Opinia, decembrie 1949 (Anul 41, nr. 974-998)
1949-12-01 / nr. 974
EST* La înfiinţarea Teatrului Evreesc de Stat din Iaşi potrivit unei hotărîri recente a Consiliului de Miniştri a luat fiinţă în oraşul nostru Teatrul Evreesc de Stat. înfiinţarea acestui teatru, al doilei din tara după cel din Bucureşti constituie un eveniment deosebit de important care ilustrează încă odată justeţea politicii adoptată de Partidul Muncitoresc Român în problema naţională, inspirată din învăţăturile marxist-leniniste. In ţara noastră au fost creiate la ultimii ani condiţii favorabile de desvoltare pe toate tărămurile tuturor oamenilor muncii, indirent de naţionalitate. Cultura a devenit un bun al celor ce muncesc, indiferent de limba lor maternă. Pentru împrăştierea beznei în care au fost ţinuţi oamenii muncii de către regimurile trecute, pentru ridicarea nivelului cultural al celor ce muncesc, luptă regimul nostru de astăzi. In ateneele culturale din Iaşi, acolo unde există o populaţie muncitoare cu limbă maternă idiş mai numeroasă, au loc manifestaţii culturale,conferinţe, recitări, programe artistice, în limba idiş. Bibliotecile ce funcţionează pe lângă aceste cămine sunt înzestrate cu cărţi idiş, corul ikuf, orchestra G. D. E., şcoala cu limba de predare idiş constituie tot atâtea mijloace de culturalizare a masselor evreeşti muncitoare. La Iaşi a existat până la recenta decizie a Ministerului Artelor un teatru idiş format din numeroase elemente talentate. Cu sprijinul Comitetului Democratic Evreesc, acest ansamblu artistic a dat numeroase reprezentaţii în Iaşi şi oraşele din provincie. Piese ca „Menschen", „Mireasa Capricioasă“sau „Stăpâni şi Slugi“ s-au bucurat de o primire însufleţită din partea publicului. Massel® muncitoare evreeşti şi-au exprimat In acest fel totala lor adeziune la opera de culturalizare întreprinsă. Mai trebuie să ţinem seama aici de condiţiile greii in care s’au desfăşurat repetiţiile pieselor de mai sus, lipsa decorurilor şi a costumelor, lipsa unor piese adecvate. Şi cu toate acestea, devotamentul şi energia unei mâni de oameni a învins lipsurile. Am reamintit toata aceste greutăţi pentrucă in ele s’a căit artistul care va face parte din Teatrul Evreesc de Stat de astăzi. Massle muncitoare au apreciat In acelaşi timp munca depusă de C.D.E.u! local pentru menţinerea unui ansamblu artistic care a constituit nucleul Teatrului Evreesc da Stat. Populaţia muncitoare cu limbă da vorbire idiş îşi manifestă cu prilejul constituirii celui de al doilea teatru evreesc de Stat din R. P. R., profundul ei ataşament faţă de cauza clasei muncitoare, faţă de cauza păci şi socialismului. In timp ce în ţările dolarizate reînvie fascismul, puterile imperialiste căutând in faţa prăbuşirii ce-i ameninţă să renască tot Soiul de diversiuni între care şi antisemitismul, in ţara noastră, naţionalităţii® conlocuitoare se bucură de Întregul sprijin din partea Statului. Constituirea Teatrului Evreesc de Stat la Iaşi este încă un exemplu elocvent in această direcţie. Z. SANDU Şedinţa Cercului de studii al Facultăţii de Filologie Miercuri 30 noembrie 1949 Orele 17, are loc în amfiteatrul „Al. Philippide“ din Facultatea de Filologie, şedinţa Cercului de studii al facultăţii. Se va ţ ne lecţia model:lRestructurarea basmelor româneşti. După discuţii vor urma întrebări şi discuţii. Sunt invitaţi la această şedinţă membrii corpului didactic din învăţământul de toate gradele. In editura P. M. R. a apărut I. V. Stalin Cuvântarea rostită la primul congres al colhoznicilor udarnici din U. R. S. S. (19 Februarie 1933) Moscova clădeşte, Moscova înfloreşte (Urmare din pag. I-a) Carisie se desfăşoară ofensivă împotriva nivelului - viaţă al poporului iunitar, iar construirile de locuinţe sunt redusa sau încetează cu totul. Astfel, la 24 octombrie, primul ministru englez, Attie?, a declarat in Camera Comunelor că programul construirii de locuinţă — şi aşa cu totul neînsemnat — va suferi o reducere de 35 milioane lire sterline. In capitala sovietică, fondurile alocate pentru construiri de locuinţe se mărise din an In an. In concordanţă cu acest fapt, sporeşte şi darea în folosinţă a noi corpuri de locuinţe. In anul 1948, de pâdă, la Moscova a fost pusă In exploatare o suprafaţă locativă da două ori mai mire decât In anul 1947. In comparaţie cu nivelul da dinainte de război, fondul de locuinţe al capitalei s’a mărit cu 7,5 la sută. In acest an, la Moscova, urmeaza si fie dată în folosinţă o suprafaţă locativă de 1,5 ori mai mare decât în anul trecut. In prezent, la Moscova, sunt In curs de construire peste 2.000 de case. In toata sectoarele enormei Moscova se desfăşoară lucrările de construire a locuinţelor. Sunt aproape terminate lucrării® de finisaj la câteva clădiri care au fost construite pa strada Gorki, pa strada Mescianskaia I, la Izmailov, in strada Pescianaia. Strada Pascianaia a apărut de curând, într’un loc cu totul viran. Clădirile sunt construite aici, după metodele rapide continui. După ce au fost înălţate zidurile, de cărămidă ale cladirilor cu ajutorul mecanismelor — se montează scările, despărţiturile dintre camere, balcoanele, zidurile camerelor, pregătite de fabrici speciale. După acest sistem au fost construite până acm 14 clădiri cu patru etaje. Fiecare din aceste clădiri a fost construită în ceva mai mult de 100 de zile. Cu pis î n timp In urmă, în strădi Pesciansia au început să fie construite încă 26 clădiri cu cinci etaje. Case de locuit pentru locuitorii Moscovei sunt construite de organizaţiile Sovietului din Moscova, instituţiilor de stat şi întreprinderilor. Numai organizaţia de construcţii a uzinei de automobil „Stalin“ trebue să predea în acest an muncitorilor uzinei, o suprafaţă locativă de nouă mii metri pătraţi. Pe lângă construirea caselor de locuit cu 4-6-9 etaj, guvernul a adoptat o decizie relativă la construirea, La Moscova, a opt clădiri administrative şi de locuit, foarte înalte. Profilurile acestor clădiri pot fi văzute d® departe. Scheletii de metal ai unei clădiri d® 17 etaje se înalţă pe malul stâng al râului Moscova. In luna Martie a acestui an au fost efectuate săpăturile pentru temelii, iar puţin mai târziu a început să fie turnat fundamentul în beton armat. La sfârşitul luneii IuL, montorii au înjghebat primele coloane ale scheletului de oţel. Până în prezent, acesta a fost înălţat până la nivelul celui de al 12-lea etaj. Se desfăşoară din plin lucrările de la cererrate şantiere ale noior clădiri foarte înalte, care simbolizează forţa sporită de producţie a industriei socialiste de construcţii. Industria socialistă furnizează constructorilor din Moscova tehnica modernă necesară. Pe şantiere lucrează puternice excavatoare macarale înalte, ascensoare rapide, descărcătoare automate, conteinere pentru transportul căramizor, autocisterne pentru aducerea varului, banchere metalice, pompe ș. a. m. d. Munca manuală este înlocuită tot mai mult prin lucrul mecanismelor. Constructorii din Moscova lucrează cu un nemaipomenit entuziasm. Ei participă in mod activ la întrecerea socialată, fac propuneri în vederea sporirii productivităţii muncii. Zidsîli Fedos Şvirghin şi Vaslie Coresiov, du pildă, au propus ,să fie aşezate cărămizile cu echipe formate din cinci oameni. Aceste echipe, alcătuite din doi zidari şi trei muncitori auxiliari, aşează un decurs de un schimb 12- 15 mii de cărămiz , adică de două-trei ori mai mult decât Înainte, când echipele erau formate din doi oameni. Tencultorii Ivan Cutenco şi Serghîi Malîghin au elaborat şi aplică metoda conţinut divizată a lucrărilor de tencuire. Brgada tencuitorilor a fost împărţită de ei inchipe, care îndeplinesc operaţii strict limitate. Prima echipă stropeşte zidurile şi execută fondul, a doua fixează diferitele orientări pentru zugravi, a treia echipă fixează cornişele, grilajele de ventilaţiei şi deasemenea „trag“ cu mâna cornişele complicate. A pra echipă face lucrările de finisaj, la colţuri şi la suprafeţele inelnate. Plafoanele şi partea de sus a zidurilor cade în grija celei de a cincea echpe. Această metodă a sporit de mai bine de două ori productivitatea muncii. Iniţiativa constructorilor inovatori din Moscova este imitată şi răspândită de constructorii din întreaga Uniune Sovietică. O mare iniţiativă creatoare manifestă inginerii şi tehnicienii şantierelor de construcţii. Bine cunoscutul constructor înecanic din Moscova, Constantin Panciuc, a construit de curând un nou model de maşină pentru tencuire. Cu ajutorul ei, un muncitor poate tencui la decurs de un schimb, o suprafaţă a faţadei de 30® metri. Construcctorii din capitala Uniunii Sovietice înţeleg foarte bine că el lucrează pentru binele Patriei lor, pentru viitoarea înflorire a Moscovei, stegarul epocii sovietice, epocă de adevărată libertate, democraţie şi socialism» » W * a VIATA CULTURALA . ir—...,..7*^ __________________ COMEMORAREA IUI EMINESCU SI A IUI ION CREANGA _ Acţiunea întreprinsă de Filiala Uniunii Scriitorilor din Iaşi. Va fi restaurată foujdeuca din Ţicău. Un ciclu de conferinţe asupra lui Eminescu — La sfârşitul lunii Decembrie se împlinesc şase decenii de când, in bujdeuca sa din Ţicău, s’a stins din viaţă unul din stâlpii literaturii noastre clasice, alături de Eminescu şi I. L. Caragiale. Cu acest prilej, vor avea loc in toată ţara o serie de manifestaţii comemorative, menite a scoate in evidanţăpersonalitatea unică în istoria noastră literară şi valoarea excepţională a prozei humuleşteanului. Centrul de greutate al comemorării marelui scriitor va fi însă în oraşul nostru, oraşul unde Creangă a învăţa carte, unde şi-a desfăşurat activitatea lui de cleric răsvrătit şi de institutor, oraşul unde l-a cunoscut şi a legat prieteşug cu Eminescu, unde a scris şi a vieţuit până la moarte. Refacerea bujdeaicii In vederea comemorării marelui povestitor s’a luat hotărîrea restaurării bujdeaicii din mahalaua Ţicăului unde se aciuis® Ion Creangă, unde a scris şi a locuit o bucată de vreme chiar şi „bidea Mihai“—cum ii spunea el lui Mihai Eminescu. Restaurarea va fi făcută aşa fel încât să se redea casei povestitorului, atât în exterior cât şi pe dinăuntru, înfăţişarea pe car® a avut-o în timpul vieţii acestuia. Astfel, după ce bujdeuca va fi întărită, ea va fi transinformată într’un muzeu în care se vor putea vedea şi obiectele personale care au aparţinut şi se aflau în casă la moartea autorului „Amintirilor din copilărie“. Parte din aceste, obiecte, care se mai găsesc acum la Arhivele Statului, vor fi aduse la loc în bujdeucă. Acţiunea în vederea amenajării acestui muzeu va fi dusă de Filiala Uniunii Scriitorilor din RPR, care de asemenea va alcătui şi programul special al sărbătoririi marelui nostru povestitor .arele locale vor publica suplimente literare speciale pentru comemorarea scriitorului. Un pelerinaj la Ipoteşti şi un ciclu de conferinţe asupra lu! Eminescu In luna ianuarie se sărbătoreşte centenarul naşterii celui mai mare poet al limbii româneşti, Mihai Eminescu In vederea acestui eveniment Filiala din Iaşi a Uniunii Scriitorilor va organ □iza un ciclu de conferinţe încă în luna Decembrie. Da asemenea se va participa la pelerinajul de la Ipoteşti, jjud. Botoşani unde se află casa în care s-a născut Mihai Eminescu şi unde Şi-a petrecut el copilăria. Materialul documentar strâns pentru proectata expoziţie Eminescu din Iaşi,va fi trimis la Bucureşti pentru a nu fi sărăcită expoziţia din Capitală ce va trebui să cuprindă material adunat din toată ţara. Comemorarea lui Efvinescu şi Creangă va trebui să însemne un prilţ petrtru toţi cetăţenii de a cunoaşe adevărata personalitate a celor mai autentci şi ma valoroşi creatori din literatura noastră şi pe care critica burgheză a căutat să-i prezinte faş ca pe nişte temperamente de boemi, iksint presaţi de toate frământării® politice şi sociale ele epocii." In acest scop se impune ca toate instituţiile de cultură din oraşul nostru să elaboreze un program de comun acord cu prgramul c -l va alcătui finala Ununii Scriitorilor pentru a participa la comemorarea celor doi scriitori. Şcolile trebue da asemenea să desfăşoare o activitate susţinuţi în acest sens, iar Teatrul Naţional ar putea pună problema unui spectacol comemorativ asupra căruia ar urma sa se cadă de acord. R. N.. Siunetirii Monori își insusesc temeinic cutiei teoretice (Urmare din pagina latru următoarele cursuri : Fizică tehnică, Tehnoogie mecanică, Electricitate, geometrie descriptivă, Algebră, Chimie generală, Marxism- Leninism și Limba română. Daasemeni sunt prevăzute și ore de laborator la materiile de bază, pentru a extinde înţelegerea lecţiilor prin întregirea lor cu aplicaţiuni practice. Pe lângă fiecare catedră au fost organizate grupe de seminar conduse de asistenţi sau studenţi ai Politehnicei,,Gh. Asachi“ în cadrul cărora studenţii muncitori revizuesc şi aprofundează Secţiile. O atenţie deosebită se dă geometriei descriptive a căror probeme prezintă oarecari dificultăţi prin materialul lor abstract, şi algebrei. Au fost fixate şi ore de consultaţi'', care au menirea de a preciza şi a fixa unele Capitole ale materiilor de utilitate specială sau de a lămuri problemele râmase fara soluţionare în cadrul grup lor de seminar. Toate acestea contribue la închegarea unui matarial complet şi substanţial pe care studenţii şi-l însuşesc cu râvnă. Despre unele deficient© al® predării cursurilor In activitatea Politehicii Muncitoreşti se resimt, totuşi, lipsuri. Majoritatea studenţilor ne semnalează deficienţe în ceea ce priveşte predarea cursurilor de geometrie descriptivă şi electricitate. Profesorii respectivi trec prea repede peste problemele cursului, explică într-un ritm mult prea rapid, depăşind posibilităţile de urmărire ale studenţilor muncitori. In majoritatea cazurilor, maniera abstractă a definirii noţiunilor fără a se întregi prin exemple plastice şi cât mai apropiate de înţelegerea studentului muncitor, opresc în bună parte priceperea lecţiilor. Luând un caet de notiţe la geometria descriptivi, se pot vedea enunţuri de teoreme oprite la jumătate, fie datorită faptului că profesorul nu le-a enunţat complect, fie că a făcut-o prea repede. Nu tot aşa stau lucrurile la Chimie generală unde întotdeauna expunerile sunt complectate cu exemple numeroase şi foarte utile înţelegerii temeinice a cursului, ceea ce dovedeşte o mai bună cunoştere a posibilităţilor studenţilor. Pentru a remedia aceste lipsuri care îngreuiază activitatea sub aspectul cel mai important al Politehnicii Muncitoreşti, noi sugerăm organizarea unor consfătuiri intre profesori şi studenţi unde printr’o analiză critică a felului de predare se vor putea creta bazele unei activităţi şcolare cu rezultate dintre cele mai bune. In acest fel vor putea fi înlăturate şi deficienţite care mai există în Politehnica Muncitorească realizându-și astfel importantul său scop. RECENZ 11 Un aspect al planului cincinal Povestea uneî table de oţel de A. LITVAC In 1941, când bandele hitleriste pline de ură feroce, aruncau In aer oraşele, uzineie şi minele sovietice din sudul ţării, generalul Stulpnagel a raportat Iul Hitler: „O ii fie nevoia de 25 de ani pentru ca Rusia să poatâ reface tot ca am distrus noi . Dar Stulpnagel s’a înşelat. El nu putea cunoaşte patriotismul, eroismul şi elanul creator al oamenilor sovietici. Imediat dipă înfrângerea duşmanului, poporul sovietic a pornit cu avânt la refacerea celor distruse de fascişti. Planul cincinal postbelic prevede pentru anii 1946-1950 refacerea Uniunii Sovietice şi depăşirea nivelului economic antebelic. In această carte se descrie intrăm mod viu, plăcut şi antrenant cum a prins viaţă aliniatul planului cincinal: „se va aface producţia de tablă subţie laminată la rece*. In vederea acestei opere, s’au întâlnit la Zaporojie mii de oameni ai muncii, constructori, oameni de ştiinţa, ingineri, electroi,fontori, mecanici, veniţi din toate părţile Uniunii Sovietice, pentru a da ajutor la reconstruirea marei uzine Zaporojetal. Ei au venit aci cu bogata experienţă însuşită în timpul planurilor antebelice şi în Marele Război pentru Apărarea Patriei, punându-şi toată puterea lor de muncă, tot elanul şi spiritul lor creator în sarba patriei. Numai astfel a fost posibil ca întruni an de zile, uzina Ziporojstal sa reînceapă activitatea şi să furnizeze primele cantităţi de tablă subţire, Industriei de automobile. Măreţe şi uimitoare sunt realizările constructorilor sovietici. Fapte considerate imposibile de experţi americani, au devenit realitate. Astfel, inginerul Şîgal a economisit o jumătate de an prin aceea că a ridicat un furnal uriaş de sute de tone, tăindu-l Is secţiune transversală şi astupând cu echpe de susţinere locul gol, rămas da pe urma ridicării, In loc să pornească la construirea unui furnal nou, ceea ce ar fi cerut timp îndelungat şi cheltuilii mari. Constructorul inovate Ivan Ruraaanţev a avut ideea să asambleze părţile conductei, cu elementele mai mari direct pe pământ pentru ca abia apoi să fi® ridicate, la loc să lucreze la înălţime. Această inovaţie a dus la o economia de timp de 200 la sută. Inginerul-şef Cuzmis, conducătorul şi organizatorul acestei gigantice opere, tinerii ingineri Dânşii Şîgal şi Nîdujcu laureaţi ai premiului Sta»in, maiştrii Rumeanţev, Melnicov şi mii de alţi tehnicieni, sunt figuri pa care poporul sovietic nu le va uita niciodată. Popularizarea în ţasai noastră a constructorilor sovietici şi a metodei®,lor de muncă este de o importanţă deosebită pentru massele largi ale celor ce muncesc în lupta pentru realizarea Planului de Stat, pentru construirea socialismului. V Conferinţa organizată de Filiala din Iaşi a Societăţii pentru răspândirea ştiinţei şi culturii Filiala din Iaşi a Societăţii pentru răspândirea ştiinţei şi culturii organizează din fiecare Duminică o serie de conferinţe în judeţ. Astfel, Duminică 27 Noembrie 1949 s-au ţinut conferinţe în următoarele centre din judeţ: Târgu - Frumos, Podul Iloaie, Războeni şi Bălţaţi. In ordinea enumerării centrelor, au conferenţiat: Mihai Răvăruţă, dr. Bernescu, Grigore Botez şi prof. Gugiuman. Deasemeni, în cursul fiecărei săptămâni se vor ţine conferinţe în întreprinderile, fabricele, uzinele şi instituţiile Iaşului. I I 1 Subiectele conferinţelor ce se vor ţine în aceste centre din oraş vor fi foate ţinînduse în seamă de cerinţele mucitorilor din unitatea de muncă respectivă. Astfel, muncitorii de la CFR Nicolina au cerut să li se ia conferinţe tehhnice, iar inimatoarele de la fabrica „Victoria” vor să li se vorbească despre îngrijirea copiilor. Deasemeni, tot in cadrul conferinţelor organizate de Filiala din Iaşi a Societăţii pentru răspândirea ştiinţei şi culturii, Duminică 27 Nov. 19® a vorbit în aula Bibliotecii Centrale, la orele 17 prof. D. ACornelsohn, despre „Lupte împotriva insectelor vătămătoare”. Pentru Duminică 4 Diec. a.c, în Aula Bibliotecii Centrale, oarele, 17, a fost programată conferinţa prof. Al. Romanovici, de la Institutul de Agronomie, din Bucureşti, despre „Calea gospodăriei colective, singura cale justă a ţărănimii muncitoare”. »