Kaliningrad şi Transcarpatin. Noua hartă i­ustrează gra­fic bogăţia în vegetaţie a Uniunii Soviet­­e. Ea mai arată cum „corectează na­­tur­a* selecţionatori: »mitiu» h­rişti, care obţin nom va­riaţii de plante şi aclimati­zează vechile varietăţi în alte climate, ca pe pi­ală, în Sacalinul de Sud, unde până acum creştea cu greu şi le­­gumete, iar astăzi înfloresc livezile cu pomi fructiferi, cu zeci de varietăţi de fructe. Datorită eforturilor depuse tar ®»—1 * Zorea se luminează deasupra Miorului (Urmare din pag. 1 a) vanetat sau s:«au vândut în­tre e» tiranii, cu satele lor împreună ? — In anii dinaintea revo­­luţiei, povesteşte Lucaş, în cele două plăşi sie raionuhii Iatmaifki, erau : 13 moşieri,, bo, preoţi, diaconi şi cântă­­ra-i­, 20 comisari, 15 bucsai, Io: «ârcium ri I In ceie trei şcoli bisericeşti erau în fo- 131 7 învăţători. Spitale— b­icumal. — Orice boala era soco­­titi o pedeapsă dumnezeias- C,T iar moartea o izbăvire I -jjZiti ! Ziare nu citeam. La Ud» de locuitori abia găsi ai. 5 Ştiutori de cart. . Cât‘despre cărţi —vânzător­i ambulanţi sonceau în sat doar „Vieţile slojidor*, Cărţi de vise şi pomelnice bisericeşti. Dar Revoluţia din Octom­brie, măreţele victorii ale re­­g­mului colhoznic şi statutul stalinist al vieţii colhozurilor au schimbat prentr­e cu to­tul, în ani pornirilor cinci­nala, colhozurile au devenit prospere, au înregistrat un avânt cultural fără prece­dent. Copiii agriculorilor din raionul Damsrski studiază în şcoli tehnice, în institutele şi universităţile din Moscova Leningrad, Kiev. Cincizeci de tractoare au lucrat pe cânzi­­piiîa colhozurilor, iar cen­tralele electrice s’au con­struit un­­e după altele, a­­proape în fiecare sat. Parti­dul şi Statul sovietic au în­conjurat cu dragoste şi grijă pe modeştii muncitori ai pă­mântului. Pretutindeni au în­florit grădini noui, tinere. Dar când a­u isbucnit răz­­boiul, în focul incendiilor au dispărut grădini, sate ; în lo­cul staţiunilor­­ de maşini şi tractoare au rămas grămezi de ruini ; teatrele colhoznice se prefacuserǎ în grajduri pentru caii­­poliţiştilor ger­mani. Şcoli, biblioteci, uzine electrice, spitale, toate s’au făcut scrum. Rezultatele stă­pânirii fasciste în raionul Damerski au fost îngrozitoa­re : 195 activişti ai colhozu­rilor au fost torturaţi de gestapo ;­­spânzuratorile au fost instalate în fiecare sat, 4409 colhoznici au fost duşi cu forţa de fasciştii la muncă. In total hitleriştii au distrus şi prădat bunuri colhoznice în valoare de 411 milioane ruble. Nemţii au ars şi au distrus satele, dar n’au isbutit să înfrângă eroismul oamenilor sovietici. După istonirea or­cupanţior, ţăranii ucraineni au revenit din păduri, din detaşamente de partizani, din Armată, la cuiburile lor dis­truse şi în locurile unde nu demult pârjolul ilumina văz­duhul, unde avuseseră loc lupte îndârj­te cu duşmanul, pe pământul pustiit şi aco­perit de burueni, viaţa a re­început să fiarbă, colhozurile au pornit să se refacă. In cei cinci ani de la isgo­­nirea fasciştilor, în anii e­­roici ai refacerii postbelice s-au manifestat cu putere ad­mirabilele trăsături de carac­ter ale oamenilor sovietici, educaţi de Partidul Bolşevic. Cu o repeziciune nemaivă­zută, sub conducerea Parti­dului Bolşevic, raionul Da­merski se refăcea şi viaţa părea ca devine şi mai fru­moasă şi mai bună. Nouăspre­zece colhozuri din acest ra­ion au fost înzestrate cu cen­trale de energie electrică. Câmpul e lucrat azi de 117 tractoare ; 1500 case noi s’au construit Sunte colhozni ce au fost înzestrate cu aparat de radio, 30 şcoli elemen­tare, 10 şcoli cu 7 clase şi două şcoli medii au fost con­struite şi reconstruite. Şco­lile raionului sunt frecven­­tate de 5570 copii ai colhoz­nicilor, supraveghiaţi şi iub sfrijiţi de 209 pedagogi cu studii secundare şi superioare. Acolo unde altădată erau mlaştini, colhoznicii raionu­lui, în frunte cu membrii de partid din organizaţiile să­teşti, au asanat şi redat cu le­turii 2250 ha. de noui su­prafeţe fertile. Oamenii au schimbat albia râului, con­struind zeci de km. de dru­muri şi instalaţii de irigaţie. Pe aceste locuri Varvara Iva­novna Carpenco a realizat pentru prima oară o recoltă de cartofi de 7400 kgr,­ la hectar. Astfel, în lupta pen­tru mărirea recoltei, oamenii sovietici au căpătat o expe­rienţă tot mai mare, s-au construit tot mai mult, şi-au schimbat aerul de viaţă, aşa că, azi, diferenţa dintre rem­ea­­ fizică şi intelectuală este tot mai mică în satul colhoznic. Atracţia puternică pentru ştiinţa, pentru cultură, cău­tarea continuă de lucruri noui şi învăţătură perseve­rentă caracteriza­­zi munca şi traiul ţăranului sovietic. Succesele ştiinţei progres­ate stau la b­za acestei munci. Alternarea culturilor de ce­reala cu cele furajere, per­delele foresciere de protec­­ţie, pregătirea de nouă tere­nuri, întrebuinţarea de să­mânţă selecţionată, cultiva­rea raţională a pământului şi între­buinţarea de îngrăşă­minte—iată preocupările colo­hoznicilor ucraineni de as­tăzi. Nivelul ridicat al agri­culturii co­hoznice, legătura strânsă dintre practicienii colhoznici şi oamenii de ştiinţă contribui la obţinerea succe­selor importante pe acest tărâm. Numai în cursul acestui an 2000 de brigadieri, grădinari, vitienitori, agricultori şi col­­­­hozni­ci s’au înscris la şcolile tehnice ale raionuV, a*5** studiezi bazele ştiinţei, mi­cturiniste. Pe aceste ^ tocur* lucreszi la experienţele sale bătrânul agronom Pavel Guter­­saimov­ici Deresei, in vârstă de 75 ani, continuator^ al Ikî Miciurin şi Lâsenco. Ei^ §*­*■ luat obligaţia ca, aplicând o­­metodă nouă, sa producă­­J® 1949, câte 160.000 kgr. et roşii şi 40.000 kgr. castra­veţi la ha. In aceste fapte eroice, la încercările îndrăzneţe ş crea­toare ale oamenilor munci din colhozurile Ucrainei se oglindeşte puterea Partidului Bolşevic în orgaizarea mas­­selor, în îndrumarea p­uter­­nicei energii creatoare a po­­porului spre realizarea ge­nialelor perspective stațio­niste. III Abonefi­ va Sa­n Ooifiico O#­ T -4 raftul cenaclului literar nTovorii de di" Prezentarea romanului In ultima şedinţă a ce­naclului literar care a avut loc Vineri 29 ianuarie. La Institutul de filologie „Al. Philippide“, dr. prof. univ. N. I. Popa a prezentat ro­­manul sovietic „Tovarăşi de drum“ de Vera Panova. „Tovarăşi de drum** Analizând acest roman pe care domnia-sa îl apropie de caracterul unei cronici, a făcut o succintă dar bo­gată analiză a operei scrii­toarei Vera Panova, arătând impora­nţa pe care o joacă în toate compartimentele vieţii artistice femeile, au­toarea de faţă deţinând şi premiul Stalin. Arătând că romanul se încadrează într’un totul pe linia realismului socialist, autoarea făcând eroilor a­­devărate portrete sociale, în imagini vii în care este mereu prezentat omul în devenire.* idais da unitate ss poporului so­vietic In atmosfera romanului, aceia de disciplină a co­­lectivului, a spus dr. prof. univ N. I. Popa, se dega­jează ideia de unitate a po­porului sovietic. Persona­­gil­e transfigurate sunt pre­­zentate cu o simplitate cu­ceritoare, în care elemen­tele lirice, lipsite însă de retorică nu lipsesc. Imaginele crescânde de viaţă complectă sunt] în­lănţuite într’un dialog ade­seori " cnb^i-• - • duc de. * ■■ a transpus fidel în româ­neşte toate intenţiile au­toarei. DL prof. N. I. Popa în­cheind seria interesante!®* d-sale consideraţii a arăta! că romanul are un sets® politic : acela de a prezenta un regim care a ridicat omul spre culmi înalte, un sens documentar, şi un înalt sens artistic: aceia cu revelare de artă şi adâncire a vieţii. De aceia roman®­ Verei Panova, este o erea­­ţie artistică ce­­poate servi ca îndreptar oricărui tânăr creator în activitatea fel artistică. Pis­c­op Au urm­at apoi o serie d­e bogate discuţii în care vor­bitorii au subliniat impor­tanţa romanului Veret Pr­­nova, cu care ocaz e că au ridicat o serie de probe rai privind literatura sovietică în lumina realismului so­cialist. Dl. prof. univ. Gh. Aga­­vriloaei a încheiat s­est discuţiilor, printr’o serie es concluzii în care a arătat concepţia nouă despre o mi­că şi viaţă a eroilor din roman.* Rămâne insă de datoria cenaclului de a mobiliza şi antrena la şedinţele sale un nu­măr cât mai mare de participanţi, pentru ca astfel cu adevărat el să-şi poată îndep­ini misiunea pen r.. care a fost creat. Următoarea ședință a c**­­erar va avea ’o. Februarie î» «­­I orele 18.RED. Ci© VERA PANOVA » o­ lotnîGi s. I© grafi« de ştiiinţă, „Ste din Asia Gest* trahi nu mai este de recu­­no­scut. Anul acesta a fost exe­cutată prima secţiune a ca­nalului lung de 15 km. care va servi Ia irigarea^ aceite* regiuni ds stepă. De Pe f* cum zooo ha. de teren a*­­tâdatâ arid sunt ir gate ia prezent şi în curând, iacă o suprafaţă de 25.0oo hs., va fi, de asemenea, frig.ti. Harta geobotarucă indică înaintarea până în extre­mul Nord a zonelor de c­ui­turi agricole în U.R.S.S. Colect­iul de m­oltiri oişti ai Station­i de Bikini au obţinut loc.de varietăţi de plante rezistente la îngheţ­, în ţinuturile măşti­noase subtropicale din Transcau­­cazia, agrobiologic au reu­­­şit să asaneze terenuri mlăştinoase, pe care au cul­tivat ceai şi citrice.­ ­

Next