Patria, decembrie 1858 - octombrie 1859 (Anul 1, nr. 6-87)
1859-03-26 / nr. 34
Anul I, Joi 26 (Această sonc esă de două + ne septămănă umea wi Hoea. Prețul abonamentului pe un anu trei galbeni cu portul, pe trei luni 28 lei. Abonamentul se face în Iași la Institutul Albinei Romăne, și la librerica D. Dimitrie Xaperi, ulița mare, No. 282, Romidon apt, pe la ținuturi la D. D. Înființările dus. căte VA 1 leu răn- Aghid Martie 1859. No . 34 : Cette Gazette paraît deux fois (par semaine, Lu n di et Jeudi. Prix de l'abonnement par an, 3 ducats, y compris le port; par trimestre, 28 piastres. On s'abonne, à Iassg, à l'administration de l'Abeille Roumaine et à la librairie de D. Harète. Grande Rue, No. 282; MM. ligne. dans les districts, chez les Commissionnaires. d'insegtion, 1 riastre „-- | rag | f Asupra cugetărilor în jurnalul nostru No. 31 din 16 Martie, ce am ecsprimat în privința căderei neașteptate a Ministeriului trecut, Stepa Dunărei, fără a face vreun Komentapi [UNK], seau a combate opiniea noastră, să silește numai a deconsidera acest jurnal în opiniunele publice, prin defăimări, amintind origina și trectul său cănd se afla sub regimul cenzurei. Deacă am voi a întra în istorie a trecutului, ne-ar fi aece a dovedi, că mulți din acei ce astădzi să arată așa zelo și în creșdile naționale, au fost odată lingușitori mi unelte pasive a puterei antinaționale și străine, care din nenorocire au domnit preste această țară. Pentru ce pare să nu credemu că acești meni sub regimul unui guvernu național și autonom, brățoșat cu bună credință cauza patriotică? care n'ar fi o mare nedreptate deacă nu am îndoi despre simțirile lor actuale, putea mai mult spera pentru viitoriul ei. Noi suntem convinși că acei ce nu cred la sinceritatea noastră în privița binelui Patriei, astăzi sub egida nu întrebuințată Gazetei de căt sigurul instrument a tipografiei, și că și cu o inimă Romănă doresc a să bucura de libertatea Presei spre a lumina chestiile importante acizilei, și într'un adevărat spirit de conciliație purure vor propovădui înțelepciunea și maturitatea în toate cveștiile naționale. Dupre asemene principii noi nu opunem decăt aceste puține cuvinte la atacul ce ni s'au adresat, atac nemeritat, pentru KB poi n'am făcut nici o laudă Ministeriului vecin, ce mai vărtos am arătat speranța că Ministeriul nou va realiza mai cu sporiu dorințele țărei, arăndui totodată mai multă soliditate, și mai mult succes; căci, întralt chip și fără camerei negre Iassy, lieu de commenter les observations que nous avons faites dans l'opinion pubique par des invectives, en rappelant son origine lorsqu'elle se trouvait sous difficile de démontrer que beaucoup d'entre ceux qui manifestent aujourd'hui tant de zèle dans les questions nationales, étaient autrefois pourrons plus facilement grouper et c'est alors que toute la nation autour même nous pourrons du compter davantage notre avenir. Nous sommes convaincus que ceux qui soupçonnent notre sincérité en faveur du bien public, reconnaîtront que les Rédacteurs els de la Patrie, placés aujourd'hui sous l'égide de la liberté Gazette et qu'animés de sentiments tout Roumains, ils désirent user de cette liberté pour éclairer les questions importantes du jour et toujours recommander par un vrai esprit de conciliation, la modération, la maturité dans toutes les decisions et l'unanimité dans les questions nationales. Nous nous bornons à p'orroseg que ce peu de paroles aux attaques non-méritées qui nous ont été adressées. Nous n'avons pas fait le panégyrique du Ministère précédent en exprimant notre espoir que le nouveau réalisera mieux l'attente du pays et en lui apgurant plus de solidité et plus de succès; car sans ces conditions et sans l'appui de la Chambre, il lui serait impossible de répondre aux ; | actude la de Moldavie que les cănd ele ar fi sincere? inimilor. În victorie principii vom din trecutul grupatal Singurul D Zeu poate libertăței Presei, de Moldaviea, lesne întreaga parte și can'ar fi înceti în adăncul ar trebui să fim mai indulgenți, căci, cu asemene atunce vom public, să vor încredința că Redactorii Au noire No. 31, nistère, l'Etoile dans et le rasse, nationaux principe relativement à la chûte in attendue du Danube s'est eflorcée Si nous voulions récapituler l'histoire les adorateurs et les instruments sous un Gouvernement national qui peut lire au fond du coeur humain. En adoptant la maxime d'être indulgents presse, n’empruntent à la ci-devant u sepls caractères typographiques, et étrangers la cause nationale ? timents actuels, s'ils sont sincères ? passifs qui ont malheureusement du précédent la victoire, de dénigrer du passé, il ne D'ailleurs ce n'est des Gouvernements Pourquoi ne devons-uous pas croire que les mêmes Mipas sur notre feuille le régime de la censure. dans serait hommes, antinous pesé Sur ce pays. places et autonome, n’épousent de bonne foi Ne serait-il pas injuste de douter de leurs sen- que Dieu FEOLD-EMIN DNS A-niiuA --5() 68- - NOLDOVA ȘI VALACEI. Notiuie istorică. — (pa), Toate aceste amănunturi, cu pompă prefăcute într'un buletin, de care era legată o frunză de laur, pe carea Dometian au trimis'o Senatului, au făcut să i se dee de cătră acea Adunare servilă, onorurile triumfului, onoruri însă, care au fost îndestul de smințite, prin liniștea, de care s'au bucurat Daciea în cursul Mai multor ani de a răndul. Dunărea servi de margină între Imperiu și între regatul lui Decebal, carile ăși mări statul său prin deolănite cuceriri, zidi forterețe, întrodusă disciplina și mneprile legioanelor în o parte din armiea sa șila cea mai de pe urmă întrebuință tot cu atăta înțălegere recătă și activitate, concursul Romanilor, gibaci în artele pălei și arezbelului, necazii ăi căpătasă de la Dometian, ca niște agutători și întemeietori a civilizației. Noi vedem în istoriile care au consfințit căteva linii lui Decebal, cum că ei au avut ideea, de a deschide întrarea în staturile sale, Israeliților alungați din Palestina, după ruinarea Ierusalimului de cătră Titus. Deacă acest proiect s'ar fi realizat, care ar fi Fără Ozi și în dzi fost oare influenție a Daciei asupra țărilor învecinate? nici o îndoială, că politica Romei s'au opus la aceasta, cum ar fi fost dar Suveranul Daciei, statornicea din dzia sa putere în sfaturile sale și în afară, odată însă cu pregătirile ce le făceau, pentru întămplările unei moue și mari lupte în contra Imperiului. Și în adevăr, această luptă se făcea nealăturată. Pentru Roma, nu era mai mult vorbă de a aștepta îndărăptul Dunărei, inima Belezarilor, năvălirile acelor împoporări rezbelice, care da toată doreau venirea ocaziei, ca să se arunce asupra Germaniei, giiei și a Galiei, ca să de smulgă de sub autoritatea IMCGURALIFM. pănă atunci îndestul de sguduită prin nebuniea unui doritocie a lui Claudie, lui Dometian. re universală, Caligla, prin prin uriciunile lui Zitelius și mișelrea de predomin Bic statornic a ambiției Romine, era o tou Arrene pe mi a urmări proiectele acel