Opinia, noiembrie 1950 (Anul 42, nr. 1253-1277)
1950-11-01 / nr. 1253
ANUL 18 Nr. 1253 A PAGINII 410 ABONAMENTE Lei 360 ........................... 3 luni Lei 5000 întreprinderi. Autorități pe un an Atelierele tipografice IAȘI Str. ŞTEFAN CEL MARE 50-52 ZIAR POPULAR COTIDIAN Miercuri 1 Noembrie 1950 Redacţia IAŞI, Str. Cuza Vodi 1 (etaj) Administraţia IAŞI, Str. Cuza Vodă.. 1 TELEFOANE REDACȚIA Nr. 1201 ADMINISTRAŢIA Nr. 20*2 , TIPOGRAFIA Nr. 1210 Un plan măreţ pentru o viaţă fericită de Dr. ing. N. V. BOŢAN Profesor la Institutul Palatehnic Iaşi Hotârîrea şedinţei plenare a CC al PMR, din 26 octombrie a.c„ asupra planului de electrificare al ţării, pune în faţa tuturor oamenilor muncii din ţara noastră sarcina de a contribui cu toate forţele la înfăptuirea acestui plan, care va ajuta în mare măsură la construirea socialismului in RPR. In raportul făcut în şedinţa plenară, Tov. Gh. Gheorghiu Dej spune: Elctrificarea în concepţia leninist-stalinistă, este linul din principalele mijloace pentru transformarea micii producţii şi înglobarea ei, pe baza tehnicii noi, în marea producţie modernă, este unul din principalele mijloace pentru crearea fundamentului tehnic al socialismului şi comunismului''. Acest adevăr ne este confirmat, din plin, de măreţele realizări din Uniunea Sovietică, făcute în acest domniu, care au dus la înflorirea economică a ţării şi a făcut posibilă trecerea de la socialism spre comunism. Intr’adevăr realizarea şi depăşirea planului de stat al electrificării Uniunii Sovietice — planul GOELRO — a pus bazele desvoltării rapide a industriei sovietice, a agriculturii, a transporturilor şi a schimbat felul de viaţă al omului sovietic. Având în faţa noastră minunatul exemplu şi preţioasa experienţă a Ţării Socialsmului, este incontestabil că pentru a putea contribui cu mai mult succes la construirea socialismului în RPR, trebue să trecem de îndată la electrificarea întregii ţări. Tov. Gh. Gheorghiu-Dej a spus cu ocazia prezentării Planului de Stat pe anul 1950 că : „Electrificarea trebue să preceadă industrializarea", această necesitate reeşind clar şi din raportul prezentat la şedinţa plenară din 26 octombrie a. c., în care a arătat că datorită stării pe care am moştenit-o de la regimurile trecute, astăzi producţia industrială a ţării noastre este strangulată în anumite domenii, tocmai datorită lipsei de energie electrică. Oamenii muncii din ţara noastră se găsesc în plin avânt pentru construirea socialismului şi pentru consolidarea frontului păcii. Dar: Socialism, înseamnă industrializare, înseamnă mecanizarea mijloacelor de producţie, înseamnă mărirea productivităţii muncii. Toate acestea nu sunt posibile fără de electrificare. Energia electrică este aceia care permite desvoltarea industriei într-un ritm rapid, care permite mecanizarea mijloacelor de producţie, scutind pe om de o muncă brută şi obositoare şi oferindu-i posibilităţi de muncă mai plăcute şi mai eficace. Enegia electrică permite deasemeni folosirea motoarelor electrice, care pe lângă faptul că aduc o importantă economie în ceia ce priveşte braţele de muncă, dar fac ca productivitatea muncii să crească înzecit. Socialism, mai Înseamnă mecanizarea şi trecerea agricuturii pe baze cu totul noi de muncă. Şi aici introducerea electricităţii pentru diverse munci agricole, ca: aratul cu plugul electric, treetatul dectrie, irigaţiile, etc. vor permite ca aceste munci să se execute mult mai uşor, cu braţe mai puţine şi o productivitate la hectar de două ori mai mare. De asemeni energia electrică va permite executarea mult mai rapidă şi cu un randament mai mare a unor munci în gospodăriile săteşti, cum ar fi: pregătirea nutreţului pentru vite, tunsul oilor, mulsul vacilor, tăiatul lemnelor, prepararea untului, etc. Socialism, înseamnă de asemeni îmbunătăţirea mijloacelor de transport, care (continuare în pag. 2-a) Un grup de oameni de ştiinţă bulgari, în drum spre Uniunea Sovietică, au vizitat oraşul nostru Plovdiv, au vizitat Biblioteca Centrală, laboratarele Institutului de Agronomie precum şi laboratoarele şi Biblioteca Institutului de Matemateci de la Universitatea „Al. Cuza“. Oamenii de ştiinţă bulg gari au părăsit în aceiaşi zi oraşul nostru- eri, Luni 30 Oct. a. c, un grup de profesori universitari şi tehnicieni bulgari, în drum spre Uniunea Sovietică iau oprit câteva ore în orusul nostru. Cu această ocazie, o delegaţie condusă de Prof. univ. Dascalov, rectorul Institutului de Agronomie din In articolul ,,Cu ce înceipem?’ Vladimír IliciLenini a dat definiţia kclasică a rolului ziarului de jpartid: „Ziarul nu este numai un propagandist colectiv şi un agitatori colectiv, ci şi un organizator colectiv*’, , I I i V 1 Cu ajutorul Ziarului, jPartiidul Bolşevic vorbeşte cu oa-i menii muncii în ’fiecare Zi, în fiecare ceas, în Jlimba lui, îri limba care-i este necesară.’ In uriașul numărde ziarei care apar în Uniunea Sovie-tică, Ziarele raionalei ocupăj un loc important. L ! Aflându-se în contact did rect cu ffiatsul muncitorilor]eobroZnicilor! §i intelectualii lor sovietici, In centrul acti-ivităţii lor de di cu Zi, jziareki raionale etrugă masele jpie jbM Za unor exemple apropiate Ion şi uşor de înţeles, organizea-iză pe oamenii muncii în vederea îndeplinirii Sarcinilor economice concrete. ( In rezoluţia din ,13 iulie 1940 a Comitetului Central al Partidului Comunist (b1) al PRSS. „Despre ziarele raio-ţ nale’’, se spune: ( , j-j ţ „Să se considere drepţii sarcini fundamentală a presei raionale educarea ideologică şi politică a ipareenilor muncii, pe baza uneipropagande zia-j nice a politicii currente şi a măsurilor Partidului ,şi artei Guvernului, propagandă caret să se sprijine pe fapte con-* diete, apropiate şi ,uşor die de A. BERȘADSKI înţeles, luate din practicai locală, Idin viaţa raionului! colhoziuriidrf, întreprinderilor! respective’'’. i ■ [ I. MUNCA DE AGITATIE — SARCINA IMPORTANTA A ZIARULUI RAIONAL Uriaşa jmuncă politică (fsji educativă face piarta inteH grant® din activitatea de iză cu izi aiiziarului, fiindcă după cum subliniază tovarășul f Stalin în repetate rânduri, succesul tuturor măsurilor economice is|ii organizatoricedepinde direct de Ţelul iîrt care organizaţiile de partid fac educaţia politică a oamenilor muncii. De aceea ,ziarul caută să ajute organizaţiile de partid din colhozuri în munca de agitaţie şi cea organiza-» torică, în educarea politică a oamenilor muncii din satele socialiste. Ziarul acordă odeosebi® atenţie prezentării pe larg a celei mai bune experienţe în muncă a organizaţiilor de bază ale partidului,precum şi Criticii severe a lipsurilor în munca acestora. Ziarul raional îndeplineşte aceste sarcini complexe şi de răspundere cu ajutorul ne- mijlocit al comitetului,raional de partid. U Atât în momentul înființării '(continuare în pag. 2-a)] ~ ZIARUL RAIONAL Luna Prieteniei Româno-Sovietice insuşinddu-si metasfele sovietice, şoferul Hristulie de la Regionala IV R-A.T.A- Iaşi, a parcurs cu autocamionul „Ziss“ de trei tone ,107.000 km. fără reparaţii Zilnic, pe tot cuprinsul ţării, zeci de mii de oameni ai muncii doboară normele, prezintă inovaţii, îşi însuşesc mereu noi metode de muncă sovietice, cinstind astfel cum se cuvine Luna Prieteniei Româno-Sovietice. La Regionala IV RATA Iaşi, şoferul Hristu Ilie, a parcurs cu autocamionul „Ziss“ de trei tone, 107.000 km. fără reparaţii. Ca Întotdeauna seara, (după ce termina lucrul, şoferul Hristu Iile de la Regionala IV RATA Iaşi îşi ducea autocamionul la garaj. De data aceasta întârziase. Era trecut de ora 21. Cât mai sbârnâise motorul i se părea cili singur iu garaj dar de îndată ce-100"', auzi un sgomot in spatele lui. își verifică mai intâiu motorul şi apoi merse să vadă cine mai lucrează încă în garaj la această oră târzie. —Ce nu ai terminat încă ziua de lucru? întreabă el pe cel ce făcea să răsune garajul de-ţi dădea impresia că lucrează o secţie întreagă „am terminat cu ziua de lucru“ —spuse mecanicul Iova Condantină, dar cum să plec... Când voi îmi daţi atâtea de făcut ?..., trebue oricum să fac toate reparaţiile la camioane şi autobuze căci ■ s fel suferă transportul de cereale, lemne şi tot ce mai transportaţi voi“. Multă vreme aceşti doi tovarăşi au rămas împreună discutând despre munca lor. „Iată, eu, până acum am făcut reparaţii la 10 motoare peste programul meu de lucru — spuse mecanicul — şi pe moiţe am căutat să le repar aşa cum trebuie, ca să funcţioneze cât mai mult timp, dar fiindcă maşinile sunt expuse la eforturi mari ele se defectează mereu. »Eu unul, nu am să ţi-l aduc la reparaţii decât, încolo... după un timp îndelungat“ ii spuse şoferul Hristu Ilie. Am citit mai înainte prin zi re, că şoferii dela Regional*Ki! RATA Cluj, tu parcurs după metode sovietice zeci de mii de km fără reparaţii... ,Şi de ta cunoşti acela metode ? Ni s'a explicat reşedinţa de grupă sindicală şi am priceput eu, aşa puţin“ afirmă şoferul Hristu Ilie. .Nu mai lăsat până nu am găsit materialul extras din revista sovietică „Avtomobil“, în cue S8 arată clar metoda şoferului sovietic Iacob Ivanovici Titov, de la parcul de autovehicule Nr. 1 din Moscova Cara a parcurs cu autocamionul „Ziss“ loo.ooo km. fără reparaţii. Influenţat de acest succes Iacob Ivanovici Titov mai târziu a parcurs cu noul său autobuz „Zis“ 306 mii km. fără reparaţii.. Numai loo.ooo km. fără reparaţii dacă aşi reuşi sa fac şi eu, câte economii aşi aduce garajului nostru... Am să parcurg looooo km. fără reparaţii la autocamion pentru a aduce garajului nostru economii de peste 450 mld lei, sumă ce ar reprezenta costul celor trei reparaţii înlăturate. „Aceasta, voi reuşi să o fac, fiindcă cunosc bine, metoda de care am nevoie“. Şi-a luat cu el scule cât pentru un întreg atelier, ca să poată verifica şi înlătura vreun defect prematur. Cuvinele: „Îngrijirea cu atenţie a avutului obştesc este o particularitate comunistă in URSS, unde grija de puterea şi gloria patriei este permanentă“ ...rotit de M. I. Calinin, care l-au însufleţit pe Iacob Ivanovici Titov, la munca sa, a constituit pentru şoferul Hristu Ilie, drumul dela care nu s-a abătut niciodată. După un timp de muncă kilometrajul autocamionului arată 25.ooo km., distanţa care după e a fost parcursă în mod obişnuit „Zis“-turile intră în reparaţie. „Cum îţi merge maşina“? este întrebat şoferul Hristu Ilie de către ceilalţi tovarăşi de muncă. „Peste câteva luni să mă întrebaţi“ — le răspunde el mândru şi plecă mai departe spre loo.ooo km ..Kilometrajul indică 50. mii.. 75 mii.. loo mii.. km parcurşi, în cinstea zilei de 7 Noe noi î şi a alegerilor de deputaţi in Sfaturile Populare social Hristu Hie care a parcurs cu autocamionul său 107 mii km. fără reparaţii şi-a luat angajamentul de a parcurge un număr ji mai mare de km., fără reparaţii. BOLOHAN ŞTEFAN Corespondent Manifestări ale forieieroiei sie nesdruncinat dintre ţările de democrate populară şi Marea UniuneSovietică Popoarele ţărilor de democraţie populară nu uită niciun moment că garanţia cea mai de seamă a muncii lor libere, paşnice şi constructive este întărirea continuă a prieteniei de nesdruncinat, de strângere a legăturilor frăeşti cu marea Ţară a Socialismului, — Uniunea Sovietică. Zi de zi, oamenii muncii din Ţările de democraţie populară, bucurându-se de ajutorul neprecupeţit, în toate domeniile, al Uniunii Sovietice, îşi înmulţesc succesele lor pe frontul construirii bazelor socialismului, obţin noi victorii ,pe calea tndep icirii şi depăşirii planurilor economice de stat In mna i» nneltirilm*rinsmanilor păcii şi democraţiei, care încearcă să aprindă in»cendiul unui nou război mondial, oamenii muncii din ţările de democraţie populară întăresc tot mai mult puternica armată a luptătorilor pentru pace din îtreaga lume, în fruntea căreia se află Uniunea Sovietică şi marele Stalin. Oamenii muncii din ţările de democraţie populară ştiu că numai Uniunea Sovietică, prin politica sa iubitoare de pace le asigură libertatea, independenţii, precum şi realizarea celei mai scumpe dorinţi : construirea bazelor socialismului în ţara lor. Neţărmurită este de aceea dragostea oamenilor muncii din ţările de democraţie populară faţă de Uniunea Sovietică, faţă de Partidul Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice şi marele Stalin Aşa se explică amploarea nemaiîntâlnită a manifestărilor de prietenie ale popoarelor din ţările de democraţie populară faţă de puternica Uniune Sovietică, bastionul păcii, democraţiei şi socialismului.» „îSeesifilare« pentru raepanfirca #»:-{•; f; «.ius» ,n Cpnonul campaniei electorale Milioanele de oameni ai muncii din ţara noastră, au fost chemaţi să-şi propună candidaţii în alegerile pentru Sfaturile Populare, care vor conduce treburile obşteşti reprezentând organele locale ale puterii de stat. Cu această ocazie ei isi aleg și vor alege pe cei mai buni dintre ei, vor traduce astfel în fapt hotârîrea de nesdruncinat a întregului nostru popor muncitor, de a feri ca urnele care vor cuprinde milioanele de voturi pentru muncă, fericire și pace, sa fie infectate de aceia care caută să semene mizeria, exploatarea şi războiul. Iată de ce, la această măreaţă sabină, participă toate organizaţiile de masă din Republica noastră Populară, pentru a se putea desemna astfel în colectiv pe cei mai vrednici şi mai devotaţi fii ai clasei muncitoare. Afară de organizaţiile de Partid, de cele Sindicale, U.F.D.R.,J.T.M., Arlus, etc. in sprijinul campaniei electorale sunt şi Societăţile ştiinţifice, culturale şi artistice, din ţara noastră, printre care putem enumera şi Societăţile pentru răspândirea Ştiinţei şi Culturii. In acest sens Filiala locală a acestei Societăţi depune o activitate susţinută în vederea lămuririi muncitorilor din întreprinderile şi Instituţiile ieşene, precum şi a ţărănimii muncitoare din regiunea noastră, despre importanţa alegerilor de deputaţi în Sfaturile Populare, despre contribuţia pe care o vor aduce aceste organe locale ale puterii de Stat, în lupta pentru construirea socialismului, pentru apărarea păcii. Pentru o mai bună organizare a muncii în această direcţie, de curând în raioanele Codăeşti, Piscani şi Tg. Frumos au fost înfiinţate” grupe de lectori, a căror membrii sau împuterniciţi, se ocupă în instituţiile, întreprinderile şi unităţile S.M T., G.A.C. şi G.A.S. de toate manifestările organizate de Societate în cadrul capaniei electorale. Prin această descentralizare, munca este dusă în condiţii mult mai bune, atât din punct de vedere organizatoric cât şi din punctul de vedere agitatoric, datorită cunoaşterei tuturor problemelor pe care le ridică unităţile locale respective. Cele 117 conferinţe organizate în cursul lunei octombrie In cadrul Lunii Prieteniei Româno-Sovietice şi în cadrul campaniei alegerilor de deputaţi pentru Sfaturile Populare, au avut un mare ecou în rândurile oamenilor muncii din oraşul şi regiunea noastră. Subiectele tratate, cum ar fi: „Prin ce se deosebesc, Sfaturile Populare de administraţia de stat burgheză“, ,Noua lege electorală asigură partieparea activă a poporului muncitor la conducerea treburilor obşteşti", „Rolul Sfaturilor Populare în întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare“ etc, etc. au fost ascultate cu multă atenţie de către miile de auditori. Mai mult decât atât, după conferinţe, au urmat ample discuţii pe marginea subiectelor tratate, cu această ocazie reuşindu-se a sa cât mai multe lămuriri despre caracterul larg democratic al alegerilor, despre importanţa negerior pentru întărirea Patriei noastre. Aportul „Societăţii pentru răspândirea Ştiinţei şi Culturii". Filiala Iaşi in campania electorala este dat şi în cadrul „Colţurilor pentu răspândirea Ştiinţei şi Culturii“ iniţiat în cluburile instituţiilor şi întreprinderilor, unde săptămânal sunt organizate manifestări în acest sens. Filiala din Iaşi,prin toată activitatea sa, contribue astfel la măreaţa acţiune a înregului nostru popor muncitor, de-a desemna du rândurile sale pe cei mai buni şi mai demni de-a conduCe treburile obşteşti care le vor fi încredinţate. C. ILIE Cetăţeni! Inscrieţi-vă în listele electorale In cinstea zalei de î Mcembrie si a alegerilor jaenicaa Sfataarale I^opaiI®r%... Muncitorii din întreprinderile ieșene obţin însemnate succese Pentru a întâmpina cu cinste cea de a 33 aniversare a Marii Revoluţii din Octombrie precum şi ziua alegerilor pentru Sfaturile Populare, muncitorii din intreprinderile ieşene şi-au luat însemnate angajamente în vederea îndeplinirii sarcinilor din Planul de Stat. Angajamentele luate de către muncitori, dovedesc dragostea cu care ei întâmpină ziua de 7 Noembrie, care a însemnat deschiderea drumului pentru victoria socialismului, precum și interesul deosebit pe care îl dau masele muncitoare alegerilor Sfaturilor Populare. Muncitorii de la Ţesătură îşi îndeplinesc angajamentele luate Atât in cinstea zilei de 7 Noembrie cât şi în cinstea zilei alegerilor pentru Sfaturile Populare, muncitorii de la fabrica „Ţesătura“ şi-au luat angajamentul de a îndeplini planul pe anul 1950 cu 10 zile înainte de termen. In afară de aceasta ei vor mări productivitatea muncii cu 2 la sută faţă de luna August, când a fost cea mai mare producţie din cursul acestui an. Deasemeni muncitorii de la Ţesătura şi-au mai luat angajamentul să reducă preţul de cost la pânză cu 3,58 la sută, prin reducerea procentului de deşeuri şi o justă întrebuinţare a materiei prime. O bună organizare a muncii şi a întrecerilor socialiste, a creat perspective, care vor ajuta la îndeplinirea şi chiar depăşirea angajamentelor luate. Astfel muncitoarele fruntaşe, Rusu Ioans, Nistor Rozalia şi Schwartz Pina, au depăşit norma lucrând la câte 10 războaie cu un procent intre 10 şi 28 la sută. Pe lângă muncitoarele fruntaşe, au fost ridicate alte evidenţiate, care au reuşit să realizeze însemnate depăşiri pe primele două decade ale lunii Octombrie. Cojocaru Maria lucrând la 4 răsboaie a depășit norma cu 35 la sută, Pădureanu Elena cu 23 la sută, Abramovici S. cu 25 la sută, Zaharia Ioan cu 26 la suta. AL. RADU (continuare în pag. 2 a).