Opinia, martie 1949 (Anul 41, nr. 742-768)
1949-03-01 / nr. 742
P. M. tenta viefii care lupta La' împlinirea unui sfert „ veac dela'moarte» lui Lenin, s- apărat în Editură R, lucrarea „V, L -Scurtă expunere a şi activităţii sale“ ilustrează viaţa şi acestei gigant ai omenirii, acestui conducător,, dascăli şi prieten al. pro« istariatuluî. Născut In 1870 la Simbirik, el îşi petrece anii coplăriei la mijlocul fa® railici sate da revoluţionari. De mic copil dovedeşte calităţi excepţionale, seriozitate şi o mare capacitate de acumulare a cunoştinţelor. In 1887 intră la universitatea din Cazan, unde se afirmă că revoluţionar, fapt care îl atrage urmărirea Îndeaproape a Ohrangi ţariste» Excluderea din universi* tate, domiciliu obligatoriu în Samara» deportare 'la Siberia, închisoare — iată ce-i pune la dispozţie guvernul asupritor, guvernul ţarist. Dragoste caldă, In* credere neţărmurită, ad* raifaţie,—laid cu ce! Ia« conjoară muncitorii înaiiaţL Chiar de ii începutul ae*5 tiv.tsţii sale Lenin a !up° lat sub steagul marxismului, pe care l-a folosit drept călăuză Ir toate acţiunile sale, dar nu numai atât, el a desvoTat mar» *isiriti! în condiţiile opt ale imperialismului şi aii revoluţiei proletare, “adu® când In noua situafie sos forme de organizare şi luptă. Desvoltând una din ierasie principale ale marxis« «ului, şi anume aceea a hegemoniei proletariatului în revoluţia socialists, cât $3 în" revoluţia »burghez© democratici, enunţată de Marx şi Engels, Lenul a elaborat o învăţătură bine închegată asupra rolului conducător al proletariantului în revoluţie şi asupra aliaţilor proletariatului In diferitele etape ale lapteu de eliberare şi de construire a socialismului« Ds® săvârşind învăţătură lui Marx asupra dictaturii proletariatului, Lenin a rată că pentru realizarea acesteia este necesara o «trânsă alianţă cu ţirăni» mea săracă, . ţărănime car® găseşte în eiasa munci* toare singurul sprîj'n în lupta sa împotrivi ex® poatăriv Desvoltârad şi ducând mai departe Iovă* (aiura marxistă, eram a® tati că in epoca trapem» lismuluî, în condiţiile des» voltării is.gsle şi pri»salturi a capitalismului» «ste posibilă victoria con» struirii socialismului într'o singură ţară. Ca şi Marx şi .Engels, Lenin, acest mare gânditor, luptător şi ora de şti® tară, a ştiut sa îmbine în '.mod genial socialismul şti«* taţi fie cu activitatea revo’ luţionară a clasei munci«’ toare» Its acest fel a Inte* ies Lenin sa ducă lupta contra asupritorilor şi a oportuniştilor, care cons« tituiau mu mare pericol pentru clasa muncitoare« Pentru organizarea şi educarea maselor, el a ela*borat şi a luptat pentru crearea unui ziar politic pe întreaga Rusie, care trebuie să fie, şi a fost, atis numai un propagan* diet colectiv, usi agitator colectiv, dar şi un orga« nizator colectiv®. Dia „îs» era® (Scânteia) „aprinsă de Lenin izbucni mai târziu flacăra marelui ineen® diu revoluţionar care mistui până I n temelii mo** raaih’a ţaristă a nobililor Şi moşierilor, precum şi puterea burghez ei®» Clasei muncitoare îi ire* beste In fruntea sa unn par® tid a cărui teorie, tactică şi strategie ^ corespundă exact intereselor majorită® ţii şi care se ştie a cos® duce masa la toate împrejurările® Partidul Bolşevic, făurit de Lesi® şi Statin a îndeplinit şi îndeplineşte cu succes aceste sarcini, ducând proletariatul de pe a 6-a parte a gobului pământesc, cita victorie la victorie® Sub conducerea lui Lenin şi Stalin, Pariudul Bolşevic ste putut orienta just în noua politică economică care a in® ceput în anul, Î92L Lenin dă o mare atenţie Industrializării şi planificării economiei naţionale» El pun® accentul pe necesitatea înfiinţării unss Industrii grele, pe neeesf® tates utilizării resurselor de energie electrică, în ge« neral pe făurirea unei industrii puternice care să asigure independenţa statului, care să grăbească construirea socialismului. Chestiunea puterii—spune Lenin—este chestiunea fundamentală a revoluţiei. Lenin nu mai învăţi ca un®isuficientă luarea puterii, deoarece burghezia rămâne încă mult timp mai puternică decât proletarian •tul sare a răsturnata. De aceea proletariatul ar® drept sarcină principală de a lupta m îndârjit* pentru păstrarea șl con*solidarea patent, Această Luptă poate fi dasa cu succes numai In condiţiunile dictaturii proletariatul ids care este—după cum spu® ne Lenta—^dominaţia pro® letariatului asupra burghe« zlor» dominaţie care se bucură de simpatia şi spri® juul poporului muncitor şi exploatat*. . Lenta a înţeles necesf® tatea ■ creerii ,unei noi forme de ■ stat — sovle® tic — care nu este altceva decât forma de stat a dictaturii proletariatului, — cea raai democratică formă de guvernare deoarece — s,sovietele sunt orgrataittag da masă ceie mai cuprinzătoare ale proletariatului, ... ©Se şi numai ele cuprind pe toţi muncitorii fără excepţie®*, (Sta® lin). Ridicarea nivelul «lî cultural şi material al oamenilor ,muncii şi lichidarea analfabetismului, este una din principalei® probleme de care a fost preocupat Lenin. El spunea că „un om fără ştiinţă de carte nu poate fac® politică"» Masele trebue să înveţe» să înveţe şi iar să reveţe. „Ştiinţa — spune Le® om '—sa nu rămână la noi literă moartă sau o vorbă la modă... Ştiinţa I să intre în sângele nostru "■ şi în carnea noastră, să devină pe de-a’ntregul şi cu adevărat un element component al vieţii 0.03« stre'de toate nu!eie®i Atunci când din cauza rezistenţei opuse politicii partidului şi a încercării de subminare de către duşmanii strecuraţi în sânul partidului s*a imput imediata sa verificare şi curăţire de tot ce era pu* tred, Lenin a atras atenaţia ca pe viitor primire® în partid să se facă cu mai multă griji,, deoarece duşmanul încearcă prii?, orine mijoace sâ sfărâme unitatea partidului, să lip® sească proletariatul de statul său major şi astfel să-l poată asupri. In toată uriaşa sa activitate Lenin a fost ajutat de Stalin care, ca altceia altul, a ştiut, după moar® rea lui Lenin, să conducă milioanele de muncitori şi ţărani din victorie !a victorie, Partidul Muncitoresc Român foloseşte drept călăuză !« activitatea sa măreaţa învăţătură mar® xîst«Ieninist*staHnigtâ şi experienţa marelui Partid Bolşevic. Pentru cunoaşterea acestei învăţături şi experienţe ne revine sa sarcină să studiem operele clasicilor marx'smrenints« mutai. Să-l studiem pe Lenin, sa învăţăm din bo® gata experienţă a P. C. (b) al Uniunii Sovietice, azi» mai mult ca aicîo® dată, căci în ţara noastră, in condiţiile dictaturii proletariatului am trecut Ia construirea socialism»»» lui şi realitatea $@ con® firmă In fiecare zi juste«ţea învăţăturii lui Leoni, marele geniu al omenirii. ¥îtima librăriilor Lenin Vladimir Ilici Scurta éprts a vieţii şi activităţii sail Activitatea sovietelor săteşti din Kaxshstom (Urmare din prevederii® pian 11 iui, dau a»ţutorul lor pentru lucrările de montare s uzinei, pregă® tind în acelaş timp şi cadrele de monteri. în timpul verii, prinsă pa Iu! «tmp de activitate a orga» nelor locale de Stat, îl constituie muncile agricole. Sovietele regionale,raionale şi cele din aule, stimulează prin toate mijloacele iniţiativa populaţiei pentru cât mai larga utilizare a resurselor locale pentru sporirea recoltei. Sovietele aulelor Eţk,» Ciui şi Kostiubinsk din regiunea Djambur, aule situate la poalele munfiior Cart»Tau, In oaza Ciui, duc o lupta înverşunată pentru obţinerea lînor recolte cât mai îmbiel» lugatos în toată republică pag. L-a Kazahstanului au ajuns vestile succesele obţinute d colhozurile „Cale» Nouă® aBsrlfe-Ustetn®, ^Steaua Ro şîe®, ^Belbasar®, sub conducerea sovietelor sătești. 24 cohoznici, cultivatori de sfeclă de zahăr în aceste colhozuri, au căpătat, pentru recoltel® lor Intelşugate, ■titlul de Eroi al Muncii Socialiste. Printre aceşti Eroi se alia şi deputaţii sovietelor din aulele Iocane-=Sau Grambaoy, Galeacparov, Paimcuiova şi Tungatarova. Sovietul satului Eskl-Cm» 9 acordat în primăvara ams» tai 1948 tot concursul său atât colhozului »Steaua Ro» s'-e® cât și aiîor colhozuri, pentru îndeplinirea planului cin dm? ta 4 as!. Propánjáé® jdu®şs sa obţină la 1948 ore» roită de 45.000 chintale de oferta de zahăre adica 600 chîntaie la hectar, membrii colhozului 0Steaua Roşie® au terminat semănatul in timpul cel mai scurt pe un sol 1 adânc arat fi bine îngrăşat. Imediat după terminarea se® mânaturilor, plantaţiile de sfeclă au fost prelucrat® cu discuri rotative» Sovietul satului a acordat ajutorul său ■ fi colhozului „Steaua Roşie® pentru întocmirea unui plan de desvol® tare a creşterii vitelor. Fermele de vite sie eolhozuri® lor vor dispune la sfârşitul planului cincinal de peste 300 cai, de aproape 300 vaci şi peste 2500 oi şi capre. Acura câtva timp, sovietul raiului a aprobat construirea a unei noui baze pentru vitei a unei alui ferme devada colhozului» înfăptuind însărcinării® că» pliate dtis alegători, spvtes tui de la Eski®Ciuîa desfăşoară o largă activitate şi te domeniul culturaî şi social» Din iniţiativa sovietului, anul trecut au fost construite In 4 colhozuri, clădiri pentru administraţii!® colhozurilor, 2 băi nou!» un club cu osală de spectacol® cu 300 locuri şi mult® alte clădiri obşteşti. Sovietul anului a planificat construcţia la solhozuri nou! seefoar® de locuit. la care vor fi amenajate pentru colhoznici apartamente cu cite 2»3 odăi» In toate colhozurile au fost întemeiate brigăzi speciale de constructori,,M fost aduse materiale de construcfie şi ans fost orgapîiate pspinter« pentru pregătirea prefilor necesari pentru plantaţiile de pomi, de&fungid străzilor din aule şi peatftt crear«i de grădini în pl®|®0 Astfel activează aleşii pa» porul®« îs asa din cel® mai mari reparelii »I« ILF.S.S. Le Cartea Rusă s® fac abotiaintiite Sa ziarul ^Pentru pac® Iraknicft, pentru democraţie populară1. organul Biroului Informativ al Partidelor Comuni st® şi Muncitoreşti öss Mf * Activitatea isnaclii literar Vineri teoreta 6 deSt.u avut ție la suia seminarului „AL PMilippidî* al Facultăţii de Filologie a şaptea şedinţă a cenaclului literar din oraşul nostru. Iag Boure, muncitor, a citit versuri de factură populară întitulate „Muncă voluntară® şi d. prof. Titus Hotnog O schiţă cuGobafiţi“. Felul în care s-a desfăşurat şedinţa este de natură să arate car© este izvorul dentienţelor acestui nucleu cultural. Mai întâi se observă neparticiparea muncitorilor la şedinţă, ceee ce face ca discuţiile să ia un caracter formalist. Se observă deasemeni o critică de complezenţă, mai ales atunci când este vorba de lucrarea unui muncitori Nou salutar, propunerea de a se ţine şedinţele la Consiliul Sindical, ceea ce va permite o participare mai mare din partea muncitorilor, participare car® va ave® ca urmare o serioasă îmbunâtăţire a muncii din cadru c ce® naclului. Am propune deasemeni să se aleagă o altă zi sau o altă oră pentru şedinţele cenaclului, dat fiind faptul că Vineri este concertul din această cauză la timpul discuţilor domneşte o atmosferă de grabă, deloc prielnică unei bune desfăşurări a lucrărilor. Popo alături Sfiiptă pmim ps£© şi damocrftțlc, sâ porneasc«n împotriva poporului războiul aiţttîs©vietîi*9 şi dacd îts «ceste condition!, Armat® Sovietică. ®r îi suie* voită sa pătrundă pe teritoriul franceis bărbaţii şi femeile Franţei m pri» tul ® ca pe © armaţi sate valoare, © armată care le-ar seda independenţa naţională şi ar crea poporului premîzeîe propă® i firii Sui» Aceste suni de® j eteraţii!« Iul Maurice Treo» tei, care a cerut tuturor francezilor să se aineaică în lupta^pentru pace, aşa cum în iînspuâ ocupaţiei §8ass unit Si» Rezistenţă, care a cerut comuisiştilor să fii In fruntea luptei pentru pace şl Independenţă naţională, după cum au fost In fruntea luptei pentru eliberarea Patriei lor cotropit® de nazişti prin trădarea c©lor ce azi aceptă odioasa dictatura a dolaftinah Discursurile lul M. Tftoren fi Jacques Darios, odată pufelleat® în organul centrat al Partidului ' |C«Ssa®f® «te p»fas Comunist Francei, condus cu pricepere şi ' curaj de Marcel Cacl'.n, au pro»vocat spaimă şi derută In rândurile ces’curilor reacţionare, care se tem ca adevărul să fie craoscut, care ştiu cât de puternică est® prins comuniştilor în massă, care-şi dau seama de pericolul care-i prezintă pentru dânşii unirea şi lupta neînduplecată a tuturor francezilor şi francezelor care- şi iubesc Patria, care tartoese pacea şi libertatea» Atunci ei au pornit o acţiune de denigrare, de terorizare a fruntaşilor comunişti. DL Jale» Moch specializat în împuşcarea miaeriior, în înscenare dprocest ca acel al lui.Kfavcmc© sau al minierilor? în intsmnîţarea celor ce luptă pentru lîbertatea de Queille şi Robert Lacosirt, ministrul justiţiei au pornit ofensiva, la Adunarea Naţională Franceză &’a cerut ridicarea imunităţii parlamentar® a deputatului Marcel CfiMm care a publicat în‘„IfumanKe* declaraţii!« lui Thorz. Poliţia a făcut perthizîţiî l@ sédül© organelor de presă aî© PartiduluL a confiscat materiala ce tre» bueau publicat«» Redactorul şef «8 reviste! .„Re» i jardäs® a fost arestat mpreuna cu alţi 7 colaboratori ai săi® S9 proiectează alte arestări şi s® terorizează oaraenii care laptă pentru pace. Spumegă de furte bpr® gfieifa franceză trădătoare care vrea să se satereze prin războiul împotriva Uniunii Sovietice şi în disperare® ei. Loveşte cis cruziaie, fârâ alegere, loveşte în tot ceeac© poporul care a făcut patru revoluţii, a dat mai bun. Prea puternic este Lisă poporul acesta, păstrător a! unei tradiţii revoîufio* nare atât de fe©ga«ıs mu!» tipii experienţa detaşa»mentului său de avante gard». PCFS- pentruca lupta !»§ să «u de«, rezultatele scontate. Aceasta, eu, atât mai mult cu cât forţele p&ci, al® democraţiei,şi al® socialismilui clase şi se întăresc pe zi ce trece; aceasta, pentrucă contradicţiile imperialismului se adâncesc, pentrucă lupta clasei muncitoare din Franf® este un sensul îs® toric?. OAMENI ŞI FAPTE DIN U. te. S. S. ® «jtpagVfî« «ensâ» «ratâ Im n. f. M©|a* isfci s® pri^Kniyi mm lume. Acum câteva zile sfa deschis la Moscova, te Casa Centrală a Aviaţiei, ex« poziţie consacrată constructorul primului avion din lume, marinarului pus Ales® andrului MojaiskL Picturile, fotografiile, de- pe a ele şi schemei© expuse, oglindesc viaţa şi opera inventatorului rus. După numeroase cercetări ştiinţifice şi experienţe, căpitanul Mojanki a reuşit să construiască un avion, m care a isbutit sâ se ridice in aer, în 1876. Abia peste 10 ani, au fost făcute experienţe asemănătoare In Franţa şi Anglia. In 3 Noemvrie 1881, Mejaiskî a brevetat invenţia sa. Lis expoziţie, se maî poate vedea acest brevet, In care sunt enumerate toate elementele din care a fost compus avionul. Pe ura panou mare este înfăţişat primul jrbor al primului avion din lume, construit de Mojaisk. Acest sbor a fost efectuat la 20 iule 1882, în Krasīnoie Seta, lângă Petersburg, cu două decenii înainte de sborul fraţilor Wright, Model© expuse dovedesc că avioanele mai grele decât aerul construite mai târziu de către Sranezt’l Adier, americanii Lengley, şi Wright, englezii Phillips şi Maxim* reproduce vibral lui Mojaiski. Ele confirmă prioritatea ştiinței ruse în construirea şOTOiîuluL Academia de Ştiinţe din Ucraina este compusă din 46 de instituţii ştiinţifice, în care lucrează mai mult de 1360, de colaboratori ştiinţifici. Ditre aceştia, 84 sunt membri ac.tivi ai Academiei şi 89 membri corespondenţi. De curând, Academia de Ştiinţe din Ucraina a editat „Dicţionarul — ruso-acriinean“, „Geografia economică a U.rainei® şi misoria Economiei naţionale ucrainene8. Institutul de literatură „Şevcenco" are gata de ti-' par au „Curs scurt de literatura ucraineanâ6'. 21 de colaboratori ştiin»ţifici aî Academiei de Ştiinţe din Ucraina au fost de» coraţi cu premiul „Stalin8*. ln ticâ m mtrmşt® 0r@«iu«fis maşinilo r agrsisi« De curând a avut ioc la Casa tehnice, de pe lângă uzina die construiţii de maşini agricole din Suboreţk, o.consfătuire a Inginerilor şi tehnicenîtor conducători a! întreprinderilor de construcţii de maşini agricol®. G.Smnegubov a comunicat că în 1948 producţia maşinilor agricole, în comparaţîe cu tta aui ,^4 a crescut considerabil. A. sporit nesimment. pro® ducţia combinelor şi a piu«, gurilor de tractoare» Au fost construite şi introduse la producţie 164 (te maşini agricol® noui şi pea»fecţionate. In referataSid G. Sinegubov a fost @viv derapată ' activitate* pozitivă a rzipeter 0Uh4®m'nski* din Suboreţk, »Ros& seimaş® din Zaporoje şi * altor întreprinderi ce s»‘ introdus metodeie bepzih» rulante în producţie şi pro» cese ihiîologice npui. Pe anul 1.949 $e prevg®* O mărire a producţieim** şinilor. Se vor construi încă 4® cu maşini de tip nou. Sg dă o atenție specială mto* ririi vitezei fondurilor cr rulment., , In arai. 'curent, uzlaek de carastrucţii de maşis- :3gricole vor reducă ■ cful producţiei cu .18 la ss't Teatrul nsarat» ■ wmm&ă 8imur@f« Sente Acum câteva zile rolul Lizei dfa opera »Dam • de pîcâ° a lui Ceaiomirt- * fost executat la mod sbf* lucit de debutanta 3v‘8vî;hr Smolenskaia, Rolul „Noadei® din opera lui Dargo* mâjski ^Naiadă® a fo$i iaterpretat de tânără soliști Nîna Pokrovska.a. E. Smolenkia est® îica nui fierar dinit tan orășel da mineri — Steriki, din Dos» bas, El a fost învâțâippi* ia & școală tehnică. .. Ob|F Bând - crem al I la ora v8* curs de canto, a fostr m.sa să studieze la Cons.»v*- torul din Kiev şi peste doi ani a şi fost primită In ansamblui? artistic .al TeatrtTI Mare. Nitaa Pokrovscaia ests fiica unei ţesătoare, ea a terminat-- școala muzicală din Ivanovo. Organista Gorasontelistă a trimiso la Coti sei Taiorul din M-jSccvs. Ira present, Pokrovskaia es e solista Teatrului M re, Amaradoui solistele au obţinut un succes la ursäto?.. Cel mai bun teatru de operă din Uniunea Sovieti.i Infg^flr«# Ucraină filtot#! Ip M illltn» Í8 Mittfîls fiscali! * „ (Urmare di« pag> tituții» ’ - — Tde lefi Oaltă , țipsă, maj timpor» tîîrî i, » .iiariaţi!or deîa Adm.fostfa|ie şi ta tpeiaial a şefilor de ’servicii fi birouri este de colaborare şi In special lipsa de control a percepţiilor» întreaga activitate fiscală, contactul zilnic cu contribuabilul pe terenul trecut astăzi de la Administraţia Financiară la percepţii® Pristdetaşarea unui număr de 15 funcţionari din interiorul Administraţiei la cei 5 circumscripţii fiscale stau complectat toate posturile vacante, aceste unităţi dispunând de un număr suficient de salaria|L Or?» aşa cum se constată» reclamaţiiie înregistrate împotriva acestor percepţii, de către diverşi contribuabili« multe întemeiate^ &’*u mărit In ultimul timp. Se coastată deficienţa in sîsteraul. ■ de constatare în special* Se fac rectificăn ulterioare care aduc după sine multa alergătură şi pierdere de tmp din partea contribuabiilor. Am semnalat la timp cazul petrecut la Percepţia a Sl»a, unde dia sam& unei erori s-a aplicat sechestru pentru valoarea de S7000 lei Ia.Io» cuinţa unui ramritor» câod in realitate res.p.,da.v.l pu ! datori decât o .mie si ceva' la) Kiliiwy? oficia! Se găseşte zilnic tfr vânzare la sSIi¥ílfe S. A. M str® Republicii Nr. 28 şi la chioşcu! din Piaţa Unirii