Opinia, august 1949 (Anul 41, nr. 872-896)
1949-08-02 / nr. 872
Cuiffl propagă „cultura“ militariştii americani în Japonia De la specula cu ţigări la jaful organizat al obiectelor de valoare — Generalul Mac Artur... amator de antichităţi Soldaţii americani terorizează populaţia japoneză ! Propaganda oficială affl&ericisnâ încearcă să cre- 3eze impresia că trupele «mericane din Japonia sunt propagatorii ceiei mai îna*feilate »culturi şi democraţii “. Cei trei ani s' ju®t«!»te care s’au scurs ctla capitularea Japonie', »0 dovedit insă că poţi» Rea clicii militare americane în Japonia nu corespunde nici pe departe seestăr afirmaţii. Coonaetorii americani îi tra» Seszi pe japonezi ca pe « trasă inferioară. Ofiţerii superiori ai araisatei americane de ocupaţie întreţin, în majoritatea lor, legături cu mu»tişii distriaşi şi cernerii nţi japonez . Aceste lefturi favorizează înflorirea corupţiei şi tr.chrierea de afaceri dubioase, care aduc beneficii imense ex ît.riior americani, in .Japonia se ştie că Mic Arthur a cumpărat în o» suşul Koto, antichităţi pen» tru suma de 300 milioane jei. El a achiziţionat dea izmenea un important »»măr de acţiuni ale celei mai mari companii naive japoneze, „Nihon Iusen Kabusik* Kaisu“. Mac Artur se îmbogăţeşte, deasemenea, pe seama da»urilor primite din partea directorilor companiilor şi asociaţiilor industriale. Cu fieeaşi „activitate“ se oiupă intr'o măsură mii mne sau mai mică şi cei»feiţi generali americani din Isfailt». Ofiţerii de grad inferior, urmând exemplul susţirorilor, nu scapă nici « ocazie ca să se îmborâţească. Zarul .Stars *re Stripes“ a scris că maiorul Chiefs a luat o naltă de 90.000 yeni, un oi de mătase, 3 biere fubrifiante şi alte lutru» preţioase. Soldaţi», marinarii ş, o» S terii armitei de ocupaţie, î ntorcându-se în Staff .e Unite aduc deob’cei r» ei numeroase ,am:nu *bî", jefuite de Japonia.O » 1945 până azi, ei au sosi? ai din Japonia iu*»u,un preţ pise în valoare «*e sute de rainioane dolari, printre care obiecte fie platină, aur şi argint, opere de artă şialte bunuri. După cum a anunţat ziarul „Stars and Stripes*', colonelul Edward Murray, care a slujit în armata lui Mac Arthur, a felul! In Japonia lucruri preţioase, în valoare de râieva sute de mii de titluri. Jafurile şi speculaţiile »» devenit ocupaţia favorită a colniz* tori tor emericani în Japona. Ei jeluesc nu numai populaţia japoneză, ci şi magazele şi depoziele armatei. ' îu.ictfie jeluite sunt vân«»v-nîte la bursa neagră. Militarii americani a* flaţi In Japonia, speculează orice, începând cu ţigările şi teminând cu automobilele. Acest fapt nu poate fi ajuns nici de presa americană, care categoriseşte cu toată discreţia aceste speculaţii în categoria „venituri or suplimentare*. Aceste „venituri“ reprizărt, deseori, zeci de mii de yfiri. Z.ru! Stars and S r ■ pes" a arătat că locoteriatul John Ward a vândut la bursa neagră 7900 pietre de brichete ș 500 pachete țigări. Acelaș ziar scria despre locotenentul Dunas, care a vândut la bursa neagră o cantitate importantă de articole sustrase dintr’un depozit al armatei. Pentru a înlătura urme delictelor, militarii mericani organizezi incendierea magaziior cu îmbrăcăminte și produse alimentare. Ziarele japoneze scriu zilnic despre pedepsele dine cetit Miilor japonezi pentru vânzare, de bunuri maitare americane. Dar presa nu are voie să arate că aceste bunuri au fost cumpărate deja militarii americani. Când apare pe stradă un sodat sau un marinar american, populaţia japoneză este înspăimântată. Japonezii cari locuiesc în apropierea rezirmelor trupelor de ocupaţie, sunt atât de speriaţi, încât merg spre casele lor pe ocolite, evitând să se întâlnească cu militarii americani. Ştirile desin fărădelegile colonizatorilor americani pătrund chiar şi in presa publicata de forţele de ocupaţie. Ce e drept, în ziarele militare americane nu sunt publicate decât acele ştiri in care se arată că vinovaţii au primit o pedeapsăseveră“ din partea Consodamentului. Dar şi aceste fapte sunt suficiente pentru a ne face o idee despre aspectul moral al soldaţilor, marinarilor şi ofiţerilor americani. Iată câteva din aceste ştiri la Cobe. Soldatul Eugen Bozaki a împuşcat un hamal japonez. In centrul oraşului Tokio, lângă redacţiadarului „Asihi“ doi soldaţi din prima divizie de cavalerie au aruncat de pe podul Skibasi, o fată japoneză, pentru că refuzase să petreacă noaptea cu ei. Cinci soldaţi americani beţi au pătruns cu o maşină în strulţime şi au rănit grav II japonezi. După aceea, soldaţii amerienni au omorât în bitae, doi şoferi japonezi. Continuându-şi călătoria, americanii au izbit cu mişina încâ un japonez şi, pentru a nu lăsa nici o urmă, Tau omorât. Zfl.ru! „Stars and Stripes“ relevă că în oraşul Sapor (insula Hokkaido) trupele americane au o deplină libertate de acţiune, „având In vedere condiţiile strategice şi alte condiţii speciale ale acestei regiuni*. In consecinţă, într’o singură lună, poliţia mii Acră americană a impus,dat fără nici un motiv, pe străzile oraşului, 21 de japonezi. Forţele de ocupaţie interzic ziarelor japoneze să scrie despre crimele comise de americani. Astfel, de pidă, ziarul „Hakaido Sabun“ a publicat o ştire în care relata o serie de cazuri când japonezii au fost jefuiţi. Totodată, ziarul arată că criminalii au lăsat „urme prea vizibile“. Pentru această ştire, redactorul ziarului a primit un avertisment sever din partea autorităţilor americane. La Tokio şi în alte oraşe japoneze, se poate vedea cum sodaţii americani beţi „se distrează“ în cluburi, grădini şi în ale locuri pubice. In sălile de teatru şi de cinematograf, militarii americani intră de obiceiu în timpul reprezentaţiei, ilueră, înjură, fac observaţii cinice. Dacă un japonez îndrăzneşte să spună ceva este lovit pe loc. Am putea cita încă multe alte fapte dar şi cele numărate mai sus caracterizează destul de elocvent metodele şi obiceiurile propagatorilor „celei mai înaintate culturi d civilizaţia“. UNIVERSITĂŢILE Marxist-Leniniste serale (Urmare di a «oamenilor de art?, atu* ib.'zâ 750 .artist', regizori, muzicanţi, pictori şi seup-Studiai în această Unt'tversitate se face după un pspigram deosebb, iar conferinţele teoretice se bucură de o mare popularitate. Une dis»eceste conferinţe ,a fost liuetrată cu episoade din piesele „Chestiunea rusii", „Ri«lării» adânci" şi altele, cari înfâţişează o descompunerea societăţii şi culturii burghst. Această timp a fost des» bătută de oamenii de aii p S. Birman, S. Tiapchin, N. Cea^lîghin, la o etl conferinţă tăoretică, care aprovocat interesul deosebit .al studen«' ■Viot, au luat cuvântul locii pag. I. ) Ieri. K. Z.bjv, S. Gaiaţin' tovfe, V. Duiova» Nu demult, la aceiaşi Universitate a avut loc o conferinţă cu tema „Pentru patriotismul sovietic în artă", ai cărei raportori au fost : regisorul I. Zivadschi, N. Petrov şi K. Kravcenko. Această conferinţă a ajutat studenţ lor să pătrundă mai adânc şi mai complet, înţelesul istoricelor deriziuni ale C.C. al P.C. (b) el U.R. S. S. despre artă şi literatură. Univers tatea marxist-leninistă de Kuigîşev îşi încheie in mod strălucit amil şcolar. E. are Facultăţi de inosofi, economie şi istorie, istoria arteor, şi ţine cursuri pe lângă direcţiunea căilor ferate, Comitetul de Partid al raionului Kirov, precum şi la două mari întreprinderi. Peste 1.000 de studenţi au terminat anul trecut Universitatea marxis leninistă din Irkuţk. Anul acesta, studiază 1.500 învăţători, medici, oameni de ştiinţe, oameni din conducerea organizaţilor de Partid şi administraţia sovietică. Studenţii au învăţat, individual, peste 30 de lucrări ale clasicilor marxism-leninismului. In Universităţile marxistleniniste serale, învaţă un mare număr de ofiţeri din Armata Sovietică. Anul acesta, se împlinesc trei ani de la inaugurarea Universităţii marxist-leniniste serale de pe lângă Casa Centrală a Armatei Roşii „M. V. Frunză“ din Moscova. In cele patru Facultăţi aie sale, istorică, istorico-militară, filosofică, economică, învaţă câteva sute de ofiţeri şi generali. Cursurile au loc de două ori pe săptămână. Lecţiile sunt ţinute de titularii cadrelor şi de pedagogii«srii din Academiile militare şi din Institute* de învăţământ superior din Capitală. Actualmente, în această Universitate se încheie «imul şcolar. Studenţii Facultăţii de istorie, vor da examene la urmîtoarele materii : Istoria Partidului Comunist (b) a U.R.S.S., istoria Uniunii Sovietice şi Materialismul dialectic şi istoric. La celelalte Facultăţi, în afară de materiile arătate mai sus, studenţii vor da examene şi la Istoria filosofiei, Istoria războaielor şi a tehnicii militare, Economia politică şi logică. La lucrările de seminar, cari ai avut loc acert,studenţii au dovedit cA poseda cunoştinţe temeinice asupra tuturor materiilor predatr. Rână şi in orăşelul Taganrog, situat pe ţărmul Mări de Azov, funcţionează o Universitate mai xlsi-leninistă serală, cu «400 de studenţi, in sălile de cursuri, pot fi văzuţi au. .numai studenţii proveniţi din uzine sau instituţii, uneori chiar şi membri familiei lor. Acolo studiazâ învăţătorul Zriin de la şcoala de meserii şi soţia lui, pedagogă la Institutul tehnic metalurgc, activistul Zaiţev şi soţia lui care este medic, soţi Kuzmir, Bondarciuc, PodguriVoinovschi, şi alţii. R dicar*e nivelului ideologic și teoretic a devenit preocuparea ccstrai de s*amă •* «omului sovitic. © PIR'fla PUNCTE In afară „Cumpăna La 15 August vor Începe la Teatrul Naţional din Iaşi repetiţiile în vederea deschiderii viitoarei stagiuni. Până atunci personalul artistic se află în vacanţă. Cine bate ! Cu toate acestea, chiiar în localitatea unde-şi petrece vacanţa majoritatea artiştilor ieşeni, nu s’a pierdut prilejul oferirii unor spectacole pentru populaţia muncitoare din împrejurimi cu piesa într’un act. Cine bate ? — o lucrare îndreptată împotriva superstiţiilor. Piese ttttui de „M nerii* şi , piese din nou, dramaturgie românească, jucate la sfârşitul trecutei stagiuni la Bucureşti şi în alte oraşe, se vor mai monta la Iaşi următoarele piese : „Sfânta Jane* de Eug. B. Marian (direcţia de scenă N. Moldovanu), piesă care combate misticismul, arătându-l ca un element al diversiunii imperialiste (acţiunea se petrece în America), „Medicul de plasă* de Costăthescu şi UIieru. Piese care desbat probleme evreieşti se vor juca nu numai la teatrele de Hrubă idiş, ci şi pe scena ieşană. Astfel sunt: „Pământul făgăduinţii* de A. Clopotaru şi „Schimbul de noapte* de Bruchstein. O piesă sovietică „Calea verde* este titlu* unei piese sovietice de Stirov, tratând problema inovatorilor în lumea muncito* rilor de cele ferofi. Umbra străină piesa lul Simonov care desh* te o problemă de actualitate pentru intelectuali va fi de asemenea re*, prezentată la Iaş*, avându-se în vedere populaţia studenţească şi şcolărească din oraşul nostru. Pace pe pământ piesă de A. Maliz şi Sk ar face parte din repertoriul occidental progresist şi se va juca într’o montare grandioasă la Iaşi. Piesa cuprinde foarte multe personagii, necesitând de aceea o distribuie largă. Repertoriul clasic Din repertoriul clasic universal se vor juca pe scena ieşanâ : „Revizorat“ de Gogol, „Visul unei nopţi de vora" de Shespeare şi „Burghiul gentilom“ de Mcnfie.ri G. Călinescu-nuvelist In editura „Contemporanul“ -a apărut „Treinuvele“ de G. Câinescu (Iubita lui N. Bălcescu, Catria a damnatu'. și Noi vrem pământ!). Caracterisî c p zel artistice a lui G« Că inc seu este puterea dscre tivă, talentul de a .caracter ia-1 personagiiie, care duce ia o por. itretistică i®orală încă mu demu t aprec atâ (Enigma Othe : avoratui Pascalopol/ mai ales). © fată sovietică este titlul unei minunate povestiri scrise de marele scriitor sovietic Hya Ehrenburg și apărută de curând in Editura de Stat- Este vorba „despre fata care a murit pentru a salva viața tovarășilor ei*". SPORT urm » Grija pentru sport şi sportivi, a Partidului Comunist (b) şi a Guvernului Sovietic Partidul Comunist (b),Guvernul sovietic şi I. V. Stalin, se îngrijise de sănătatea poporului sovietic, de educaţie juridică şi de desvoltarea sportului în U.R.S.S. Rezoluţiile Guvernului sovietic, cu privire la trecerea probelor pentru obţinerea insignei „Gata pentru muncă In Editura Partidului Muncitoresc Român a apărut R. MARX F. EXCELS OPERE ALESE Vol. I şi apărare*, instituirea „Zilei unionale a sporturilor*, înfilţarea titlului de „Maestru emerit al sportului U.R. S.S.“, conferirea de medalii de aur, constituirea asociaţiilor sportive de amatori şi a Comitetelor pentru thestunile de cultură fizică şi sport, învederează deosebita atenţie care se acordă educaţiei fizice în Uniunea Sovietică. In vira socialismului, se alocă anual sume importante pentru construcţii sportive, pregătirea cadrelor sportive şi realizarea inventaruui necesar sporturilor. Deasemeni, a fost cretată o vastă reţea de şcoli şi institute sportive. Cultura fizică este un important mijloc pentru educaţia comunistă a maselor. In cursul anului 1949, asecuţiile sportive ale sindicatelor vor pregăti 200.000 sportivi clasaţi şi 1.272.000 de purtători ai insignei „Gta pentru muncă şi aparare*, în competiţie pe primele 6 luni, 30 sportivi din rândurile Sindicatelor au câştigat medalii, de aur şi titlul de campioni ai URSS. De curând, Consiliul Central al Sindicatelor sovietice a luat hotărirea să se constitue—pe lângă sidicate •—Consilii pentru cutură fizică şi sport, cari vor contribui, desigur, la antrenarea maselor in muncaSportivă. Răspunzând griji Partidului Bolşevic şi a Guvernului sovietic, organizaţiile sportive trebue sa intărească în primul rând colectivele d,e b£(zî, care constae în» sMşi ft. metis .’Ier» O atenţie deosebită trebue acordată bunei organizări a secţiilor sportive, desvoltării tursmului Popular, sporturilor naționale, precum şi pregătirii sportive îngeneral. * Despre activitatea culturală la Cooperativa „ lui" Activitatea culturală se înjgheabă pretutindeni undelucrează împreună un mănunchi de oameni. AceaSta, deoarece oamenii muncii au devenit conştienţi de sprijinul pe care i€ poate oferi o carte bună, de folosul însuşirii unei tehnici mai înaintate. Oamenii muncii sunt setoşi de Imina cărţii, de bucuriile pe care le oferă arta.* Un exemplu edificator în această direcţie îl constitue activitatea culturală de la „Cooperativa 1 Mai”. Cei circa 600 de salariaţi ai Cooperativei lucrau până acum izolaţi, în ateliere mici şi nu aveau putinţa să se preocupe de probleme culturale. Acum ei pot scoate regulat o gezdă de perete, în condiţiuni mulţumitoare. Spunem în condiţiuni mulţumitoare, fiindcă în gazeta de perete nu se oglindeşte un spirit critic prea ascuţit. Pentru prima oară, muncitorii acestea au curajul să pună mână pe creion şi să-şi aştearnă gândi’riie ce-i frământă. Ceeace e foarte îmbucurător. Muncitorii Cooperativei au organizat şi un cor, un cor bun. Corul a fost însă organizat in vederea anumitor solemnităp. Acum, după ce a’«# consumat aceste solempii* tafî, nu mai există cor„ E aceasta o deficienţă serioasă care trebue lichidată în cel mai scurt timp posibi'. Trebue insă să subliniem ca o realizare pozitivă faptul că s'a organizat o bună echipă de dansuri şi că bs» treprinderea se îngrij-gte de confecţionarea cosmemelor necesare. Pentruca b bliotera si funcţioneze în bune cos» difcuvi', pentruca să se citească mai mult şi cârji mai valoroase se impun* o mi* imensă popularizare orală şi vizuală » cărţii. E de datoria comitetului sindical să pună capăt acestor deficienţe şi, cu sprijinul Organizaţiei de Partid, să găsească metodele cele mai adecvate pentru imbunatăţiri muncii culturale. RED. V VATICANUL — duşman al popoarelor — Urmare din pag. I-a — un viitor luminos pentru copiii lor. Aceştia înţeleg că viaţa omenească, pacea şi viitorul luminos nu se obţine pri pasvitate, ci prin luptă, prin luptă dusă alături de toţi acei care cu aceleaşi interese, indferent dacă sunt,“scai nu credincioşi. Au înţeles aceasta, când, cot la cot cu comuniştii şi, sub conducere comunistă, au dus lupta împotriva fascismul. Au înţeles aceasta când, cot la cot cu comunişti şi, sub conducere comunistă, au organizat greve. Au înţeles aceasta catolicii cinstiţi din ţările de democraţie populară, care cot la cot cu comuniştii şi sub conducerea comuniştilor, au purces la filmarea unei vieţi nour. Ameninţările Papei nu pot avea de aceea răsunet în masa credincioşilor catolici care muncesc şi luptă. Sau, ca să fin mai precur, ele pot avea o singură influenţă, aceea de a rupe complect această masă enormă de Vatican, de a o rupe şi de a o îndrepta împotriva Vaticanului. Bucurânduise de libertate completă a exercitării culitu'uii ş’ a practicei re ligioase catolice, popu •rafia muncitoare catofi din tărie de democra » populară luptă pentru acialism în pofida tutu * ameninţări or cuxewanicarea. Luptă pen * pace şi o viaţă mai buni milioanele de catolici di Franţa şi Italia, aici uit de coltnişti sau chug în rândurile comuniste*• în pofida oricărei amuni nţări. Pentru pace — împotriva politicii agres pe a Vaticanului alături de comunşti, nuntâ intelectualii catolici, trabatele. Bonţii er, rectoral facultăţii juridice cu teier, al cării glas a râsmat puternic şi la Wroclaw şi la Paris, ca scritor it Martin Chutîfer, preşedintele scriitor dor pasehezi, luptător în Rezidienţă. Cu Vaticanul, nu lumea catolică. Lumea cato ică, cu şi lumea ne* catolică, este împor r* aţâţători or la răzbei a sprij nitonlor ior. Ori Vaticanul aţâţiî lt războiu şi bine cuvânta, ii' pe certaţi aţâţători tar răzbeiu. Vaticanul luată împotriva popoarelor i* şi-n cây'fg :t ura ior. Vad,uzau' just f . că int* tribnrr.ii)! de războiu eantt fste Pactul Atlanticutiăi în timp ce milioanele die, ontorii luptă pentru sfat! marea -acestui ies!rumeni V ii conul si im peri t* Uşa—sunt un front. Popoarele catolice şi neecr f oiice, având în fmnm mirea forţă a Uniunii Sovietice—alt front. Şi de biruit nu poate brui decât acei care au de partea tor şi numărat şi ştiinţa şi istoria şi puterea morală. De birut nu poate birui decât agârul păcii. Scatafoarre culturală In zua de 29 iulie a. c. a avut pe la ateneul „Kiic P ntLie“ un reuşit festiva! artistic cu tura dat de echipa clubului Nr. 1 U.T.M. Şi-a dat deasemi concursul echipa de atletism a „Sindicatu ui Socola transbordăn“. Numărul miresal muncitorior de la CFR Nicolina ş „Ţesătura“ Iaşi care au participat la acest festival, a dovedit că munca depusă da tinerii elevi şi muncitori este preţuită. Conferinţa d-l lui Boris Zeleniuk despre „Tineretul sovietic cel mai fericit tineret dinlume“ a fost ascultată cu un viu Interes de public. Festivalul a luat sfârşit prin intonarea „Imnului Tineretului“. Muncitorii şi-au «exprimat dorinţa de a vedea cât mai des în mijlocul lor pe tinerii U.T.M.».*str. BUTNARU GH. ,coresp. fi ) Institutiile, inteprineririle şi particularii ce doresc să aibă în bibliotecile lor tot ce apare nou în ideology şi literatură, se pot abona la „Cartea Rrală" Abonaţii vor primi noutăţile la adresa »rdtpetf