Opinia, iunie 1949 (Anul 41, nr. 819-844)
1949-06-01 / nr. 819
Stagiunea 19484949 * Itemlnica seara cortina fteatrului Național die to* a căzut peste activi«* 'fette stagiunii , 1948*49. lE'atc obiceiul ca la în» «tbeerea unui ciclu de muncă să se tacft o ana* ilza asupra realizărilor «bținute, analiză din care sa se tragă Învățăminte lta viitor. i Activitatea unul teatru io derart ds o stagiune teste îi privită sub mal «alte aspecte.' Astfel, se poate urmări mi întâitj dacă piesele re au fost reprezentate nu corespuns obiectivelor fanerale ale mișcării tea» feste in actuala perioadă trecer« spre socialism, iacă ele au servit ideologia nouă, progressiv, şi fecă au oferit posibilitate» închegării unui nou «HI de joc, vinei Inter pre- Mr! In spiritul remtismului progresist. îi al doilea rând trenteasc trecuta în revistă ţjţrăduinţele actoriceşti pentru depăşirea realiz㻕Hor anterioare şi felul rom ele au fost sprijinite «es repertoriu distribuţii îi de munca direcţiei de scenă. Bar toate acelia lucruri vitean la suprafaţă, dacă «MM părţile pozitive cât eventualele greşeli nu s fflot examinate în lumina trpului pe care activitatea teatrală l-a trezit nu .»»se.rată deci cel puţin trei aspecte principale de care treoue să ţinem seama «dandi când se inchee bitolului activităţii scenice «litra cursul unei stags ani. Dintre aceste aspecte ** ocupăm astăzi cu prir L Este vorba de reri- - toriul teatrului ieşan pe perioada de muncă încheiată Duminică. S'au prezentat In total, *® torsul stagiunii abia redieiat?, 12 piese d ntre ®mr*î 4 lucrări româneşti ©mut din Ceatal» Moşie® lumea lui Toma Qhiuju, O ■Pörlsoare pierdută şi Cu l'âine şi sare). Două din« •fee ele aparţin unor autori foatemporani şi og îndese Momentele de creştere ale •prin dramaturgii autoh» Este vorba de la* »■rares d-lui Davidoglitoul din Ceatal, şi piesa t»re a constituit ultima premieră „ „Cu pâine şi iure“ de Lascăr Sebastan .Moştenirea lui Toma SMnju“ (1 la. sută fata!) *1» I. Lazaroneamui este lipsită de interes din ai-’est punct de vedere, ea restituind mai degrabă n comedie de factura a* reâora »cu lipituri“, stretiwată in repertoriu! Tea« fetrtui 'Naţional cu prea «iHÎfâ uşurinţă. Pe linia reconsiderării Clasicilor român.!, reprezentarea capodoperiî lui 1 L.. Caragiale ,0 seri* Soars pierdută* constituie co punct pozitiv în actî» ivitatea Naţionalului leşan prilejuind totodată şi spectacolul cel mai real Uzat al stagiunii trecute, sub raport artistic,. Se poateobserva totuşi că nu s*a putut reprezenta nici o piesă românească in care să se oglindească uriaşul efort pe care poporul muncitor îl depune astăzi in mod conştient şi organizat pentru instaurarea unei vieţi noul. S’au mai jucat în cursul stagiunii 1948-49 pe scena ieşană pentru piese sovietice., „Leul din piaţă* de Ilya Ehrenburg, „Guvernatorul provinciei* de L. şi Tar Seinin, „Andriuşa cel Isteţ* (Râs şi lacrimi) piesă pentru copii de Serghie M .Kaleov, şi farsa „O zi de odină* de V. Kataev. Prezentarea acestor spectacole a fost de natură sa ofere public ofilii ieşanice şi actorilor, o bogată sursă de învăţăminte In ceea ce priveşte misiunea teatrului, şi legătura strânsă dintre text şi interpretare. Problemele esnţiale ale viiţi, lupta pentru viaţii pentru perfecţionare, pentru depăşrea « ceea ce este învechit, lupta pentru pacea popoarelor dusă şi prin tot ifişarea celor mai tipice aspecte ale descompunerii moravurilor din societatea burgheză, toate acestea oferă interpretării minunate prilejuri de varitabile creaţiunii artistice. Dimpotrivă chestiunile mărunte preferete de autorii de teatru care scria pentru succesul heedlat micşorează prestigiul ectoritor şi-i obliga' la folosirea celor mai facile mijioace de joc. „Cazurile“ individuale chestiunile cu adulter și minciuni idealizate duc la degenerări formaliste lipsite de orice grefate, de orice valoare. • Din repertoriul occidental ste încercat reacta .-Uzarea comediei „Paharul cu apa* a prăfuitului Scribe, încercarea lasă nu a reuşit, ducând mi îmi ia o confuzie ideologică regretabilă. Această greşită ar fi putut fi evitată de ed Teatrul Naţional şi-ar fi desfăşurat activitatea potrivit unui pian studiat di'n vreme. Acest lucru fesă qui era produs. Ştim că pentru prima parte a stagiunii se fixase un repertoriu din care cităm : Romeo și Julietta, Burghezul gentilom, © piesă de Priestley, „Serafim* de Ionel Ţăranu, etc.' Acest plan nu a fost dus la îndepliniri Astfel, din marele repertoriu universal nu s’a jucat decât „Othello? %î Shakespeare Iniffa ‘Ispatere cu părţi pozitiv«' to Inter I) Repertoriul pretare (dl. C. Sava, I. ScMmbischî, G» Popovici), dar cu tăcturi In text şi greşite indicaţii de rege In privinţa semnificaţiei eroilor principalii N-Nri'.Un spectacol reuşit a fost «Inspectorul de poliţie de J. B. Priestley, piesă fost aleasă şi re* prezentată într’un cadru adecvat, prilejuind dinul N. Verneş o importantă bir uinţii actoricească.Din repertoriul străin antiimperialist s’a mai jucat „Toţi fiii mei* a americanului Arthur Miller, care In spectacol ai prezentat numeroase deficienţe din punct de vedere ideologic şi artistic, alunecând pe linia unei melodrame al cărui erou era filetesessal care se sinucide, apăsat de vieţile tinerilor care au zburat pe avioanele defecte furnizate de întreprinderea sa. Remarcăm lipsa din repertoriul teatrului ieşan pe î®48«4© «pieselor din •repertoriul clasic rus, ca şi difi acela nou al ţărilor vecine (cum s’a jucat pe afle scene, de exemplu, «Alarmei scriitorului bulgar Vasiîiev, „Fil meu“ a autorului maghiar Ser« geîy Sándor. Dacă ne referim însă la piesele sovietice — îndeosebi „‘Graver na torul provinetei* — la „Inspectorul de poliţie* a englezului Priestey şi la rf€OBs aderarea lui Garagiaîe prin prezentarea între lumiiia nouă a „Scrisorii pierdute*, pute to afirraa ca stagiunea ce s’a sfârşit 1» Iaşi, a avut un reporteri« ca părţi pozitive care au corespuns rolului nou al teatrului românesc. CRONICAR faptul, numeroase case de »dihai, distruse la timpul războiului,au fost reconstruite (ftr altele nouî au fost amepiate. Numărul acestor case Va creşte desigur şi mai huit îa cursul viitorilor ani. Firi îndoială, că primii preferaţi în casele de o» ultimă şi’o sanatorii sunt mamilor ii a căror sănătate (con« form avizului comisiei medicele a întreprinderii) necs- S'Hă un concediu mai lung ».Hori decât ce*, legai), la*x'a colonie sau alta, pentru «ditonă sau îngrijire. Unii muncitori beneficiază «hiar de o gratuitate corn* Pteetă, a întreţinerii și une- Wl chiar a călătoriei. Astfel, detotramaistru! Anatoli Ko» Kartsev d:n -uziaa „Krasay mm ni mi iroaiM inuliiiti în Uniunea Sovietica (Urmare din pag. I-a) ii -'^—1 Proletari" si & petrecut, el si familia sa concediul, într’n sanatoriu|d£n Sod (R.S.S. Georgia) , cheltuelile de întreţinere 1000 ruble precum şi biletele de tren au fost plătite integral de administraţia uzinei. Aceasta este, fireşte o recompensă care nu se acordă decât muncitorilor evidenţiaţi. Cum i s a petrece tausul liber intracitorali sovietic ? Totuşi concediul anual plătit, garantat tuturor, după ÎS luni de muncă, nu este singura formă de odihni la care muncitorul sovietic are efectiv dreptul. Dreptul la odihnă se mai manife ştil prin excursiile la care au dreptei fiecare muncitor după şase zile de lucru, f de opt, şapte sau şase ore,după profesiunea respectivă) la cari se adaugă zilele de odihni, sărbătorile naţionale, concediile de căsătorie, de naştere, etc.« Dar akifra acest caz n’a fost □egtijai nimic, de către Guvern, de administraţie sau de sindicatul uzinei pentru a permite muncitorului să profite cât mai plăcut şi util de repaosul său* Muzeele, teatrele, cinematografele, bibliotecile, stadioanele parcurile şi alte intituţii culturale oferă o ocupaţie plăcută la timpul liber al muncitorului. Sindicatele sovietice dispun ele singure de 7.500 cluburi şi palate de cultură puse la dispoziţia tuturor muncitori*or. Muncitorul îşi poate petrece week-endul, cu foarte puţine etoeltueli, in casa de odihnă a uzinei sau a sindicatului. Această casă de odlfe«%0»7€ nu trebue cootoBdată cu celelalte de cari am vorbit mai sus, se numeşte »vilă 0'enffir o ti* şi este rezervată exclusiv, muncitotorilor cari doresc să-şi petreacă acolo ziua lor de odihnă săptămânală. In schimbul aigrei sume modeste, muncitorii pot găti, la clubul la care sunt înscrişi orice distracţie preferă: şah, pescuit, canotaj, etc. Alţii îşi petrec timpul liber, cultivându-şi grădina, participând la activitatea cercului respectiv de artişti amatori, etc. Pe scurt, fiecare caută că-şi folosească clipele libere cum li place mai bine. Vieţi iiKtr’e© • rtu 4« noapte** După ce şi-a d debracat hainele de lucru, Piotr Maţiaghin, »'» îndreptat spre sanatoriul de noapte, el uzinei. Şi-a lăsat felinele la veetier şi a Intrat in baie, să-şi facă un duş,w * După ton »Iert de oră, îmbrăcat fatr’o pijama şi îocâl»ţat cu nişte paraiOfl uşori, d s’a dus la sufragerie. După masă a urcat la al doilea etaj, unde fa saî» de editoaă s’a întâlnit cu Sergioe Berezovstel şi cu ura alt muncitor Ivara Moktsaraok. Celor treii prieteni le plăceau sâ-şî petreacă atei timpul lor lber aşezaţi in fotolii confortabile, absorbiţi de partida de şah, dame sau domino, citind reviste sau ziare, ascultând muzică sau radio, sau pe vreunul dl© tovarăşii lor, cântând la pian., La ora destinată îngrijirii medicale, cei trei prieteni care «mau ura tratament, se despârţiau, du»cându-se care la şedinţa de electroterapie, sare la o injecţie, altul la masaj. Apoi fiecare se ducea la culcare, dormind până a doua zi, la ora 7, când îşi reluau lucrul la uzină. Aşa se scurge, liniştit şi paşnic, răgazul muncitorilor bolnavi, în sanatoriul de noapte, cum se numeşte acest lăcaş pe care se sirâdueşt® sări posede fiecare uzină. Oziraa „Krasny Proletari" de pildă dispune la sanatoriul ei de noapte de 75 locuri ceea ce reprezintă anual peste 27 009 zile de odas. Constitufia sovietică garfisteasi tuturor eedeiuloir muncii «dreptul de odihnă Fireşte că muncitorii care vin aici, nu suferă de nici o boală gravă care să silească să-şi întrerupă munca şi să fie mobilizaţi In pat. Totuşi starea sănătâţii unora Ie iaspiră destulă îngrijorare peratru a simţi necesitatea de a urma un tratament special, cum sunt reumaticii sau bolnavii de ficat. în cazul acesta, cu apro- barea comisiei medicale a uzinei, ei solicita admiterea ier la sanatoriul de noapte care ie oferă avantajul de a Se aîla în imediata apropieri a serviciului lor. Ei se facuri aici, în mod gratuit şi în sfera orelor de lucru ,« cea mai desăvârşită Sugrij. ■« şi pot frecventa sanatoriu^ atât timp cât necesită trat»* mentul sau cura respectivi» Sanatoriul de noapte este accesibil şi acelor vizitatori flotanţi, cari vin pentru « consultaţie medicali, sau a» examen radioscopic, şi preferă să-şi petreacă coapte* la liniştea sanatoriului. In felul acesta, scopul pecare şi-a propus Constricţia sovietica* de a garanta, tuturor cetăţenilor dreptei 1» odihnă prin acordarea tuturor posibilităţilor corespunzătoare, este realizat de tortregime. Şi tocmai deaceea, muncitorul sovietic luptă-zeu zi, pe ogoare şi falzos, în laboratoare şi Institute, la ateliere şi în birouri. . Kts Of&Shail Zin U 4 . Cartea sovietică la îndemâna tuturor Odaia cu răspândirea tot mai largă a limbii rom în R.P.R. numărul cititorilor de literatură şi ştiinţă rusă şi sovietică s’a mărit in mod simţitor. Cărţile cele mai avansate culturii—‘Cultura Uniunii Sovietice—altădată accesibile maselor de cititori doar în traducere, încep astfel să fie din ce în ce mai căutate în original. Pentru înzestrarea bibliotecilor cu cărţi în limba rusă şi pentru a veni în ajutor oamenilor muncii, intelectualilor, elevilor etc. care învaţă aalt, sau cunosc limba rusă, secţia sovietică a editurii , Cartea Rusă* a pus la dispoziţia celor interesaţi cărţi sovietice grupate în serii intitulate „Biblioteci mici* cuprinzând 15 25 şi 40 de volume. Aceste biblioteci mici sunt de diferite feluri. Astfel, colecţia "Literatura" oglindeşte literatura rusă şi sovimicâ şi popularizează operele scriitorilor ei renumiţi. *colecţia* „Doctrina Politică* conţine un material interesant pentru sediile de cadre, cercuri de studii şi documente, pentru responzabilii culturali, activişti etc, colecţia „Pentru tineret şi copii*, cuprinde un frumos material vizual atât pentru învăţarea Umbii ruse, căt şi pentru cunoaşterea vieţii tineretului şi copiilor din U.P.S.S. 4 fp IN Sâmbătă şi Duminică s’a desfăşurat în oraşul ş» judeţul mostru» faza secundă din cadrul etapei l-a a Cupei Tineretului Muncitor, lată rezultatele tectonice Înregistrate. în satul Trifeşti, comuna Hemeziu, probele atletice s^au desfăşurat Intr’un entaziasn» general, înregistrând» se următoarele rezultate : Biieţi juniori. HM tn. plat: Marca Vasiîe 400 m. plat: Trows P. lungime : Agapi îon înălţime : Timuş O. greutate : Agapi kw. Băieţi seniori 103 la. plat: Marca Alex. 400 m. plat: Remeiuc P. 1500 m n. plat: Agapi Vasile lungime: Epurean». Sora înălţime : Enureanu Io® greutate : Zonîşteanu C. BARÎTZKY B. coresp. INI ORAŞ RATA t $€><:£„ E8B ÜTNI Băeţl juniori „ 100 m. plat: 13” 4 1500 m. plat: Pm Mitoai grenada Bucătara 400 ra. plat: Alex. Alexandru Baeţi seniori 100 m. plat: Râileanu 13”3 400 m. plat: Jafa boi Gto 800 m. plat: Ciornei C. 1500 p», plat: Bojdătfeescu V. grenadă: Clonei C. lungime ;A ex. Alexandru înălțime : jalaboi Glu Feie juniore 80 m, plat : Craion lulia 12 sec. 500 m, plat: Lascar Si» mbaa lungime 3 Trolin Angela 4. 41 nr.. . Greutate: Rivalet*. 6,67 m. . Fete senioare î06 m, plat: Carp Elena 800 m, plaf: Carp Elena Wolfey-Ball masculin .* S’a calificat Arte Grafice Wolsey-ball femenin . S’a calificat clasa VlII-a Lie. Fete Nr. 1 care a disca 20 de $v' Ped, de Fete Nr.‘-2.' , Parcul Syzortw „23 August*, Sect. isp. T. M. Au participat următoarele unităţi de bază: Lie. Băeţi Nr. 1, Lie. Băeţi Nr. 2, Lie. Clasic, S2. Pedagogică Băeţi Nr. 1, Şcoala Tectonică Metalurgică, Textila Roşie, Uxina Electrică, Depoul C. F. R.,(întotal 240 de tineri). Fete juniore 83 m: Erick Elena . (Sc* Pedagogcă Nr. 1 , îl 1 7 -Lungime : Marea E. (Sc Pedagogică Nr. 13,13. Fete se mare 100 m plat: Tilie Angela (Textila Roşie) Lungime : Cranaeu (Textila Roşie) Greutate : Tilie Angela (Textila Regie) Bieţi juniori MM m plat: Ambrozie(Lic. Clasic); 126 400 m. plat ( Ursu Mit.). 800 na plat: Ambrozie Lic. Clasic) 1500 m plat : Pântea L B. Nr. 2) Lungime : Pântea (L. E Nr. 2): 5,06 m. înălțime: Haludei (Lie. Clasic): 1,50 ro. Greutate: Popovic» GSk (Lie Clasic): 10,65 m Grenadă: Alcafin (E. TA. C. S.) Bârfi seniori 100 m. plat: Cordtweap* (L.B.l) : 12 3. 400 m. plat : Corduneam( LB1) 800 m. plat: Ghiorgioîu (S, Pcd.) 1.500 m. plat I B .1 ii Hă (Te*» till Rcsâf) lungime . A’exandrfi ,D (S* Bl) 5 53 m. înălțime: Da niucu (LBî)s 1 45 m. greutate: Prăjesct* N. Qs* BV; 9.32 la. grenadă : Alexandru (Ser Pcd.) Malch dt© han Ui ms&cutfw Lie. Bâeţi No. 1 — Uziri* Electrică : 50.* In numărul viitor vor publica alte rezultate, precum și comentariile voastre asupra felului etnii s’-au faşurat întrecerile, observaţi tectonice asupra răzuitelor etc. CAT. SEMI - MIJLOCE Luca Gh. (Constructori) Itt. Enache Petru (Metric Sate mic) termină la egalitate» ! CAT. MIJLOCIE Bricea* Ion (Armata) dispune 3 puncte de Popa Parasolou (CFR), IM 40&ET Sport Concursurile fazei secunde din etapa I-a a Clipei Tineretului Muncitor au continuat Sâmbătă şi Duminică pe toate stadioanele din Iaşi Rezultatul galei de box de Duminică Duminică dimineaţă a avut loc In sala cinematografei Phosnix & gală de box orginizată de districtul de specialitate din localitate. Organizarea reuniunii de Duminică a lăsat foarte înalt de , dorit. Intr’adevăr, gala nu a început la ora i xan» Grecii 11 ie a refuzat să .boxeze pentru tinere motive stupide, speekerul s’a complăcut Intr'o atitudine neserioasă faţă de public, iar multe decizii au fost evoluate. Districtul trebuie să-şi analizeze serios aceste lipsuri, pentru ca In viitor organizarea diferitelor reuniuni pugmistice sa nu mai sufere di deficienţele citate mai sus. Şi acum iată rezultate technic înregistrate* CAT. ^ MINIMĂ. Bortilă Vasile (Textila) învinge la puncte pa Cazanski A. (Cinematografiști). CAT. COCOŞ, Mircea Sanfaru (Textil) • face match nul cu Tabărcea D. (Textil). CAT. COCOŞ. Anettel Mihai (Buc) face roatch nul cu Gologan .Ion (Metalochimic). CAT. UȘOARĂ, Mititelu M. (CFR) termină la egalitate cu Mihai Veru (Censtructori). Sa punem cooperaţia pe baze sănătoase înlăturarea acestora, cooperativa a început să fie bine aprovizionaţi cu mărfurile necesare. La cooperativa Oloveneşti a fost înlocuit casierul sabotor D. Cozma cu un ţăran muncitor care a dat un nou ritm muncii. Şi la desfăşurarea operaţiunilor de valorificare a produselor ţărăneşti de către cooperativele săteşti s*au Înregistrat progrese, în Februarie această operaţiune indica o sumă infimă, în Martie valorificările s’au ridicat la suna de 784.452 lei, iar in Aprilie îa L37715B lei. La Începutul lunii Mai s*a numit Comisie de organizare a Cooperaţiei care are «ardea şi pie pe baze sănătoase Întregul edificiu cooperatist. : " Prin noui jpSţific, cooperaţia de ste deosebeşte esenţial de ceea||m^ noi, (Urmare din pag. I»a) în trecut, mişcarea cooperatistă. Cooperativele erau conduse pe vremuri de elementele cele mai înstărite: cămătari, chiaburi, evreiumari. Prezenţa acestora la conducerea cooperativelor, oglindeau pe deplin caracterul capitalist,caracterul cămătăresc al acestor asociaţiuni. In timpul regimului carlist, Institutul National al Cooperației care a fost centtrul a numeroase operațiuni speculative, a avut un caracter anti-cooperatist. Numai după înlăturarea stă* pânirii burgheze și trecerea puterii Iq tnuinele poporului In frunte cu clasa muncitoare s’au putut ereia condi*iile unei desvoltări și Inflorire a Cooperaţiei pusă cu adevărat In slujba poporului muncitor. " Pentru orientarea noastră justă în problema cooperaţiei, avem în faţă experienţa din U.R.S.S. care ne arată că desvoltarea activităp cooperativelor de consum, de aprovizionare şi desfacere ridică bunăstarea materială şi nivelul cultural al satelor, face din ce în ce mai vie legătura dintre oraş şi sat, contribue la educaţia la spirit socialist a ţărănimii sărace şi mijlocaşe. Comisia judeţeană a Cooperaţiei are sarcina ca, la perfectă colaborare cu Comitetele provizorii de piaşă, orgaraele administrative locale, organizaţiile de massă şi îndrumate temeinic de organizaţiile dePartid să organizeze cooperativele pe baze sănătoase, să cureţe cadrele cooperativelor de toate elementele vrăjmaşe care au mai rămas şi să pregătească alegerile pentru noile conduceri ale cooperativelor. inaupnraa sezonului de na*” ta|ie ia ia# Duminică s’a înaugat d| sezonul de natef»e în omp» sui nostru, printrLr c©£»« curs popular desfășurat Sfc Strandul O S.P. Dăm mâ jos câștigătorii diferite:«*1 probe care au avut ioei 50 m. brasse seniori 1) Ștefănescu N. 2) Ktuf Iman M. 3) Grumberg A. 50 m, liber seniori 1) Giurcǎneanu E. 2) Ștefănescu N. 3) Balica. 25 m. copil •1) Boier . .. ......... . . 2) Viera 3) Guzga. Au mai avut loc de asemeni sărituri artistice de pe trambulină, execute de: Rudei, Giurcaneanu și Kauflmafi.