Opinia, iunie 1949 (Anul 41, nr. 819-844)

1949-06-10 / nr. 827

­ f *---------------------------------­ La o serie de magazine i*a încetăţenit obiceiul de­­ nu ţi­ se vinde o marfă, dacă nu consimţi să cum­peri altă mărfi care nu-fi este necesara. Faptul e cu atât mai regretabil cu cât acest o­­bice­iu a fost adoptat şi de alte magazine de stat şi cooperative. A­st­fel o gospodină, ne-a relatat că la Cooperativa ,Solidaritatea“ nu­­ s'a vândut un sfert de kilo*­iram de zahăr rdin cota libera, până r.\t acceptat sa cumpere două nap o* Utana”. Iar muncitorul Max Mos­­novici, ster­iot­ipar la ate­li­erele „Lupta Moldovei*, ne-a declarat că la una din gheretele Aprozarului din Picta Halei nu s’a vândut in ziua de 7 crt. cireşi, dacă nu cumpărat mărar. E o situafie care se da­­toreşte faptului că in co­merţul de Stat şi coope­­ralist se mai găsesc incă elemente care nu s’a des­­barat da vechile concepţii negustoreşti. E o situaţie care trebue curmată cât mai rapid şi care demonstrează nece­sitatea intensificării mun­­cii educativa a comitetelor sindicale din magazine. Necesitatea sporirii cutiilor poştale Ziarul nostru a arătat intr’un reportaj publicat zilele trecute că Admis­nistraţia Poştelor şi T­­­lecomunicaţiilor din Iaşi a luat o serie de măsuri pentru reorganizarea ser­viciilor. Am subliniat faptul că localul clădirii Telefoa­nelor din strada Repu­­blicii va fi In aşa moda­­menajat Încât să funcţio­neze acolo toate servi­ciile poştale (recoman*­date, mandate, telegrame, mesagerii etc.), precum şi serviciile telecomunicaţii (telefon şi telegraf). Pentru o cât mai bună organizare a Administra­ţiei Poştei şi Telecomu­nicaţiilor din Iaşi, propu­nem acestei administraţii să sporească numărul cu­tiilor poştale, instalân­­du-se asemenea cutii in cartierele îunde ele lip­sesc, iar pe fiecare cutie să se menționeze orele la care se ridică corespon­dența. ANUL 41 Nn 827 ABONAMENTE ini 4 Lei Le! 360 { J i J î \ \3 Iun! ' i V W • - MB KDflR xu»t»nSSRA^ waEătoare ' i* 5.000 .. întreprinderi,autorica pa­no «a a teller el«t tipografic* ASI Shyf ȘTEFAN CEL MARE 50-53 ZltAR POPULAR COTROIA­N 680 copii din oraş şi judeţ vor pleca în co­lonii la mare şi la munte In vara aceasta vor fi trimişi In colonii a­­menajate In staţiuniie climaterice de la munte şi mare 340 copii din oraş şi 340 dlrt judeţ Intre 4 şi 14 ani. Copiii aceştia au fost recrutaţi din rândurile populaţiei muncitoare, după un prealabil şi se­rios examen medical. In vederea unei bune educări şi Îngrijiri a a­­cestor copii, a fost or­ganizată o şcoală pe care o urmează 27 de Învăţători, învăţătoare şi profesori. Şcoala,con­­dusă de d-na Buţil Mi­­nodora, secundată de d-nii Ocneanu şi Lapote­n­tin, funcţionează de la 27 Aprilie şi işi închide cursurile la 25 Iunie. Lecţiile predate se referă la probleme de educaţie infantilă şi la problemele politice pe care regimul de demo­craţi populară le ri­dica. BIROCRATISMUL, duşman al Planului de Stat Manevrarea vagoanelor cu materiale destinata şantierului Filaturii ****/*** Ţesătură trebue reglementată Pe şantierul filaturii Socola se munceşte intens, se di­spr pentru îndeplinirea prevederilor Planului de Stat. In imensul furnicar de oameni care se străduiesc conţinu dourr echipe de muncitori stau şi aşteaptă. Sunt echipele speciale de descurcatori ai vagoa­nelor ce sosesc aducând materialele necesare cons­trucţiei. Şi nu aşteaptă aceştia pentru covor ei, ci pentru câ vagoanele sosite în gara Socola, n'au fost trase încape linia da garaj a şantierului. Dascărcătorii aşteaptă A trecut o oră, apoi încă una şi încă una, până la prânz. —Ce naiba nu trag ăş­tia vagoanele, că au so­sit d* ezi dimineaţa" spune unul dintre aceştia, amă­rât că a pierdut o jumă­tate de zi fără si câştige nimic. —„M’aşi duce acasă dar mi gândesc ca vin acuşi vagoanele şi n’o avea cine le descărca răspun­de un altul. —„Ştiţi ce tovarăşi ?— Intervine şeful echipei pr­ia să mergem noi !n sta­ţie şi să vedem că s’a întâmplat acolo de nu pot fi băgate vagoanele noas­tre. Insuşindu-şi propune­rea, aproape 30 de mun­citori au părăsit şantie­rul Indreptându-se spre gara Socola. ... şi vagoanala aşteaptă Acolo, pe o linie „moar­tă" au văzut descărcătorii vagoanele destinate şan­tierului. Zăceau uitate. —„Se vede că nu-s lo­comotive"— îşi dă unul părerea. —„Ba uite celo două, care manevrează nişte va­goane“— Ii răspund* un altul. —„Te pomeneşti că şi acelea-s ale noastre. —„Da de unde, interveni un acar — Nu vedeţi că-s încărcate cu bălegar. A dat dom* şef ordin să ridicăm bălegarul de pe câmp şi, de dimineaţă ma­nevram să te scoatem din staţie. Şeful gării era nervos, aşa că oamenii au plecat amărtţi precum au venit.* Deabia după ora 8 sea­ra cu toate insistenţele conducerii şantierului de a Ie trage pe linia de garaj mai curând, au intrat cele 13 vagoane cu materiale In curtea filaturii... Deosebit de faptul că prin această întârziere s’a Încetinit ritmul muncii şi mai mulţi oameni n’au pro­dus nimic Intr’o zi, mai trebue adăugat şi faptul că pe­­tru descărcatul ace­lor vagoane s’a plătit du­blu, adică efortul depus noaptea. O grăbi car« strici Dar, şantierul filaturii So­­cola, sau mai bine spus In­troducerea materialelor so«­site, suferă din partea sta­ției C. F. R. Socola și alte neajunsuri care pe lângă a­­ceea că stingheresc munca încarcă In mod cu totul inu­til cheltuielile de construc­ție. Astfel, In ziua de 1 Iunie S. LEONTE -1 Continuare In pag. 3«a — Mi . . ■ - - ——■ -«e- Inca două depozite Condemn la lasi care sunt (n­odsiit$ii|* «fa Hdicare a lemnelor ^Societatea Comerciali de Sat „Condemn" ialiinteszfl fe cursul acestei suptimasi la Iaşi încă două depozite Condemn si anume unul In strada Sft. Andrei si unul in grada Tataraji. Această măsură a fost luată pentru os massele munen­are în aceste cartiere *1 fie In-S snite la procurarea lemne­­i de foc. Cu acesta două noui depoz­ite, Comlemn­ul va avea în tocalitate patru depozite de I»m­ae. Actualmente există In Iaşi depozitele din Şoseaua Moa­ra de Foc 20 şi din strada Bradului (la bariera Nico­­lina). Societatea Condemn ne mai Informează că posesorii cartelelor nu sunt obligaţi să ridice deodată întreaga can­titate de lemne la care are dreptul. Lemnele pot fi ridicate e­­şalonat, In mai multe trans­porturi,­­** decupându-se de fiecare dată bonurile echiva­­lente cu cantitățile cumpă­­rate. Centrofarmul din Iaşi a primit o im­portantă cantitate de medicamente sovie­tice Centrofarm Iași a primit o importantă cantitate de me­dicamente sovietice care vor fi distribuite deîndată. „ Intre medicamentele sosite, se află pe lângă preparate de bază, de care noi mai ducem lipsă ș­ o serie întreagă de spe­cialități. Turismul, un mijloc de întărire a sănătăţii oamenilor muncii şi de educaţie patriotică Realizările oficiului local. Propuneri Trecerea oficiului naţio­nal de turism, la Confede­­raţia Generală a Muncii, constitue,e o importantă rea­lizare. Odată luată asupra sa, această sarcină, Confede­raţia Generală a Muncii, a ştiut să pună la înde­mâna tuturor oamenilor muncii posibilitatea de a-şi cunoaşte ţara şi de a împărtăşi din frumuseţile naturii, unde vor putea găsi în zilele de repaos posibilitatea să se odih­nească şi să se fortifice. Muncitorii de toate na­ţionalităţile de la oraşe şi sate, petrecându-şi împre­ună repaosul In mijlocul naturii se vor cunoaşte mai bine şi vor întări prie­tenia, ce există Intre el. Turismul va contribui astfel la desvoltarea sen­timentului patriotic şi d­e­mentarea prieteniei tutu­ror oamenilor muncii. Turismul constitue un factor important pentru întărirea unităţii politico­­morală, a poporului mun­citor. Pa plan local In Moldova dragostea pen­tru excursii nu e atât de dasvoltată, ca în oraşele din Ardeal, unde Dumineca cetatenii năvălesc într'o i­­mensa avalanşă, spre coltu­­rile pitoreşti din jurul ora­şului Poate aceasta se dato­­reşte şi faptului că în Mol­­dova n’avem chiar peisagii atât de pitoreşti ca în Ar­­deal, bunăoară. Moldova are totuşi atâtea privelişti, care iii încântă ochiul. Dacă ne referim la Iaşi, împrejurimile sunt destul de ispititoare pentru a te de­termina sa le vizitezi. Astfel la Bârnova, la o altitudine de 400 m„ podu­­rile seculare de stejar, oferă privelişti încântătoare. La Repedea, pe înălţimile ce domină întreaga regiune in locuri cu nuanţă arheo­logică, priveliştea panora­­mcâ a Iaşului îţi fură pri­virea. Alte locuri reconfortante ca Schitul lui Târâţă, Poeni, Dobrovăţ străjuesc împreju­rimile oraşului. La Breazu avem frumoase păduri şi podgorii. La Ciric, lac în coasta Iaşului, cu posibili­tăţi de pescuit. De la mănăstirea Galata şi Cetafaia, ţi se oferă o mică privelişte, a vechei ce­­tâţi de scaun a Moldovei, Realizări Până In prezent, Biroul A. LOGHIN — Continuare In pag. 37 a —­ mrnu este o boala ta uitate alte Ofensiva ştiinţei ruse şi sovietice contra bâtrâneţel. Organismul este direct influenţat de factorii sociali. Prelungirea vieţii este posibili numai In societatea socialistă Pe timpul lui Alexandru III „ţarul călău“, în închisoa­rea Ohranel din Kiev, s’a născut un copil al cărui părinţi (Alex. Bogomoreţ, un medic de ţară şi soţia sa)­­ fuseseră arestaţi ca membri „Uniunii muncitoreşti din Sudul Rusiei“, organizaţie clandestină care lupta pen­­tru răsturnarea ţarului. In­tre două­­audienţe­­de tri­bunal, un poliţai îl ducea pe noul născut la măria ca­­ să-l alăpteze. Ea îşi sfârşi zilele In surghiun iar bărba­tul ei nu revăzu copilul de­cât după 10 ani, când se Inapoie din Siberia. A tre­cut o jumatete de veac. Re­voluţia din Octombrie nimici regimul ţarist şi deschise căi largi oamenilor înzestraţi. Copilul născut nu muceda închisoare din Kiev, deve­nise profesorul Alex. Bogo, de A. GUTOROVICI molet, preşedintele Acade­miei de Ştiinţe a Ohranei, membrul al Academiei de Ştiinţe din U. R. S. S., ce­lebrul inventator al sefului X.C.S., vestit prin geniul său în cercurile savanţilor din lumea întreagă Willian Lawrence, unul din cei mai cunoscuţi ziarişti americani, scrie In 1943, că, „acest ser, capabil să întinerească omul, constitues o descoperire mai i­mportantă pentru omenire decât bomba atomică“. Câte absurdităţi nu s’au lansat In legătură cu acest ser, calificat drept „elixir al vieţii*. Begomoleţ, om de ştiinţă, s'a ferit de el însuşi de orice concluzii pripite. Totuşi chiar dacă este încă imposibilă prelungirea vieţii până la 150 ani, vârstă pe care naturalistul francez Buf­­fon o considera ca limita normală, descoperirea lui Bogomoleţ, nu constitue mai puţin un pas important spre realizarea uneia din cele mai vechi vise ale omenirii longevitatea.­ Longevitatea nu este numai o problemă me­dicală In cursul uneia din călă­toriile făcute in U.R.S.S., Henry Barbusse a întâlnit într'un sat Caucasian un ţaran în vârstă de 140 ani, tatăl unei fete de 26 ani, care dovedea o vigoare şi o agilitate neobişnuită. Recent, s’a sărbătorit In­­tr’un sat din regiunea Kursk, a 115-a aniversare a unei ţărance al cărei fiu mai mare, în vârstă de 92 de ani, este învăţător în colhoz. Longevitatea n’are națio­nalitate. Un francez cu nu­mele Savin care a luat parte — Continuare în pag. 2-a — In judeţul laşi Se clădesc un număr de 10 şcoli elementare Începând cu anul şcolar 1940-1950, In judeţul laşi vor funcţiona incă 10 şcoli ele­mentare. Au Început lucrările preli­minarie pentru construirea noilor localuri de şcoli. La Borosola, Probota, Cârniceni şi Ungheni şcolile care se ri­dică vor avea câte patru săli de clasă , cele care se clă­desc la Băiceni, Corneşti, Coada Stâncii Movileni, Cris­­teşti şi Valea Oilor vor avea câte două săli de clasă. Deasemeni se vor mai in­­fiinta un număr de grădiniţe de copii. Intre primele ce se vor creia vor fi cele de la Ceplenica şi Dumbrava. Cantitatea de 8 jum. va­­goane var necesară construc­ţiei acestor şcoli a şi fost procurată. Transportul materialelor de construcţie se face prin munca voluntară a ţărănimii muncitoare. Ministerul învăţământului Public a programat următorul material pentru Înzestrarea şcolilor din Judeţul Iaşi care in prezent duce lipsă de ma­terial didactic sau posedă material deteriorat, 1467 băn­ci, 71 catedre, 70 tabele şi 200 hărţi ale Republicii Po­pulare Române. Vineri 10 iurtie 1949 Redacţia IAŞI, STR. ŞTEFAN cel MARE Nr. 5 Administra­ţ­i­a IAŞI, STR. CUZA VODĂ Nr. 50 TELEFOANE» .Redacţiii Administraţia Serv. de noapte;­­Nr. 1205­­ - 121- 204* 1 161) Telegrame sosite din Paris ne anunţă descope­­rirea unui vast complot îndreptat împotriva Re­publicii, complot organi­­zat de oamenii lui de Gaulle, care se visează führer al Franţei, cu spri­­jinul direct al­ unor înalţi dregători din poliţia lul Jules Moth. Faptul că fasciştii fran­cezi se organizau pentru doborârea violentă a ce­lei de a patra Republici franceze nu este întâm­plător, dat fiind nu numai libertatea de care se bu­cură, dar şi sprijinul activ, susţinut şi continuu pe care îl acordă fasciş­tilor generalului de Gau­lle, oficialitatea, pariui­dele aşa zisei forţe a treia, toţi acei care au înfeudat Franţa imperia­lismului american. Fiindcă toţi aceştia, la rândul lor, sunt gropari ai Republicei Franceze, fiindcă toţi aceştia îşi dau seama că până şi plato­­nicile libertăţi înscrise în constituţia unui stat bu­ghez prezintă un pericol pentru poziţia lor de clasă dominantă, asupritoare, împotriva căreia poporul se ridică în massă. Când comuniştii au fos­­ alungaţi din consiliile municipala şi înlocuiţi ca gaullişti, când gaulliştii sunt folosiţi de poliţia, pentru a sparge grevele muncitoreşti, când întru­nirile gaulliste sunt pă­zite de poliţie, nu există motiv să ne mirăm că o­­fensiva gaullistă ia ase­­meni proporţii încât ame­­ninţă bazele înseşi­ri­ Republicei.­­ Când poliţia lui Mock în loc să-şi îndrepte asee cuţişul vigilenţei sale îmi potriva duşmanilor Re­­publici, îl îndreaptă în­­­potriva celor ce luptă pen­tru pace şi Independenţa Franţei, împotriva comu­niştilor, e explicabil an­mestecul unor înalţi co­misari în templotul organ­­izat de gaullişti.­­ Faptele sunt cu atât mai evidente, cu căt gu­vernul francez a păstrat o tăcere mai mult decât suspectă asupra complot­­u­lui de la 20 Mai până astăzi, cu căt 11 din cei 16 complotişti arestaţi au­ fost eliberaţi, cu cât toate ziarele de dreapta şi cele ale „forţei a treia* caută să diminueze importanţa complotului descoperit. Şi aceasta, in timp ca fruntaşii ui comunist F­o­­rtmond Bonlé i s’a ridicat imun­tatea parlamentară, în timp ce lui Jacques Duc­os, secretar al P.C.F- ului, i s’a intentat proces pentru simplul fapt că ION LUCREȚIU — Continuare în pag. 2-a Cronica externă Groparii Republicii Franceze La Atelierele C. F. R. Nicolina mărilor primite din partea organizaţiei de Partid, re­­marcabile succese în ceea ce priveşte economiile. II — 81 tone păcură -- 30162 kg. motorină -• 500 kg. ulei şi altele sunt economiile obţinute pe luna Maiu rilor socialiste şi a îndrum­ă r­ând seama da faptul că un punct deosebit de important în îndeplinirea Planului de Stat pe 1949 îl constitue realizarea a cât mai multe economi, muncitorii atelierelor C. F. R. Nicolina au dat în cursul lunii jai o adevă­rată bătălie pentru între­­buințarea a cât mai pu­țin combustib­l, pentru e­­conomisirea de materie primă şi pentru lichidarea risipei de material auxi­­liar. Pe şantier, în secţii, ateliere şi la uzina elec­­trică, ceferiştii ieșeni au obţinut în cadrul întrece­In fruntea celor care au realizat cele mai multe eco­nomii s’au clasat muncitorii de la uzina electrică a ate­lierelor, întrebuinţând raţio­nal combustibilul, aceştia şi-au încheiat bilanţul cu un veritabil succes. Astfel, totalul păcurei e­­conomisite se ridică la 81 tone, ceea ce însumează 178200 lei. Deasemeni au mai fost economisite 30.162 ha motorină în valoare de 150660 lei şi 500 kg. ulei In valoare de 20000 Iei. * Urmează apoi secţia Il-a vagonat, care s’a încadrat în aceiaşi luptă, obţinând eco­nomii importante. Astfel, consumul de ulei, vaselină şi cânepă alocat secţiei, a fost redus—dato­rită înlăturării risipei—cu 25 la sută.'­ In acelaş timp s’a econo­misit folosind în mod raţio­nal deşeurile, 500 kg. tablă, 200 metri ţeavă veche, 200 kgr. fier 70 | 200 şi 200 kg. fier tip II. Preocupaţi de aceiaşi pro­blemă, muncitorii din secţia de tinichigerie au redus şi ei consumul de tablă şi cuie cu 10 la sută, fără a diminua cantitatea sau calitatea lus­crului efectuat. *

Next