Opinia, iunie 1949 (Anul 41, nr. 819-844)
1949-06-10 / nr. 827
f *--------------------------------- La o serie de magazine i*a încetăţenit obiceiul de nu ţi se vinde o marfă, dacă nu consimţi să cumperi altă mărfi care nu-fi este necesara. Faptul e cu atât mai regretabil cu cât acest obiceiu a fost adoptat şi de alte magazine de stat şi cooperative. Astfel o gospodină, ne-a relatat că la Cooperativa ,Solidaritatea“ nu s'a vândut un sfert de kilo*iram de zahăr rdin cota libera, până r.\t acceptat sa cumpere două nap o* Utana”. Iar muncitorul Max Mosnovici, steriotipar la atelierele „Lupta Moldovei*, ne-a declarat că la una din gheretele Aprozarului din Picta Halei nu s’a vândut in ziua de 7 crt. cireşi, dacă nu cumpărat mărar. E o situafie care se datoreşte faptului că in comerţul de Stat şi cooperalist se mai găsesc incă elemente care nu s’a desbarat da vechile concepţii negustoreşti. E o situaţie care trebue curmată cât mai rapid şi care demonstrează necesitatea intensificării muncii educativa a comitetelor sindicale din magazine. Necesitatea sporirii cutiilor poştale Ziarul nostru a arătat intr’un reportaj publicat zilele trecute că Admisnistraţia Poştelor şi Tlecomunicaţiilor din Iaşi a luat o serie de măsuri pentru reorganizarea serviciilor. Am subliniat faptul că localul clădirii Telefoanelor din strada Republicii va fi In aşa modamenajat Încât să funcţioneze acolo toate serviciile poştale (recoman*date, mandate, telegrame, mesagerii etc.), precum şi serviciile telecomunicaţii (telefon şi telegraf). Pentru o cât mai bună organizare a Administraţiei Poştei şi Telecomunicaţiilor din Iaşi, propunem acestei administraţii să sporească numărul cutiilor poştale, instalându-se asemenea cutii in cartierele îunde ele lipsesc, iar pe fiecare cutie să se menționeze orele la care se ridică corespondența. ANUL 41 Nn 827 ABONAMENTE ini 4 Lei Le! 360 { J i J î \ \3 Iun! ' i V W • - MB KDflR xu»t»nSSRA^ waEătoare ' i* 5.000 .. întreprinderi,autorica pano «a a teller el«t tipografic* ASI Shyf ȘTEFAN CEL MARE 50-53 ZltAR POPULAR COTROIAN 680 copii din oraş şi judeţ vor pleca în colonii la mare şi la munte In vara aceasta vor fi trimişi In colonii amenajate In staţiuniie climaterice de la munte şi mare 340 copii din oraş şi 340 dlrt judeţ Intre 4 şi 14 ani. Copiii aceştia au fost recrutaţi din rândurile populaţiei muncitoare, după un prealabil şi serios examen medical. In vederea unei bune educări şi Îngrijiri a acestor copii, a fost organizată o şcoală pe care o urmează 27 de Învăţători, învăţătoare şi profesori. Şcoala,condusă de d-na Buţil Minodora, secundată de d-nii Ocneanu şi Lapotentin, funcţionează de la 27 Aprilie şi işi închide cursurile la 25 Iunie. Lecţiile predate se referă la probleme de educaţie infantilă şi la problemele politice pe care regimul de democraţi populară le ridica. BIROCRATISMUL, duşman al Planului de Stat Manevrarea vagoanelor cu materiale destinata şantierului Filaturii ****/*** Ţesătură trebue reglementată Pe şantierul filaturii Socola se munceşte intens, se dispr pentru îndeplinirea prevederilor Planului de Stat. In imensul furnicar de oameni care se străduiesc conţinu dourr echipe de muncitori stau şi aşteaptă. Sunt echipele speciale de descurcatori ai vagoanelor ce sosesc aducând materialele necesare construcţiei. Şi nu aşteaptă aceştia pentru covor ei, ci pentru câ vagoanele sosite în gara Socola, n'au fost trase încape linia da garaj a şantierului. Dascărcătorii aşteaptă A trecut o oră, apoi încă una şi încă una, până la prânz. —Ce naiba nu trag ăştia vagoanele, că au sosit d* ezi dimineaţa" spune unul dintre aceştia, amărât că a pierdut o jumătate de zi fără si câştige nimic. —„M’aşi duce acasă dar mi gândesc ca vin acuşi vagoanele şi n’o avea cine le descărca răspunde un altul. —„Ştiţi ce tovarăşi ?— Intervine şeful echipei pria să mergem noi !n staţie şi să vedem că s’a întâmplat acolo de nu pot fi băgate vagoanele noastre. Insuşindu-şi propunerea, aproape 30 de muncitori au părăsit şantierul Indreptându-se spre gara Socola. ... şi vagoanala aşteaptă Acolo, pe o linie „moartă" au văzut descărcătorii vagoanele destinate şantierului. Zăceau uitate. —„Se vede că nu-s locomotive"— îşi dă unul părerea. —„Ba uite celo două, care manevrează nişte vagoane“— Ii răspund* un altul. —„Te pomeneşti că şi acelea-s ale noastre. —„Da de unde, interveni un acar — Nu vedeţi că-s încărcate cu bălegar. A dat dom* şef ordin să ridicăm bălegarul de pe câmp şi, de dimineaţă manevram să te scoatem din staţie. Şeful gării era nervos, aşa că oamenii au plecat amărtţi precum au venit.* Deabia după ora 8 seara cu toate insistenţele conducerii şantierului de a Ie trage pe linia de garaj mai curând, au intrat cele 13 vagoane cu materiale In curtea filaturii... Deosebit de faptul că prin această întârziere s’a Încetinit ritmul muncii şi mai mulţi oameni n’au produs nimic Intr’o zi, mai trebue adăugat şi faptul că petru descărcatul acelor vagoane s’a plătit dublu, adică efortul depus noaptea. O grăbi car« strici Dar, şantierul filaturii Socola, sau mai bine spus Introducerea materialelor so«site, suferă din partea stației C. F. R. Socola și alte neajunsuri care pe lângă aceea că stingheresc munca încarcă In mod cu totul inutil cheltuielile de construcție. Astfel, In ziua de 1 Iunie S. LEONTE -1 Continuare In pag. 3«a — Mi . . ■ - - ——■ -«e- Inca două depozite Condemn la lasi care sunt (nodsiit$ii|* «fa Hdicare a lemnelor ^Societatea Comerciali de Sat „Condemn" ialiinteszfl fe cursul acestei suptimasi la Iaşi încă două depozite Condemn si anume unul In strada Sft. Andrei si unul in grada Tataraji. Această măsură a fost luată pentru os massele munenare în aceste cartiere *1 fie In-S snite la procurarea lemnei de foc. Cu acesta două noui depozite, Comlemnul va avea în tocalitate patru depozite de I»mae. Actualmente există In Iaşi depozitele din Şoseaua Moara de Foc 20 şi din strada Bradului (la bariera Nicolina). Societatea Condemn ne mai Informează că posesorii cartelelor nu sunt obligaţi să ridice deodată întreaga cantitate de lemne la care are dreptul. Lemnele pot fi ridicate eşalonat, In mai multe transporturi,** decupându-se de fiecare dată bonurile echivalente cu cantitățile cumpărate. Centrofarmul din Iaşi a primit o importantă cantitate de medicamente sovietice Centrofarm Iași a primit o importantă cantitate de medicamente sovietice care vor fi distribuite deîndată. „ Intre medicamentele sosite, se află pe lângă preparate de bază, de care noi mai ducem lipsă ș o serie întreagă de specialități. Turismul, un mijloc de întărire a sănătăţii oamenilor muncii şi de educaţie patriotică Realizările oficiului local. Propuneri Trecerea oficiului naţional de turism, la Confederaţia Generală a Muncii, constitue,e o importantă realizare. Odată luată asupra sa, această sarcină, Confederaţia Generală a Muncii, a ştiut să pună la îndemâna tuturor oamenilor muncii posibilitatea de a-şi cunoaşte ţara şi de a împărtăşi din frumuseţile naturii, unde vor putea găsi în zilele de repaos posibilitatea să se odihnească şi să se fortifice. Muncitorii de toate naţionalităţile de la oraşe şi sate, petrecându-şi împreună repaosul In mijlocul naturii se vor cunoaşte mai bine şi vor întări prietenia, ce există Intre el. Turismul va contribui astfel la desvoltarea sentimentului patriotic şi dementarea prieteniei tuturor oamenilor muncii. Turismul constitue un factor important pentru întărirea unităţii politicomorală, a poporului muncitor. Pa plan local In Moldova dragostea pentru excursii nu e atât de dasvoltată, ca în oraşele din Ardeal, unde Dumineca cetatenii năvălesc într'o imensa avalanşă, spre colturile pitoreşti din jurul oraşului Poate aceasta se datoreşte şi faptului că în Moldova n’avem chiar peisagii atât de pitoreşti ca în Ardeal, bunăoară. Moldova are totuşi atâtea privelişti, care iii încântă ochiul. Dacă ne referim la Iaşi, împrejurimile sunt destul de ispititoare pentru a te determina sa le vizitezi. Astfel la Bârnova, la o altitudine de 400 m„ podurile seculare de stejar, oferă privelişti încântătoare. La Repedea, pe înălţimile ce domină întreaga regiune in locuri cu nuanţă arheologică, priveliştea panoramcâ a Iaşului îţi fură privirea. Alte locuri reconfortante ca Schitul lui Târâţă, Poeni, Dobrovăţ străjuesc împrejurimile oraşului. La Breazu avem frumoase păduri şi podgorii. La Ciric, lac în coasta Iaşului, cu posibilităţi de pescuit. De la mănăstirea Galata şi Cetafaia, ţi se oferă o mică privelişte, a vechei cetâţi de scaun a Moldovei, Realizări Până In prezent, Biroul A. LOGHIN — Continuare In pag. 37 a — mrnu este o boala ta uitate alte Ofensiva ştiinţei ruse şi sovietice contra bâtrâneţel. Organismul este direct influenţat de factorii sociali. Prelungirea vieţii este posibili numai In societatea socialistă Pe timpul lui Alexandru III „ţarul călău“, în închisoarea Ohranel din Kiev, s’a născut un copil al cărui părinţi (Alex. Bogomoreţ, un medic de ţară şi soţia sa) fuseseră arestaţi ca membri „Uniunii muncitoreşti din Sudul Rusiei“, organizaţie clandestină care lupta pentru răsturnarea ţarului. Intre douăaudienţede tribunal, un poliţai îl ducea pe noul născut la măria ca să-l alăpteze. Ea îşi sfârşi zilele In surghiun iar bărbatul ei nu revăzu copilul decât după 10 ani, când se Inapoie din Siberia. A trecut o jumatete de veac. Revoluţia din Octombrie nimici regimul ţarist şi deschise căi largi oamenilor înzestraţi. Copilul născut nu muceda închisoare din Kiev, devenise profesorul Alex. Bogo, de A. GUTOROVICI molet, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Ohranei, membrul al Academiei de Ştiinţe din U. R. S. S., celebrul inventator al sefului X.C.S., vestit prin geniul său în cercurile savanţilor din lumea întreagă Willian Lawrence, unul din cei mai cunoscuţi ziarişti americani, scrie In 1943, că, „acest ser, capabil să întinerească omul, constitues o descoperire mai importantă pentru omenire decât bomba atomică“. Câte absurdităţi nu s’au lansat In legătură cu acest ser, calificat drept „elixir al vieţii*. Begomoleţ, om de ştiinţă, s'a ferit de el însuşi de orice concluzii pripite. Totuşi chiar dacă este încă imposibilă prelungirea vieţii până la 150 ani, vârstă pe care naturalistul francez Buffon o considera ca limita normală, descoperirea lui Bogomoleţ, nu constitue mai puţin un pas important spre realizarea uneia din cele mai vechi vise ale omenirii longevitatea. Longevitatea nu este numai o problemă medicală In cursul uneia din călătoriile făcute in U.R.S.S., Henry Barbusse a întâlnit într'un sat Caucasian un ţaran în vârstă de 140 ani, tatăl unei fete de 26 ani, care dovedea o vigoare şi o agilitate neobişnuită. Recent, s’a sărbătorit Intr’un sat din regiunea Kursk, a 115-a aniversare a unei ţărance al cărei fiu mai mare, în vârstă de 92 de ani, este învăţător în colhoz. Longevitatea n’are naționalitate. Un francez cu numele Savin care a luat parte — Continuare în pag. 2-a — In judeţul laşi Se clădesc un număr de 10 şcoli elementare Începând cu anul şcolar 1940-1950, In judeţul laşi vor funcţiona incă 10 şcoli elementare. Au Început lucrările preliminarie pentru construirea noilor localuri de şcoli. La Borosola, Probota, Cârniceni şi Ungheni şcolile care se ridică vor avea câte patru săli de clasă , cele care se clădesc la Băiceni, Corneşti, Coada Stâncii Movileni, Cristeşti şi Valea Oilor vor avea câte două săli de clasă. Deasemeni se vor mai infiinta un număr de grădiniţe de copii. Intre primele ce se vor creia vor fi cele de la Ceplenica şi Dumbrava. Cantitatea de 8 jum. vagoane var necesară construcţiei acestor şcoli a şi fost procurată. Transportul materialelor de construcţie se face prin munca voluntară a ţărănimii muncitoare. Ministerul învăţământului Public a programat următorul material pentru Înzestrarea şcolilor din Judeţul Iaşi care in prezent duce lipsă de material didactic sau posedă material deteriorat, 1467 bănci, 71 catedre, 70 tabele şi 200 hărţi ale Republicii Populare Române. Vineri 10 iurtie 1949 Redacţia IAŞI, STR. ŞTEFAN cel MARE Nr. 5 Administraţia IAŞI, STR. CUZA VODĂ Nr. 50 TELEFOANE» .Redacţiii Administraţia Serv. de noapte;Nr. 1205 - 121- 204* 1 161) Telegrame sosite din Paris ne anunţă descoperirea unui vast complot îndreptat împotriva Republicii, complot organizat de oamenii lui de Gaulle, care se visează führer al Franţei, cu sprijinul direct al unor înalţi dregători din poliţia lul Jules Moth. Faptul că fasciştii francezi se organizau pentru doborârea violentă a celei de a patra Republici franceze nu este întâmplător, dat fiind nu numai libertatea de care se bucură, dar şi sprijinul activ, susţinut şi continuu pe care îl acordă fasciştilor generalului de Gaulle, oficialitatea, pariuidele aşa zisei forţe a treia, toţi acei care au înfeudat Franţa imperialismului american. Fiindcă toţi aceştia, la rândul lor, sunt gropari ai Republicei Franceze, fiindcă toţi aceştia îşi dau seama că până şi platonicile libertăţi înscrise în constituţia unui stat bughez prezintă un pericol pentru poziţia lor de clasă dominantă, asupritoare, împotriva căreia poporul se ridică în massă. Când comuniştii au fos alungaţi din consiliile municipala şi înlocuiţi ca gaullişti, când gaulliştii sunt folosiţi de poliţia, pentru a sparge grevele muncitoreşti, când întrunirile gaulliste sunt păzite de poliţie, nu există motiv să ne mirăm că ofensiva gaullistă ia asemeni proporţii încât ameninţă bazele înseşiri Republicei. Când poliţia lui Mock în loc să-şi îndrepte asee cuţişul vigilenţei sale îmi potriva duşmanilor Republici, îl îndreaptă înpotriva celor ce luptă pentru pace şi Independenţa Franţei, împotriva comuniştilor, e explicabil anmestecul unor înalţi comisari în templotul organizat de gaullişti. Faptele sunt cu atât mai evidente, cu căt guvernul francez a păstrat o tăcere mai mult decât suspectă asupra complotului de la 20 Mai până astăzi, cu căt 11 din cei 16 complotişti arestaţi au fost eliberaţi, cu cât toate ziarele de dreapta şi cele ale „forţei a treia* caută să diminueze importanţa complotului descoperit. Şi aceasta, in timp ca fruntaşii ui comunist Fortmond Bonlé i s’a ridicat imuntatea parlamentară, în timp ce lui Jacques Ducos, secretar al P.C.F- ului, i s’a intentat proces pentru simplul fapt că ION LUCREȚIU — Continuare în pag. 2-a Cronica externă Groparii Republicii Franceze La Atelierele C. F. R. Nicolina mărilor primite din partea organizaţiei de Partid, remarcabile succese în ceea ce priveşte economiile. II — 81 tone păcură -- 30162 kg. motorină -• 500 kg. ulei şi altele sunt economiile obţinute pe luna Maiu rilor socialiste şi a îndrumă rând seama da faptul că un punct deosebit de important în îndeplinirea Planului de Stat pe 1949 îl constitue realizarea a cât mai multe economi, muncitorii atelierelor C. F. R. Nicolina au dat în cursul lunii jai o adevărată bătălie pentru întrebuințarea a cât mai puțin combustibl, pentru economisirea de materie primă şi pentru lichidarea risipei de material auxiliar. Pe şantier, în secţii, ateliere şi la uzina electrică, ceferiştii ieșeni au obţinut în cadrul întreceIn fruntea celor care au realizat cele mai multe economii s’au clasat muncitorii de la uzina electrică a atelierelor, întrebuinţând raţional combustibilul, aceştia şi-au încheiat bilanţul cu un veritabil succes. Astfel, totalul păcurei economisite se ridică la 81 tone, ceea ce însumează 178200 lei. Deasemeni au mai fost economisite 30.162 ha motorină în valoare de 150660 lei şi 500 kg. ulei In valoare de 20000 Iei. * Urmează apoi secţia Il-a vagonat, care s’a încadrat în aceiaşi luptă, obţinând economii importante. Astfel, consumul de ulei, vaselină şi cânepă alocat secţiei, a fost redus—datorită înlăturării risipei—cu 25 la sută.' In acelaş timp s’a economisit folosind în mod raţional deşeurile, 500 kg. tablă, 200 metri ţeavă veche, 200 kgr. fier 70 | 200 şi 200 kg. fier tip II. Preocupaţi de aceiaşi problemă, muncitorii din secţia de tinichigerie au redus şi ei consumul de tablă şi cuie cu 10 la sută, fără a diminua cantitatea sau calitatea luscrului efectuat. *