Opinia, noiembrie 1949 (Anul 41, nr. 949-973)
1949-11-01 / nr. 949
Legăturile între artişti şi oamenii muncii — Importanta şedinţă dela Secţiunea Culturală a Comitatului Provizoriu orăşenesc. Se vor crea ghişee pentru vânzarea biletelor In fabrici şi instituţii — La 26 Octombrie a. c. s'a ţinut la Secţia Culturală a Comitetului Provizoriu orăşenesc o şedinţă la care au participat reprezentanţii acestei secţii precum şi cei ai Teatrului Naţional şi Filarmonicii. Planul de lucru al Teatrului Naţional după ce s-a trecut în revistă activitatea pe care au desfăşurat-o actorii ieşeni ceia 15 August până în presant, s-a luat în discuţie planul primului trimestru al stagiune! 1949-1950. Primele piese care vor fi jucate pe scena Naţionalului local, In ordinea reprezentării lor, sunt: „Minerii* de M. Davidoglu, „Umbră străină de C. Simonov, „Cravata Roşie* de Mihalcov şi „La Iire bun şi vesel* a lui I. Damian. figitură permanentă Intre actori şi spectatori La întocmirea planurilor trimestriale de activitate se şi ţine de asemeni seamă de cerinţele spectatorilor şi de sugestiile lor. In acest sens, va exista o permanentă legătură Intre oamenii scenei şi Spectatori, j pe de o parte prin popularizarea in întreprinderi a spectacolelor, iar pe de alta prin părerile critice pe care şi le vor scrie spectatorii în nişte fişe care se vor confecţiona special. In tot cursul stagiunii se va căuta să se îmbunătăţească spectacolele după cerslatele criticilor juste. Deasemeni, la toate şedinţele de producţie ale teatrului vor participa şi responsabilii culturali ai întreprinderilor. Ghişee de bilele fi abonamente In abrici Pentru ca muncitorii să poată participa la număr cât mai mare la reprezentaţii, s’a luat iniţaliva de a se înfiinţa în întreprinderi ghişee de bilete şi abonamente. Abonamentele cuprind o serie de cupoane pe care le poate folosi atât muncitori, respectiv, cât şi familia lui. Zilele acestea vor lua fiinţă astfel de ghişee la Textila Roşe şi la Ţesătură. Spectacole pentru muncitori Atât Teatrul Naţional, cât şi Filarmonica şi Arus-ul local, au luat iniţiativa de a da în fiecare Duminică spectacole speciale pentru muncitori. Programul lunar se va întocmi astfel : 3 reprezentaţii teatrale şi una comuna a Filarmonicii cu a ARLUS-ului.Deschiderea stagiunii Filarmonicii »Moldova* Stagiunea pe 1949 - 1950 se va deschide la 4 Noembrie, prin concertul dirijat de Const. Bobescu. Solo plan: Mândru Katz. Odată cu deschiderea stagiunii, Filarmonica ar trebui să urmeze exemplul Teatrului Naţional şi la ghişeele care iau fiinţă în întreprinderi pentru vinderea biletelor şi abonamentelor pentru teatru, ar fi foarte nimerit să se difuzeze şi bilete şi abonamente pentru concerte. Totodată Filarmonica va trebui să urmeze exemplul Teatrului Naţional şi în ceea ce priveşte legătura cu masele. In această privinţă credem că e necesar să se înceapă o campanie organizată pentru popularizarea viitoarelor concerte, scriindu-se articole speciale pentru ziarele de perete ale întreprinderilor şi ţinându-şi scurte conferinţe. Tr. Tanea A apărut în limbile: rusă, română, franceză, engleză şi germană .„Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!“ Bucureşti, Organ al Biroului Informativ al Partidelor Comuniste şi Muncitoreşti Nr. 24 (31) Nr. 24 (51) ARTICOL DE FOND: Întrecerii socialiste în ţările de democraţie populară OTTO GROTEWOHL: Naşterea Republicii Democrate Germane CH VU STOICA: Succesele economiei planificate în România GEORGES COGNOT: Manevrele marionetelor americane din Franţa VACLAV KOPECKY: Aniversarea întemeerii Republicii Cehoslovace I. RIABOV : Toamna a 20-a P. TODOROV: Vocea Goebbels-ului american. Note politice — Informaţii Apare în fiecare Vineri De vânzare la toate magazinele şi la toate chioşcurile Lei . Pt « •' w PUNCTE Viitoarea premieră In Ziua de 2 Noembrie se va reprezenta cea da a doua premieră a stagiunii: „Umbra străină* de Constantin Simonov. Piesa pune problema res-C. SIMONOV ponsabilităţii şi a violenţii oamenilor de ştiinţă ale căror descoperiri trebuesc apărute împotriva exploatatorilor imperialiști care le folosesc în scopuri agresive, împotriva oamenilor. Rolul principal îl joacă dl. Pau Varduca. „Doina Moldovei* Membrii orchestrei populare „Doina Moldovei* au prestat până în prezent un mare număr de ore voluntare în cadrul concertelor de popularizare a muzicii la mijlocul maselor. Un turneu In momentul de faţă se proectează efectuarea unui turneu de audiţii muzicale în diferite oraşe moldoveneşti :Radăuţi, Suceava, Fălticeni, Hârlău, Roman, Bacău. Un mare festival artistic La 20 Noembrie se va da un mare festival artistic în orarul nostru în vederea realizării fondurilor necesare achiziţionării de material didactic pentru şcolile de alfabetizare, îşi vor da concursul artiştii Teatrului Naţional membrii Filarmonicei „Moldova“, ansamblul „Doina Moldovei“ şi echipele artistice sindicate. La llie bun şi vesel Repetiţiile piesei lui Ion Damian , „La llie bun şi vesel" au ajuns intr'un stadiu avansat. Piesa, care reflectă atmosfera prerevoluţionară dela 1848, este interpretată de : N. Şubă, Intr’un rol plin de vigoare dramatică şi de vaste posibilităţi de compoziţie, apoi, C. Protopopesu, I. Schimbischi, Miluţă Ghorghiu, Sivia Ionaşcu, C. Candeschi, Virg. Bălănescu, Gică Popovici, C. Sava, precum şi o numeroasă figuraţie. Direcţia de scenă : Nic. Moldovanut. Costume de epod Pentru înfăţişarea culorii locale Se vor utiliza costume de epocă special confecţionată în Atelierele Teatrului Naţional de către maiştri croitori Elena şi Crântu. Cum funcţionează centrele de desfacere a pâinii (urmare din pag. 1-a) Bine funcţionează însă ghişeele din Nicolină şi Podul Bucşinescu. La centrul de distribuire din Nicolina vânzătorii lucrează cu multă operativitate urmărind în permanenţă să desfiinţeze cozile. Dealtfel problema aceasta a desfiinţării cozilor a şi fost în parte rezovată la toate ghişeele din oraş prin mărirea numărului vânzătorilor. Acolo unde se vinde z mic cantitatea de 2000 kg. pâine au fost prevăzuţi să lucreze câte 3 vânzători iar la ghişeele unde se distribuie câte 1000 kg. pâine au fost prevăzuţi 2 vânzători. In felul acesta se poate vobi de pe acum că salariaţii nu vor trebui sâ mai stea la coadă pentru ca să-şi ridica noia de pâine. S’a pus şi problema amenajării centrelor de desfacere a pâinei în aşa fel încât cetăţenii să nu mai trebuiască să aştepte in Stradă. Măsurile luate în această privinţă ar fi desigur binevenite mai ales pentru iarnă. Până in prezent s’a reuşit să se amenajeze în acest fel două ghişee din strada Gh. Dimitrov şi unut în strada C. Negri. Treptat, pe măsură ce va fi posibil, toate centrele din oraş vor fi renovate şi adoptate în acest scop, înfiinţarea celor două centre noi de fabricaţie, punerea in funcţie a unui nou malaxor cu ocapacitate de frământare mai mare, sunt contribuţii importante la aprovizionarea populaţiei muncitoare cu pâine în condiţii cât mai bune. Iar măsurile luate de Comitetul Provizoriu orăşenesc în vederea asigurării distribuirii pâinii la ghişee în condiţii cât mai bune dovedesc grija pentru oamenii muncii. Se păşeşte astfel spre aprovizionarea oraşului cu pâine, în condţii optime. Din istoricul comsomolului (Urmare din pag. I-a) cipitată a dus la o scădere a nivelului politic al membrilor Uniunii, înăuntrul organizaţiei au apărut diferite curente. Partidul Comunist (b) a hotărât atunci să ia o serie de măsuri pentru lichidarea crizei care se crease în Uniune. Prin înfiinţarea şelior pentru ridicarea nivelului politic, precum şi a diferitelor cluburi şi cercuri, în urma unei mari acţiuni de educaţie politică, tinereta face faţă cr zei şi filaturi de Partidul Comunist (b) şi de Guvernul sovietic, trece la o intensa activitate-Nivelul material şi cultural al muncitorilor tineri creşte, activitatea lor politică se desvoltă. Comsomolul atrage mereu noul mase de tineret în activitatea obştească şi în opera de construire socialistă. La cel de al VI-lea Congres, primul după moartea lui Lenin, Uniunea a luat denumirea de Uniunea Tineretului Comunist- Leninist. Cârti cu prtţ retus Li Librăria „Cartea Rusa“ au sosit următoarele lucrări care se vor vinde cu reducere de 10 la sută, în săptămână prieteniei românosovetice : 17 Noembrie. Babaevschi „Cavalerul stelei de aur", 100 lei, Con~tructorul sovietic 10 iei, C. Simonov, „Prieteni şi duşmani* 50 iei, A. Gaic , „Şcoala*80 lei, Ivanov „Comsomolul ajutor al P. C. (b)“ 30 Iei, Chirov, „Despre treret“ 65 lei, B. Gorbatov, „Gen raţia mea* 95 lei, Dobrovoisch", „Trei oamani în mantale cenuşii** 75 lei, L. Peschin, „Miliardle Moscovei“ 30 Iei, A. Litvac, „Un aspect al planului cincinal", 35 lei, I. Arancev, „Sentimentul noutăţii“ 30 lei. Insâmânţirile din judeţul Iaşi (Urmare din pag. I-a). In urma plannicarii muncii, astăzi comuna Erbceni este printre fruntişele din întregul judeţ, reuşind să termine planul de cultură. Oamenii muncii de pe ogoare au îndatorirea să-şi intensifice lupta pentru Îndeplinirea ş depăşirea planului de Stat în sectorul agricol. Procentul de 75 la sută pe judeţ, (cât s’a însămânţat până acum) arată că trebuesc mult sporiţi eforturile pentru ca întregul plan de însămânţări să le acoperit. Ţărănimea muncitoare are sarcina să facă cât mai multe arături de toamnă şi să le îndeplinească neîntârziat. Cu cât se vor executa acum mai multe arăte cu atâta sa va uşura manei însămânțărilor din primăvară, şi deci Se va putea asura hrana maselor muncitoare dela oraşe. . Presarea Maior de marcă la lat (Urmare din pag. I-aX atitudine, nu fac decât să stânjenească bunul mers al lucrurilor. Lipsuri Faptul că în ultimul timp s-a făcut un atât de mare număr de plasări, dovedeşte intensizarea activităţii preiului de repartizare. Aceasta nu înseamnă însă că la oficiul de repartizare nu există anumite lipsuri. Aşa bunăoară nu s’a reuşit să se facă o serioasă verificare a felului cum îşi desfăşoară activitatea cei paşi în instituţii, nu s’au revizuit toate cererile, pentri a se avea o evidenţă precisă a acelor ce nu au fost Încă plasaţi In muncă, r.a s’au terminat lucrările ,la renumărarea fişelor în urma regrupării pe specilităţi. Toate acestea trebue $ constitue o preocupare pentru activitatea de viitor a Oficiului de repartizare, ce datorită unei şi mai b os organizîri a muncii, v . soluţiona In modul cel rail just, greutățile ce-i stau la cale. A V Săptămâna Prieteniei Româno-Sovietice S. BABAEVSKI : „CAVALERUL STELEI DE AUR" Romanul lui S. Babaevski este închinat vieţii statului sovietic în perioada următoare anilor de Încleştare ai Marelui Război pentru Apărarea Patriei. Autorul desvolta tema reconstrucţiei colhoznice şi caracterizează în linii viguroase avântul economic şi cultural ce a cuprins colhozurile odată cu întreaga Ţară Sovietică. Romanul reflectă unul din aspectele caracteristice ale realităţii sovietice iniţiatva poporului în împlinirea şi depăşrea planului cincinal stalinist şi a sarcinilor trasate de Partidul Comunist (bolşevic) şi guvernul sovietic. Efortul de luptă al omului sovietic pentru salvarea patriei şi eliberarea popoarelor în vreme de război devine acum în timp de pace, efort de luptă pentru vindecarea rănilor războiului, pentru mărirea producţiei, pentru fericirea patriei. Babaeviki este unul din primii scriitori sovietici care au vorbit despre viaţa soldatului întors de pe front, în ţinutul natal, la munca paşnică. Iată subiectul acestui roman : Serghei Tutarnov, erou al Uniunii Sovietice, revine după demobilizare în satul săi, care 11 primeşteu dragoste. Pe Sighei îi tentează învăţatura, dar şi câmpiile colhoznice II aing. Starea de paragină în care gisşte o parte din ogor, urmele buboiului îl determină să caute o soluţie cât mai grabnică pentru remedierea acestei situaţii. Ei chiamă tot satul la luptă pentru îndeplinirea şi depăşirea planului cincinal stalinist. Oamenii pornesc să învingă seceta, natura însăşi. Serghei e veşnic în fruntea acţiunii, căci socoteşte că fiecare victorie obţinută, e un pas în plus pe drumul Spre comunism. Serghei merge cu atât nm încrezător pe acest drum, când descopri în oamenii ce-i înconjoară trăsăturile conştiinţei boşevice. Nu e omisă, în această carte, nici-o altă latură a luptei oamenilor sovietici: combaterea ideilor învechite, ce constituesc o piedică în calea progresului. „Cavalerul Stelei de Aur“ este un roman plin de putere şi cădură, p in de dragoste pentru forţele inepuizbile ale poporului, p in de „realitatea c a adâncă a vieţii cohoznice, un roman bine construit, pasionint, îmbinând meşteşugul literar cu simplitatea adevăratei arte, înaltel ei calități ideolgice și artistice l-au destinat detingerii cu Pr^mhil SraMrdf . V Alexandru Arutiunian şi „Cantata Patriei“ *i furajare din pag. 1a B.«n, caracterizat prin continuă perfecţionare şi creştere. Cine a urmărit progresul acestui drum, nu va fi uimit da succesul „Cantatei Patriei“ , este o etapă logică a ascensiunei rapide şi pe deplin justificate a tânărului compozitor, care acum sa găseşte în stadiul maturităţi creatoare. Chiar compoziţiile timpurii ale lui Arutiunian au demonstrat interesul viu ce-l purta tradiţiei din muzica naţională armeană şi mai ales muzicii ţărăneşti, însuşirea acestor tradiţii precum şi influenţa compozitorilor armeni din generaţiile mai vechi au contribuit la formarea limbajului muzical fandarmente naţional, sănătoasă în temeliile ei şi melodios cantabilă a lui Arutiunian. Adresându-se tesaurului intonaţiilor populare, el s’a străduit să fugă de strâmtoarea îngustă şi încuiată ce caracterizează multe prelucrări şi compoziţii, copiind în chip superficial cântecul popular, fără a-i releva spiritul şi conţinutul. Deşa primii paşi, Arutiunian a manifestat preferinţa pentru formulele mari ale muzicii instrumentale. Chiar în compoziţiile sale simfonice (concerte, uverturi), se vădeşte dinamic şi amplu, darul de artist de mare format. Este o sarcină peste măsură de complicată, să împaci tradiţiile muzicii simfonice clasice cu bogăţiile de intonaţie ale melosului naţional. In legătură cu aceasta, tânărul compozitor a avut multe lipsuri stilistice. Astfel, abstractismul tematicei, lipsit de legătura organică cu tărâmul muzical naţional au dăunat în mare măsură adevăratului Succes al uverturei „Cauza noastră este dreaptă“, această compoziţie, însemnată şi serioasă în concepţie Cinci ani mai târziu, în magistral orchestralul „Marş triumfal“ (1947), Arutiunian a adus un oarecare omagiu construcţiei tonale a muzicii lui Prokopief—atracţie muzicală trecătoare, care nu a lăsat urme mai vizibile în operele compozitorului. Chiar acolo, unde dimensiunile simfonice originale au putut fi Saturate cu forme individuale de intonaţie, adăpate cu sucul melosului popular,muzica s’a dovedit mai uşor de înţeles şi mai substanţială ; de un astfel de succes s’a bucurat „Uvertura concertantă“ (1944-1945). Cercetările în domeniul limbajului muzical ror,temporan, original naţional, simplu şi sincer, s’au complicat, desigur, din pricină că numai arareori compozitorul s’a ocupat de formele muzicale cu text, a acordat puţină atenţie stilului vocal. Ori, tocmai muzica vocală este acel laborator indispensabil, in care compozitorul poate stăpâni cu multă siguranţă structura tonală a versului popular şi meşteşugul alcătuirii unei forme vii, sincere şi concrete. Trei piese mici reprezintă un tribut insuficient pe care Aritimian l-a dat muzicii vocale: o lucrare In 1939 și două In 1940. Adevărat, că aceste piese sunt foarte importante atât ca temă, cât şi ca efect artistic. „Cântecul Gusanului“ pe versuri luate din poemul popular „David Salumki*, a desvăluit o subtilitate şi o pricepere organică a lui Arutiunian pentu silul „gusan - lor*. A fost deasemenea foarte rodnic faptul că s’a adresat liricii lui Asaakian, scrisă în stil clasic (romanța „Sub această sabie*). Regretăm foarte mut, că nu se cântă niciodată cântecul popular „Oroveiul din Lorisk“, prelucrat de Arutiunian. Această lucrare a contribuit foate mult la formarea unui stil naţional al compozitorului şi l-a ajutat să pătrundă şi să cunoască adânc particularităţile melosului popular ţărănesc armean. In intervalul dintre aceste 3 piese şi „Cantata Patriei* (8 ani), compozitorul s’a adresat numai de două ori muzicii vocale, scriind, începutul războiul , cântecul de massă „Suntem neînfrânţi“ (pe versuri de G. Borian) şi în 1944, în colaborare cu A. Băbadjanan, „Cântecul lui Stalin“, Pentru cor şi orchivă. Cum se explică această ignorare de neînţeles, pentru genul cântecului cu text, de partea tânărului muzician, care înclină spre însuşirea temelor şi imaginilor actuate şi desăvâşit de concrete, căutând să se apropie cât mai mult de limbajul cântecului raţional? Probabil că compozitorul era sub influenţa părerilor răspândite că genu vocal ar fi o muzică minoră, scrierea căreia îi părea o muncă mai puţin setoasă şi onorabilă decât muzica „pură“, fără text. Anul 1948, care a marcat începtul unei etape noui In Istoria întregei muzici sovietice, a produs o cotitură şi în biografia creatoare a lui Arutinian. Sub influenţa directă a evenimentelor excepţionale din acel an, el se adresează temei majore a actualităţii — forma vetală simfonică a muzicii: „Cantata Patriei*, însemnând un pas mare înainte în desvoltarea artîstico-ideologică a compozitorului. Poate că cea mai minu« nată trăsătură din „Cantata Patriei* este acea că In ea se oglindeşte noua concepţie de viaţă a artistului, foarte puternică prin integritatea şi obiectivitatea ei, aş spune „Concepţia art slutul komsomolist“, cărui îi este străină, în mod organic, opunerea suferinţei şi a senzaţiilor sale perso*naje—gândurilor şi simţirilor poporului. Acest nou fel de a privi lumea, aduce în marile genuri de muzică trăsătură, artă popuară, creatorii ca»