Opinia, noiembrie 1949 (Anul 41, nr. 949-973)

1949-11-01 / nr. 949

Legăturile între artişti şi oamenii muncii — Importanta şedinţă dela Secţiunea Culturală a Comitatului Provizoriu oră­şenesc. Se vor crea ghişee pentru vân­zarea biletelor In fabrici şi instituţii — La 26 Octombrie a. c. s'a ţinut la Secţia Culturală a Comitetului Provizoriu oră­şenesc o şedinţă la care au participat reprezentanţii a­­cestei secţii precum şi cei ai Teatrului Naţional şi Fi­larmonicii. Planul de lucru al Teatrului Naţional după ce s-a trecut în re­vistă activitatea pe care au desfăşurat-o actorii ieşeni ceia 15 August până î­n presant, s-a luat în discuţie planul primului trimestru al stagiune! 1949-1950. Primele piese care vor fi jucate pe scena Naţionalului local, In ordinea reprezen­tării lor, sunt: „Minerii* de M. Davidoglu, „Umbră străi­nă de C. Sim­onov, „Cra­vata Roşie* de Mihalcov şi „La Iire bun şi vesel* a lui I. Damian. figitură permanentă Intre actori şi spectatori La întocmirea planurilor trimestriale de activitate se şi ţine de asemeni seamă de cerinţele spectatorilor şi de sugestiile lor. In acest sens, va exista o permanentă legătură Intre oamenii scenei şi Spectatori, j pe de o parte prin popu­larizarea in întreprinderi a spectacolelor, iar pe de alta prin părerile critice pe care şi le vor scrie spectatorii în nişte fişe care se vor con­fecţiona special. In tot cursul stagiunii se va căuta să se îmbunătă­ţească spectacolele după cer­slatele criticilor juste. Deasemeni, la toate şe­dinţele de producţie ale tea­­trului vor participa şi res­ponsabilii culturali ai între­prinderilor. Ghişee de bilele f­i abonamente In abrici Pentru ca muncitorii să poată participa la număr cât mai mare la reprezen­taţii, s’a luat iniţ­aliva de a se înfiinţa în întreprinderi ghişee de bilete şi abona­mente. Abonamentele cuprind o serie de cupoane pe care le poate folosi atât muncitori, respectiv, cât şi familia lui. Zilele acestea vor lua f­i­inţă astfel de ghişee la Tex­tila Roş­e şi la Ţesătură. Spectacole pentru muncitori Atât Teatrul Naţional, cât şi Filarmonica şi Ar­us-ul lo­cal, au luat iniţiativa de a da în fiecare Duminică specta­cole speciale pentru munci­tori. Programul lunar se va întocmi astfel : 3 reprezen­taţii teatrale şi una comuna a Filarmonicii cu a ARLU­­S-ului.Deschiderea sta­giunii Filarmonicii »Moldova* Stagiunea pe 1949 - 1950 se va deschide la 4 Noem­­brie, prin concertul dirijat de Const. Bobescu. Solo plan: Mândru Katz. Odată cu deschiderea sta­­giunii, Filarmonica ar trebui să urmeze exemplul Teatru­lui Naţional şi la ghişeele care iau fiinţă în întreprin­deri pentru vinderea bile­telor şi abonamentelor pen­tru teatru, ar fi foarte ni­merit să se difuzeze şi bi­lete şi abonamente pentru concerte. Totodată Filarmonica va trebui să urmeze exemplul Teatrului Naţional şi în ceea ce priveşte legătura cu masele. In această privinţă cre­dem că e necesar să se în­ceapă o campanie orga­ni­­zată pentru popularizarea viitoarelor concerte, scriin­­du-se articole speciale pen­tru ziarele de perete ale întreprinderilor şi ţinându-şi scurte conferinţe. Tr. Tanea A apărut în limbile: rusă, română, franceză, engleză şi germană .„Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!“ Bucureşti, Organ al Biroului Informativ al Partidelor Comuniste şi Muncitoreşti Nr. 24 (31) Nr. 24 (51) ARTICOL DE FOND: Întrecerii­ socialiste în ţările de democraţie populară OTTO GROTEWOHL: Naşterea Republicii Demo­crate Germane CH VU STOICA: Succesele economiei planificate în România GEORGES COGN­OT: Manevrele marionetelor ameri­cane din Franţa VACLAV KOPEC­KY: Aniversarea întemeerii Republi­cii Cehoslovace I. RIABOV : Toamna a 20-a P. TODOROV: Vocea Goebbels-ului american. Note politice — Informaţii Apare în fiecare Vineri De vânzare la toate magazinele şi la toate chioşcurile Lei . P­t « •' w P­U­N­C­TE Viitoarea premieră In Ziua de 2 Noembrie se va reprezenta cea da a doua premieră a stagiunii: „Umbra străină* de Cons­tantin Simonov. Piesa pune problema res-C. SIMONOV ponsabilităţii şi a viol­enţii oamenilor de ştiinţă ale că­ror descoperiri trebuesc a­­­­părute împotriva exploata­torilor imperialiști care le folosesc în scopuri agresive, împotriva oamenilor. Rolul principal îl joacă dl. Pau Varduca. „Doina Moldovei* Membrii orchestrei popu­lare „Doina Moldovei* au prestat până în prezent un mare număr de ore volun­tare în cadrul concertelor de popularizare a muzicii la mijlocul maselor. Un turneu In momentul de faţă se proectează efectuarea u­­nui turneu de audiţii mu­zicale în diferite oraşe moldoveneşti :Radăuţi, Su­ceava, Fălticeni, Hârlău, Roman, Bacău. Un mare festival artistic La 20 Noembrie se va da un mare festival artistic în orarul nostru în vederea realizării fondurilor nece­sare achiziţionării de mate­rial didactic pentru şcolile de alfabetizare, îşi vor da concursul­­ ar­tiştii Teatrului Naţional membrii Filarmonicei „Mol­dova“, ansamblul „Doina Moldovei“ şi echipele artis­tice sindicate. La llie bun şi vesel Repetiţiile piesei lui Ion Damian , „La llie bun şi ve­sel" au ajuns intr'un stadiu avansat. Piesa, care reflectă atmos­fera prerevoluţionară dela 1848, este interpretată de : N. Şubă, Intr’un rol plin de vigoare dramatică şi de vas­te posibilităţi de compoziţie, apoi, C. Protopopesu, I. Schimbischi, Miluţă Gh­or­­ghiu, Si­via Ionaşcu, C. Can­deschi, Virg. Bălănescu, Gi­­că Popovici, C. Sava, pre­cum şi o numeroasă figura­ţie. Direcţia de scenă : Nic. Moldovanut. Costume de epod Pentru înfăţişarea culorii locale Se vor utiliza costu­­­me de epocă special con­fecţionată în Atelierele Tea­trului Naţional de cătr­e maiştri croitori Elena şi C­rântu. Cum funcţionează centrele de desfacere a pâinii (urmare din pag. 1-a) Bine funcţionează însă ghişeele din Nicolină şi Po­dul Bucşinescu. La centrul de distribuire din Nicolina vânzătorii lucrează cu multă operativitate urmărind în permanenţă să desfiinţeze cozile. Dealtfel problema aceasta a desfiinţării cozilor a şi fost în parte rezo­vată la toate ghişeele din oraş prin mărirea numărului vânzăto­rilor. Acolo unde se vinde z m­ic cantitatea de 2000 kg. pâine au fost prevăzuţi să lucreze câte 3 vânzători iar la ghişeele unde se distri­buie câte 1000 kg. pâine au fost prevăzuţi 2 vânzători. In felul acesta se poate vo­bi de pe acum că sala­riaţii nu vor trebui sâ mai stea la coadă pentru ca să-şi ridica noia de pâine. S’a pus şi problema a­­menajării centrelor de des­facere a pâinei în aşa fel încât cetăţenii să nu mai trebuiască să aştepte in Stradă. Măsurile luate în această privinţă ar fi desigur bine­venite mai ales pentru iarnă. Până in prezent s’a reu­şit să se amenajeze în acest fel două ghişee din strada Gh. Dimitrov şi unut în strada C. Negri. Treptat, pe măsură ce va fi posibil, toate centrele din oraş vor fi renovate şi adoptate în acest scop, înfiinţarea celor două centre noi de fabricaţie, pu­nerea in funcţie a unui nou malaxor cu o­­capacitate de frământare mai mare, sunt contribuţii importante la aprovizionarea populaţiei muncitoare cu pâine în con­diţii cât mai bune. Iar măsurile luate de Co­mitetul Provizoriu orăşe­nesc în vederea asigurării distribuirii pâinii la ghişee în condiţii cât mai bune dovedesc grija pentru oa­menii muncii. Se păşeşte astfel spre a­­provizionarea oraşului cu pâine, în cond­ţii optime. Din istoricul comsomolului (Urmare din pag. I-a) cipitată a dus la o scă­dere a nivelului politic al membrilor Uniunii, înăun­trul organizaţiei au apă­rut diferite curente. Partidul Comunist (b) a hotărât atunci să ia o serie de măsuri pentru lichidarea crizei care se crease în Uniune. Prin în­fiinţarea ş­elior pentru ridicarea nivelului poli­tic, precum şi a diferite­lor cluburi şi cercuri, în urma unei mari acţiuni de educaţie politică, tinere­­ta face faţă cr zei şi fi­laturi de Partidul Com­u­nist (b) şi de Guvernul sovietic, trece la o intensa activitate-Nivelul material şi cul­tural al muncitorilor ti­neri creşte, activitatea lor politică se desvoltă. Com­­somolul atrage mereu noul mase de tineret în activitatea obştească şi în opera de construire so­cialistă. La cel de al VI-lea Con­gres, primul după moar­tea lui Lenin, Uniunea a luat denumirea de Uniu­nea Tineretului Comunist- Leninist. Cârti cu prtţ retus Li Librăria „Cartea Rusa“­ au sosit următoarele lucrări care se vor vinde cu red­u­cere de 10 la sută, în săp­tămână prieteniei româno­­sov­etice : 1­7 Noembrie. Babaevschi­­ „Cavalerul stelei de aur", 100 lei, Con­~­tructorul sovietic 10 iei, C. Simonov, „Prieteni şi duş­mani* 50 iei, A. Gaic , „Şcoala*80 lei, Ivanov „Com­­somolul ajutor al P. C. (b)“ 30 Iei, Chirov, „Despre tr­­eret“ 65 lei, B. Gorbatov, „Gen raţia mea* 95 lei, Do­­brovoisch", „Trei oamani în mantale cenuşii** 75 lei, L. Peschin, „Miliard­le Mosco­vei“ 30 Iei, A. Litvac, „Un aspect al planului cincinal", 35 lei, I. Aran­cev, „Senti­mentul noutăţii“ 30 lei. Insâmânţirile din judeţul Iaşi (Urmare din pag. I-a). In urma plannicarii mun­cii, astăzi comuna Erb­­ceni este printre frunti­­şele din întregul judeţ, reuşind să termine planul de cultură. Oamenii muncii de pe ogoare au îndatorirea să-şi intensifice lupta pentru Îndeplinirea ş depăşirea planului de Stat în secto­rul agricol. Procentul de 75 la sută pe judeţ, (cât s’a însă­mânţat până acum) arată că trebuesc mult sporiţi eforturile pentru ca între­­gul plan de însămânţări să le acoperit. Ţărănimea muncitoare are sarcina să facă cât m­a­i multe arături de toamnă şi să le îndepli­nească neîntârziat. Cu cât se vor executa acum mai multe arăt­e cu atâta sa va uşura man­ei însămânțărilor din pri­măvară, şi deci Se va pu­­tea as­­ura hrana ma­se­­lor muncitoare dela o­­­­raşe. . Presarea Maior de marcă la la­t (Urmare din pag. I-aX atitudine, nu fac decât să stânjenească bunul mers al lucrurilor. Lipsuri Faptul că în ultimul timp s-a făcut un atât de mare număr de plasări, dovedeşte intens­izarea activităţii p­­reiului de repartizare. Aceasta nu înseamnă însă că la oficiul de repartizare nu există anumite lipsuri. Aşa bunăoară nu s’a reuşit să se facă o serioasă verifi­care a felului cum îşi des­făşoară activitatea cei p­a­ş­­i în instituţii, nu s’au re­vizuit toate cererile, pentri a se avea o evidenţă pre­cisă a acelor ce nu au fost Încă plasaţi In muncă, r.a s’au terminat lucrările ,la renum­ărare­a fişelor în ur­ma regrupării pe specili­­tăţi. Toate acestea trebue $ constitue o preocupare pen­­tru activitatea de viitor a Oficiului de repartiz­are, c­­e datorită unei şi mai b os organizîri a muncii, v . so­luţiona In modul cel rail just, greutățile ce-i sta­u la cale. A V­ Săptămâna Prieteniei Româno-Sovietice S. BABAEVSKI : „CAVALERUL STELEI DE AUR" Romanul lui S. Babaevski este închinat vieţii statului sovietic în perioada următoare anilor de Încleştare ai Marelui Război pentru Apărarea Pa­triei. Autorul desvolta tema reconstrucţiei colhoz­nice şi caracterizează în linii viguroase avântul economic şi cultural ce a cuprins colhozurile odată cu întreaga Ţară Sovietică. Romanul reflectă unul din aspectele caracteristice ale realităţii sovietice­­ iniţiat­va poporului în împlinirea şi depăşrea pla­nului cincinal stalinist şi a sarcinilor trasate de­­ Partidul Comunist (bolşevic) şi guvernul sovietic. Efortul de luptă al omului sovietic pentru salvarea­­ patriei şi eliberarea popoarelor în vreme de război devine acum în timp de pace, efort de luptă pentru vindecarea rănilor războiului, pentru mărirea pro­­ducţiei, pentru fericirea patriei. Babaeviki este unul din primii scriitori sovietici care au vorbit despre viaţa soldatului întors de pe­­ front, în ţinutul natal, la munca paşnică. Iată subiectul acestui roman : Serghei Tutar­nov, erou al Uniunii Sovietice, revine după demobilizare în satul săi­, care 11 pri­meşte­­­u dragoste. Pe S­ighei îi tentează învăţa­­tura, dar şi câmpiile colhoznice II aing. Starea de paragină în care gis­şte o parte din ogor, urmele b­uboiului îl determină să caute o soluţie cât mai grabnică pentru remedierea acestei situaţii. Ei chiamă tot satul la luptă pentru îndeplinirea şi depăşirea planului cincinal stalinist. Oamenii pornesc să învingă seceta, natura în­­săşi. Serghei e veşnic în fruntea acţiunii, căci so­coteşte că fiecare victorie obţinută, e un pas în plus pe drumul Spre comunism. Serghei merge cu atât nm încrezător pe acest drum, când de­scop­r­i în oamenii ce-i înconjoară trăsăturile conştiinţei bo­şevice. Nu e omisă, în această carte, nici-o altă latură a luptei oamenilor sovietici: combaterea ideilor în­vechite, ce constituesc o piedică în calea progre­sului. „Cavalerul Stelei de Aur“ este un roman plin de putere şi că­dură, p in de dragoste pentru forţele inepuiz­bile ale poporului, p in de „realitatea c a a­dâncă a vieţii co­hoznice, un roman bine construit, pasionint, îmb­inând meşteşugul literar cu simplita­­tea adevăratei arte, înaltel e­i calități ideo­lgice și artistice l-au des­tinat d­etingerii cu Pr^­mhil SraMr­­df . V Alexandru Arutiunian şi „Cantata Patriei“ *i furajare din pag. 1­a­ B.«n, caracterizat prin con­tinuă perfecţionare şi creş­tere. Cine a urmărit progresul acestui drum, nu va fi uimit da succesul „Cantatei Pa­triei“ , este o etapă logică a ascensiunei rapide şi pe deplin justificate a tânărului compozitor, care acum sa găseşte în stadiul maturită­ţi creatoare. Chiar compoziţiile timpu­rii ale lui Arutiunian au de­monstrat interesul viu ce-l purta tradiţiei din muzica naţională armeană şi mai ales muzicii ţărăneşti, însuşirea acestor tradiţii precum şi influenţa compozitorilor ar­­meni din generaţiile mai vechi au contribuit la for­marea limbajului muzical fan­d­armente naţional, sănă­toasă în temeliile ei şi me­lodios cantabilă a lui Aru­­tiunian. Adresându-se tesau­­rului intonaţiilor populare, el s’a străduit să fugă de strâmtoarea îngustă şi încu­iată ce caracterizează multe prelucrări şi compoziţii, co­­piind în chip superficial cân­tecul popular, fără a-i re­leva spiritul şi conţinutul. Deşa primii paşi, Arutiu­nian a manifestat preferinţa pentru formulele mari ale muzicii instrumentale. Chiar în compoziţiile sale simfo­nice (concerte, uverturi), se vădeşte dinamic şi amplu, darul de artist de mare format. Este o sarcină peste mă­sură de complicată, să îm­paci tradiţiile muzicii sim­fonice clasice cu bogăţiile de intonaţie ale melosului naţional. In legătură cu a­­ceasta, tânărul compozitor a avut multe lipsuri stilis­tice. Astfel, abstractismul tematicei, lipsit de legătura organică cu tărâmul muzical naţional au dăunat în mare măsură adevăratului Succes al uverturei „Cauza noastră este dreaptă“, această com­poziţie, însemnată şi serioa­să în concepţie Cinci ani mai târziu, în magistral or­chestralul „Marş triumfal“ (1947), Arutiunian a adus un oarecare omagiu con­strucţiei tonale a muzicii lui Prokopief—atracţie mu­­zicală trecătoare, care nu a lăsat urme mai vizibile în operele compozitorului. Chiar acolo, unde dimensiunile sim­­fonice originale au putut fi Saturate cu forme indivi­duale de­ intonaţie, adăpate cu sucul melosului popular,­­muzica s’a dovedit mai uşor de înţeles şi mai substan­ţială ; de un astfel de suc­ces s’a bucurat „Uvertura concertantă“ (1944-1945). Cercetările în domeniul limbajului muzical ror,tem­­poran, original naţional, simplu şi sincer, s’au com­plicat, desigur, din pricină că numai arareori compozi­torul s’a ocupat de formele muzicale cu text, a acordat puţină atenţie stilului vo­cal. Ori, tocmai muzica vo­cală este acel laborator indispensabil, in care com­pozitorul poate stăpâni cu multă siguranţă structura to­nală a versului popular şi meşteşugul alcătuirii unei forme vii, sincere şi con­crete. Trei piese mici reprezintă un tribut insuficient pe care Aritim­ian l-a dat muzicii vocale: o lucrare In 1939 și două In 1940. Adevărat, că aceste piese sunt foarte importante atât ca temă, cât şi ca efect artistic. „Cânte­cul Gusanului“ pe versuri luate din poemul popular „David Salumki*, a desvă­­luit o subtilitate şi o price­pere organică a lui Arutiu­nian pent­u s­ilul „gusan - lor*. A fost deasemenea foarte rodnic faptul că s’a adresat liricii lui Asaakian, scrisă în stil clasic (romanța „Sub această sab­ie*). Regretăm foarte mu­t, că nu se cântă niciodată cântecul popular „Oroveiul din Lori­sk“, pre­lucrat de Arutiunian. Această lucrare a contr­i­buit foa­te mult la formarea unui stil naţional al compo­zitorului şi l-a ajutat să pă­trundă şi să cunoască adânc particularităţile melosulu­i popular ţărănesc armean. In intervalul dintre ace­ste 3 piese şi „Cantata Patriei* (8 ani), compozitorul s’a a­­dresat numai de două or­i muzicii vocale, scriind,­­ începutul războiu­l , cânte­cul de massă „Suntem ne­înfrânţi“ (pe versuri de G. Borian) şi în 1944, în cola­borare cu A. Băbadjan­an, „Cântecul lui Stalin“, Pe­ntru cor şi orch­­ivă. Cum se explică această ignorare de neînţeles, pentru genul cântecului cu text, d­e partea tânărului muzician, care înclină spre însuşirea temelor şi imaginilor actuate şi desăvâ­şit de concrete, căutând să se apropie cât mai mult de limbajul cânte­cului raţional? Probabil că compozitorul era sub inf­l­uenţa părerilor răspândite că genu vocal ar fi o mu­­zică minoră, scrierea căreia îi părea o muncă mai puţin setoasă şi onorabilă decât muzica „pură“, fără text. Anul 1948, care a marcat încep­tul unei etape noui In Istoria întregei muzici sovie­tice, a produs o cotitură şi în biografia creatoare a lui Arutinian. Sub influenţa di­rectă a evenimentelor ex­­cepţionale din acel an, el se adresează temei majore a actualităţii — forma vetală simfonică a muzicii: „Can­tata Patriei*, însemnând un pas mare înainte în desvol­tarea artîstico-ideo­logică a compozitorului. Poate că cea mai minu« nată trăsătură din „Cantata Patriei* este acea că In ea se oglindeşte noua concep­ţie de viaţă a artistului, foarte puternică prin inte­gritatea şi obiectivitatea ei, aş spune „Concepţia art s­­lutul komsomolist“, cărui îi este străină, în mod orga­nic, opunerea suferinţ­e­i şi a senzaţiilor sale perso*­naje­—gândurilor şi simţ­ir­i­lor poporului. Acest nou fel de a privi lumea, aduce în marile ge­­nuri de muzică trăsătur­ă, artă popu­ară, creatorii ca»

Next