Patria, februarie 1920 (Anul 2, nr. 21-45)

1920-02-01 / nr. 21

Pagina 2. Funcționarii publici în acțiune Stăruințele organizația­ pentru îmbunătățirea stării­­ îuncționarilor — Delegația funcț­onarilor la di Meniu — Consiliul Dirigent pentru urc­ararea adaosului de acum.cota — Sorbâtorirea dlui Hațiegan, președintele uniunii funcționarilor Cluj, la 30 Ianuarie. Si toate organ sările de până sotsm am I , observat cu iuori. Ociigrassle de constituira s a’au­­ cot eu mar» alaiu și pe urmă s’a lucrat mai puțin și peroenii cu rimes ne- i mulțumiți ți deaOazionăți. Funcționarii ro­ j caras s’au orgeni­a­t în liniște, da r în seterab ‘ au iuorat mute Președintele lor, di E mi I­­t­­i țlegan, est« un o­mi activ, un bîrbat con­­­­știenaioa și cu­ priespera largă a nevoilor ] tonottonsk­ior. Ia «certă vrame d. sa cu corni­ • tetei centrai tu conlucrare » s­ont mult și a j vorbit prin A rea­li­ s' înjghebeze un consum­­ al funcționarilor, care s­a suit cu consumat dala­­ Rasortaî C siucnicație’, a reușit să obțină un 1 rju­tor dfcla Banca Centrală, în suma de 25000 coroane, prin care și- a achitat popota funcționarilor datoriile sale, $a condus delegația funcționărilor­­ a dl Mantei, cerândui sprijinul­­ pentru acțiunea lor întreprinsă la scopul­­ de a im­atiniUț’ și de­s ușura starea mats­­i mii a facționarilor. Funcționarii au aerat, I o«* plAtife sft sa plătească în rai. Dl Kim Manin a prim’t deputați* cu ! multă afabilitate — accentuând și relevând­­ tot ca a fă­cut C­D, în diver fia aceasta și ÎgRBSS^SSL&SS^SS a ci ars de gând a face în timpul cel mai apropiat Dl Mania a declarat, că. plstirea în iei deocamdată nu se posta face, de vrem­e ce ni­ci cetățenii nu plătesc dâb­la în lai si astfel nu suntem în situație de a satisface această cerere. I­n proporția în care vo? întră leii în visteri «tatălui se vor plăti sslsrin­e în lei A arătat apoi în colori vii și greutățile su­fta­ni, cari trebuie m Se cumpănite de către funcționari. Ca pl­ecre a luat la cunoștință daputatia, că G. D. în timpul cel mai s­et ars de scop a urca adausul de scumpaîs a funcționarilor și că la pri­vința as­censia s’au și făcut pașii nesesiri la guvern­ul central Asociația funcționarilor a ținut de lipsă să mulțămească dlui Emil BLțiegan, pentru seful său negliei­t depus în interesul acțiunii lor pentru îmbaniu­­irea soartei fancționarilor. Deputația condusă de dl And­resn a adus aceasta hotărire la cunoștința dini Hițlegan, care e mulțum­it adâic­m,șant pentru sărbă­torire» ce i se face , accentuat, că va lucra întotdeauna pentru interesele funcționarilor, cu c­ât mai vântos, că și d m diu fancționar mic a ajuns la îd­ol unda se afli. Propaganda­­ bolșevistă continuă Ce măsuri »’au !Ui­!? Ori ce zb­­bw­r © » primejdioasă —■ Guvernul sâ-șî facă datoria! Cluj, 2a 30 ianuarie. In unde ziare ám vechiul Regat se continuă cea mai îndrăzneață campanie în favoana­ bolșevism­ului Lenin­iste numit a­­postol Dinastia română trasă în noroi, cuvântul ,sânge" și „revoluție* cete de sute de ori repetat și subliniat. Populația — slavă Domnului — a râma liniștită pretu­­tindinea, dar agitația crește din și în ei și pro ții noștri socialiști in hiperedul lor de a propi: dini credința „apostolilor* dela Moscova. Ei pierd din ce în ce cumpătul. Nimic nu-i bun, nimic nu-i sfânt, nimeni nu i cin­t. . . Ai* Tw vi­d­, că pot slși tooi Srebșea­­nuîe Ier­­ în tihnă, o* ci nimeni nu ai-o grija tor. „Fruntașii noștri sunt dj­proiect de alt­ci­va reținuți. Lo ituri de partid, candidările parțiale, grind după portofolii ministeriale: iată preocupările lor silnice. __ _ ® masuri s luai girvarnil rog'*! contra p'Opagendei bol»nvUt«?I '□ © putatni Coc © * nu est* focâ si«s­­trt?! Mîși ap*r încă ziar?!© „Chi­­m«!«a- ți .$$ctalismat"?! își dau seamă ce-i doi» cârmuire că ea păcat oribil «omit și ea pe crimă își dau concursul lor ?! S »u posts *uni de părere, tu propaganda bolșaviti* este un interes do *tet?! Atenei n'afem dso&t b& strigăm și roi. Vino domnie e scvieturilor bolșe­­vist» cu tost« mizarili* și «pânzu­­ratori!» și râmbo«i$t © «âng$roast$! Z Convocare Catr« credindiori* greci» ortodocșî ads­­renți »« autonoan­ei ».atu­ului organic. Subsemnații, bărbați ingijiți da soar­ta insistoților caltalai« ala vechi­tim Ar­­da*L­ sacobni absolut neod­our și oponton, ca din vreme ** ne lămurim­ asupra d«s*o­tirii b;s*ripti noastre ortod­xe: R.-ii dăm pe toți or* d'neioșîi acestei bi­­sjricii, elarici și m reni, afistori în Cioj, o* locuitorii și va oaspeți si festivităților în cu­rs, su b t­evo­as­­a a întruni Marți in 3 Fa­­brusri* a o., la orele 10 dim­ineatA in sal* Universității N 4, unde v m d suita mij­­lua­­,ele du împotriviră contra duș­manilor o­­ea­ți A auton­ansi noastre bisericești Cluj, în 30 Ianuarie 1920 Prof. O. Boșdan Duica Prof S­viu Drag­omir Prof Iosif Pop nici Prof. G. Oprescu Chestia Adriatic ®* Ci­pul du presă j­igoî’av s publicat v­iitocul f'Omnntcat s LJneie aiere eu det știrea ok Consiliul suprem ar 0 hotârît să cedeze Albicia nordică a tatălui iugoslav, ca compensațiune pentru alipirea orașului Fiume și a Iliriei orientale la Italia. B­anii de presă jecosîsv c autorizat să declara că etibuirea Albaniei de nord nu poate constitui nici o recompensație­ pentru Jugoslav­a, chestiunea Albaniei nordice ș. a Adriatiosi fiind două lucruri cu totul dec* ««bite, in ce privișto Adrie ti dslega­ is jogo­­s’avă cere foarte simpla ce Coiste orientsii, locuită de jugoslavi, să fie lăsată statului sărco-croat a:even la ea privește Albania delegația * cerni ce să «e mențină rndependanța scesîoi țări în îim­b­re fixate d» Conferința doi* Londra d u 19­8. l­» confețrin­ță Jugoslavia e împo­­­triva ufi.ii nifedat este a’ar­ds asupra A bă­ni­e [t­t­r. Hire no. N­in»' pijc'iu ci x i că Albun­a ar urma sfe­r îtepuț-t* în­tr« cir­ i, deicg’-țâa. iugoslavă a cerc! ca grimüii Sârbiei sa fie mutată pa­rial Dh­ina, l.£&ud acestui ținut deplini «o­­tonomia Da la clubul sportiv „Victoria“ Membrii clubului sportiv ardelean pre­cara și membrii clubului sportiv .Dacia’ an ține­ stansrea lor generali de constituira romană in 29 i. e. 1» 6 oare d. m. In sals b­reahii .Gh­orghe Bariția.* Ambala cluburi s’au Interes de a fi­r­m și de-a forma o râ­­nnoă societate sport»"", în numele «Clubul sportiv Victori; *■ La «donarea graiv­a» s’a pertractat și s’a primit proiectul statutelor și s’a alea cu unanimitate următorul comitat administretiv : Prezident: Dr Iuliu Minin; Direotor ex­cu­­tiv: Dr Tita Babiș; Viceprezidenți: Victor Ciortea, prof Ghirtionasca, Dr Sim­ion Ne­­meș, Dr Șivree, col. Constantin Stere; Mar­­i brii: I Bolbasca, I Brie, prof. A B»rec ®, dir. A O rra. Areli Comș», Dr Cristi, G. Deac, prof. Gane, dir. Dr German, L. Gațu,­­ prof. Pief, dir. A «sg. Maior, D? Sabin Ma­­­­noile, I. Merri, nrj. M­iram, prof. Negru, O­. Pasca, căp. Peneș, Dr Iulian Pop, Dr Li­viu Pop, cip. Nast. Popescu, Dr Leonida Pop, Dr I. Pop­o­viciu, Virgil Popoviciu, Dr Aug. Pordi’8, Dr Valentin Perut,­­prof. Ra­covițe, prof. Radu, pi­. Risu, ö t. Sa­var, Virgil Silvan, ing. Sava, Dr A«rrol Sac o­, let. Gheorgghi Stoica, Ar. S­torcu Tamaș, Dr Col. Tstar, Io­n T4», Dr I. Totolan, Dr Ivan Iripa, col. Vlade«co. Clubul sportiv .Victoria* care are dej? 352 membri, el va ocupa cu toate romenta sportive, ?n primi,­ rând ca Ecr­ina, gimna­­stics, atletica și tariruica Pentru a investica și atletica direcțiunea liceului .Gh'O'ghe B«r­țian a pus la dispo­ziția clubului sala frumoasă și »psimnav* da gimnastică, unde ei întâlnesc membrii în z­i­lele de Dumineca și eărb tosra dsîa 10—12 *■­m, iar în zilele de lucru dels 6 — 8 e. rc. sub conducerea oamircíbar da spesiîelit etc. Comitetul e convocat prin aceas­ta la adunarea de constituire la 3 Februarie la ora 3 d a în sala profesorilor a liceului [ Gheorghe B­irițiu* când se va stege fancțio­­narii și secțiile clubului. Ciobii lntriț­ oneste « aranja d­j» la începutul lunei P*binari» conferințe de pro­pagandă. Inteligența română di­n Cîoj a rogată a­re am>nța cât mai în gra­bă ia secții sportivi, de care sa interes rpzb, să putem­ ‘­nnepe orgini*str*a și dŭ r,voi ar^a stații’or plănuite. Im b­ru­ros «evfeilor și conducatorii Ior sa vor face cunoscute pe ea de z­ari­oti­că. Prezidiul. D- lî pricoiri» orașului CI J. Nr. 326/1920 ț ros. Apei carst cer Stan'I © ra»u­ ui rminŭ crpul Cluj șî eâîrâ oaspeții sosiți la serbării» Inaugura’» Din pric ja! sorbirilor inacgura’e a U­­niv[rstit?i rinune din oreșul no­tru — cari fu ioo d'P. 31 Di­mnie până în 3 F*rr, ne bucurăm­ de deosebita onoare s­avra în m­i­­lorcl nostru întreaga Rogos'a Familie Ro­­gali, și pe iluștrii dirigu­ți ei m­in­or n'ș'ri­t iști preoțim oi pa cei mai distinși bărbați ai Româ­nei mari. Avem parte de r cinstă și bucurie, cari întrec la visurile noastre cele mai în­­drâzne­ț­e. Apeliza la simțul de ordine ți dis­i­plină a publicului de caca a dat de repetite ori dovadă — și suntem firm convinși că fiecare cet­­ț«sa se va paria drma de ziele mari mn ie­ sm sjrms, respectând fără csi­­t«la indrumurile anto­rită­țilo­r CirccUț;» in peri» parte a orașulii, unde vor a«e» îoo «îibări la « sdmisă numai pentru aceia cari posed pikt dî T foto a­ («â­­n­.t), ș­impilitt, — încolo eraciația e liberă la intri­- g oralul. D «por­țiuni în enter'iíi­l­or civile, mili­tare și ala poliției de s­at oferitoare, p­re­com și prograomî soîenț­u­rii'or s’au publicat și se vor pnîl.'W prin * r programul se va «da» la luo­« • ub <»ft și p­in afiș*. Date prim r sa­­u a ului Cioj la 30 ia­n­u arie 1920. Dr. Emil Dnidea m. p. secretar Dr Zulicin Pop m. p. t­ri asî. „PATRIA*9 1­1 Februarie 1920. Pedepsirea criminalilor Certea Marțială a Corp. 6 Armaț­i, sub perdecția colonelului Neaga S­i­veli, cu ra«­ra­bd lt. colonel Sebastian Brândușa, manor Mi­ne­riu, os­pit finii Cesar I. P­tru și Pitrescu, la pertiactivea ținută în 27 si 23 Ianuarie a condamnat la moarte pt. Gergaly David locuiitor la Dacia-Un­­guresacă, Moldovan Ion din Sln-Margîra, Vicki Ferenț din Dacia- Ui­gurească, DC139 Carol „ . Pa­kas? Ja­jcs . . » S'ék ly C.r-roî . . » L.ká.ni Ard'iș din Deci*.Ungurească, și Marton Fereuț din . . la muncă sîrRică pe viață, p.5 K ®rtk:s Jâno*, Marton C*ral ioanite­ri la Ded­a-Un­­gareavca la 20 ani muncă silnica, pa Szikáss Dani, Kir*­ksa Dani șî Lukács Foren o locuitori în Deda-Un­guroaică la 10 ani muncă silnică, pentru că în 28 Februarie 1919 au omorât pa Boldați Bo­­dinț Ion și S h­op Sîâî Ion, ambii din R<ug. 15. Infant, lovindo i cu arma și cu pari, iar cadavrele lor zdrobite le-a teg­opat îotc’oa sa. ț da lângă pământul lui Kántor János Jaedsimwk­a a dasaopsrit es d­irrel © ’a denunțul lui Trombitái K­iskt locuitor în Dod­a Uog, și pri­­bîisa recunoașterei com­­­pl­ote a spor'­țiior. Condamnații au ficat re aura. Curtea Marțială a Corpului 6 Armată romr­osit pe zba de 29 i. e, do domnii ce to- 5 b«î VI«desen președinte, locotenent coteaț­­­ Bandii­», mate? Popoviciu, căpitan Hi«a și căpitan Patreana membri, s,a adus ormitoa­­­rele Boeutința. Georg Dauta-ehlender, Ik'nn'm d > armă 1 3 fain techteoare. Visdi Sîcrai, tficuUe 6e rami, 1 en­i închifioare. Vicsag Istra­ t tăinuire da armă 15 zile Sch­i^oarii fi 5000 lei *m«nde V*sîte D'T­a, trimite da armă 4 luni b­ehișoare și 2000 k. smoai».. G­orge SArie, sgrtaț­a 1 1 raft bnh-­soî?e Teste fienunțAe rStrâjâd­ defisîtive, em­i eze?uto»re. Prefi»© brj?.a R'gîO.fifilă' de Pol­ite Oluj. No. £ 61/1920, Ordonanță­­ Din prilejul fevtivităților, împreunate cu imigurarea Uni­ver­si­tății, 1« interesui ordinei și siguranței publica, referitor la circulația trăsurilor și persoanelor pe bilete durate și abuzite mas jv.î Indieste O­donim următoare!© restrîngiri: Ș 1. Circulțîa trișurilor din 31 Ianuarie oarate 12, până la te 2 Febraarb oars la 18. 0 oprită pe strada MajaUs. 2. Circulația persoanelor fără autoriza­­ție spoe­ală e oprită din 31 Isnams oara 20, până la 1 Fibruarie oara 7, tot s*?a din 1 F­­ibraarb oara 8, până ?□ 2 Februarie care 7, pa strada Mijalic. 3 Circulația trăsurilor și persoanelor pe inima drumului e K­fert­ sl: a) Oaks bt »ge!« Ferdinand In zic» da 31 Isnuaria dd* o«ra 14 *reft 1» p^retto 17, în Etea do 2 Februarie ddla oarde 16, până la e&rsla 18 b) Piața Unirii­­n 31 Diu»una dela carete 14 pâ nă la carde 17; în 1 Februarie, dela oarele 8 până la oarele 22; în 2 Februa­rie delft­oarele 9 până la oarele 18 <­ Srada N. terga în ziua de 31 Iv nu­strîe del« C2rdla 14 pâ;n â la o­­rele 17, te 1 Februarie 1, dala carete 8 pieri 1« oarele 22; în 2 Fibruarie dela carete 9 pânâ la carete 18. d) Strat­­a Universității și strada C?151­ [ nicesnn în 1 Februari», dala carete 8 până l­a parde 15. j j e) Sffad» Mamer»ndîîlaif strada Arsny f J., strada Sft. Georgica, <e­r«da Miniștei plai | páni te «trada B.m. in 1 Februsrie [fete ] carete 13 până la carate 17­­ f)­trada Regina Mirii, Calea Doro­ | baciite­*, până îa Ciminul Os^șeio, Piița | Crza Vote și P­ sța Ș­efan od M»rs,­on zio» da 1 Februaries dela parete 16 până la parete 21. g) Strada Mimoranitfoi, strada Mon&ș­­turalci pâna la strada Bem, Calea Victoriei până la Ci­minal Ostășean și strada Keit 51 drift parete 9, pânâ k­oarele 16 4. Toți proprietarii eau chiriașii clădirilor d’n străzile «claumite. In timpurile susi­d ofite­­ sunt datori » l«sa deschis porțile și ușile Sn- j tiar­ lor­­ n clădiri. 5. P:i străzile su3t numi­e și te timpul eugimlicfi­i vor circula numai automobilele și tru­suril» a căror conta­ctori «oct pro­vizați cu bnț­ r alb sau gal­ben pt csra rs fi apli­ Oită Bistoripila Pi­tto;­,turei regională de Poliție drn Cluj. 6 Dispozițiile referitoare 1* «fasolirea te timpul nopții și la era c’e închidere rămân în vigoare. f­ispoziți chete acretin ordonațiț» sunt « «p­arai» și cei interesați saci provocați a se conforma. j C­uj, la 29 Ianuarie 1920. Dr Daniid Sabo 192 1—3 prefect régiósai Ultime informations Unile zîsra din vachiul Fegai, publică pe bar­za unor fr fsrmițăuni vă­dit tendențioase, știrea că, di Mar­iu depune stârn­ftii p­atru numire» res­pectiva r­legerea d­ui Aurel Lazăr da directorul „Băncii Ag^ari“. Suntem autorizați a declara, că acessta informați © , absolut takf, fără temei și nu corespunde câtuși de puțin adevarului.* Rugăm societatea pentru ocrotirea cr* faniior da râsboi că ne răspundă unde *e piatra banii cari sncurg la redacție pentru fondul numitei soc ttiți. Credem potr­ yit să des’gcieze o persoană cu domiciliul te Cior, cârma i­ s’ar putea transmite. • Viitoarea conferință generaU * organi­zației internationale a lucrului va avea loc probabil la Geneva. Camera de comerț din Triest convoacă reprezentanții camerilor de comerț din Grgts și Viena spre « dis­tila modal­tățile pentru Clemence su parisista Morseiîi* la 3 Februarie spre a ce duce ln Egipt. * Comitetul „Crizei Rorii Române* din Crej și jer este rugat a na prezenta în «a­­mor complet la gară, la sosirea Familiei Re­gale în Cluj cu ocazia festivităților dela Uni­versitate.» La redacția ziarului nostru a trimia domnișoara Iris Bossin 200 cor, și familia inginerilor M­antra nu 200 cor. pentru fondul orfanilor de rîsboi, drept respuns părarea pa­­rinei p« mor­mântul consilierului ministerial dr Vragil Pigabă. (h Rog rto«.nF, cu cari am cântat liturghia la Crăciun șl enul R ©u, sâ *» gossa soa­te biserica g*% .r., Du­­minică, I» 1 Februar!» n. ora 8 d­­mineața Va servi probab­i I. P. S mitropolitul Primat. Liturghi a începe la ora 8. a­m. fix. Lt. A Medrea. Guvernul soviet.»! din Rusia a plătit în aur toate campforrturile făcute î­n Europa. » P. Dfe­cr.ul universitar Creangă și con­­form­ iarul Berceanu, smândoi de­ Univer­­s­tatea din Iași, eu fost considerați demisio­nați pentru reprezentarea la catudite, • G­neralul Averescu­ va candid» la Rte­­ge«ție parțial» la R. S.r.î și Cetatea Albi. După cum­ suntem informați­a sa va candida și în Ardeal la Orâștie. Pentru transitul celor 46 de locomotive Elveția cere României un milion și jamitate. Agenția telegrafică .Dacia* pentru a cu sa mai confunda cu zarul .Daca­*« ho­­tfirît si ți schimbe n­a,eta în „Agenția Da­­mian.* la București s’a dscci!« congresul Agro­nomilor la care participă delegați din tot cuprinsul României. M testen­­d» och­o a o­irul Universității să eo pronunț» asupra înființării unui insti­tut da «dicație fizicâ pe lângă Universitatea din Bu­cureș-d, în care să se pregătească pe viitor profesorii da gimnastică. Presa germană e cnaaima în a con­st­ata că nici o schimbare nu pot aștepta deja alegerea lui Drerdaml ca president al republic« france­se.m La Tghiuft s’a înființat sociftatea „In­­fințirea* a fair t­onarilor publici, alegând de preș dant pe Gh. Drago­mir, rolul greiî Ti­­ghina• Trupele franceze au fost »clamat:­ în Șl sn­g Bretz pentru Balul sudim­iilor se vând la librăria Anca. In îorul P. S. Arhiereuîu? Garie, dele­gat provizor ca îoseterent da Arhiepiscop al Basarabiei, în postul de vicar al Mitropoliei Moldovei a fost delegat arhimandritul Tsoe­­tist Snnp­aau. „Ezselstor” aiuce fotografii după ulti­mele mișcări de strada din Berlin, care au fost suprimate, după cât se știa, pe mod sân­geros.• Șahul Per­si­ei care se află de mai multă vreme în Franța, a vizitat, însoțit de Gene­ralul Dupont, Verdonn­. La plecare a dat pentru strad­i orașului o mie de franci. • După o telegramă din Zürich unele ziare vieneze își exprimă Lama pentru încer­­cările ce s’ar pregăti în Austria în vederea introducerii regimului comsarat. Corepondentul particular &l­iteraln­ ,E­hn­d» Par s* telegrafiază din Züritsch că la B d p« sti, se anunțat deschiderea Sn cîî­­lâni a m­ai fupu sala­­ Băncii Angliei. Reprezentanții m­ai consorția de b-nri en­­geze traetesz­ anioalm­ente d­eaiiaea conia pârârii căilor far«la tragere. Bindia sânt fa­­vorabile și lucrărilor pentru șantierele mode pe Donare. Lucrăriie preparatoare vor începe la primăvară. In 15 și 16 Ianu­arie erhieren uniți ve­­n­it la Blaj pentru consacrarea I P. 8. Sale Mitropo­litiiai Vaaiîe, au ținut conferință e­­piscopească. Au perticipat în ea și repre­senta­nț­­i capitlorilor celor patru trarhii. Conferința, cum­ auzim, s’a ocupat cu o mul­țime de chestiuni de cea mai mare actuali­tate și importanță.* Corespondentul puritcatir al lui mis% Temps* telegrafiază din Vierte, că acolo «’»a ținut mari m^eti­­ga­i de protester» contra terorii alba din Ungaria. O.to Bauer și Adler au ținut d­icursurile. S’a votat un o­ctet de zi în care aa protestează contra intrigior monarhiteto­logsre, contra terorii alba, ca?a vrea restabilirea H­absburgilor, nu numai in Ungarii, da? și în Austria și «caasta pentru a s rvî sângerossile interesa da clasa a la magnaților unguri. S3 a*reguvernului ezpui* sarea contra revoluționarilor unguri. .Dacia* comentând o declarație a dlui Vaida făcută arului „Lo Tompy* spune că noi nu mai voim să fim jandarmii din Ră­sărit îm­potriva bolșevismului. Noi suntem convinși că nim­i dl Vaida nu s'a gândit la expediția armată dincolo de M­tro, ci n­u­mai 1* apărarea granițelor noastre. Pentru espek militară a Reg. 83 In­fanterie din Ga­l­an mai rontr boit urmiloni: Medic sblt. Oct. Apostol 10 C. Mari» Craiva stad. mod. 10 C. medio sblt Glăvan Ion 10 C. medio sblt. Băceanu Mirin 10 C Radu Cioordeanu stu­lent 10 C. medic sblt­. Micuil Diiescu 5 C. medio Bugiuia Petculeaca 5 O. ft Domnul cere în noaptea de 19 spre 20 tonrare a. o. mi a «ratat la geamantan [wrtt) cu ocazia trecerii da pe trenul ce sos­ea dela Târgul Mare? pa trenul ce pleaa »pro Cluj, dar Sa îmbulzeaia cea mare s’a pierdut de mina cu corfa, este rugat a o depune la 1 dl șef al poștei centrale Cluj, daoareca era­­ lipsă neapărată da acid, ce le am avut­­ acolo Va fi premirt. 5HÎ! Telegrame Ungaria vestică cere alipirea la Austria Fiert.?. — Divagații mii iteîtor co­mune d­a Ungaria de Ve*î an trim­is tele­grame Ici Rîflacj*, cerând ca Ung­aria ve­­sticâ sâ fie ?lu­ mai curând alip­i Austriei. Venizelor la Roma . Roma. — Vanizîlos a sosit la s R­ims, evân­d totru vedeta cu m­o­ștrii în «h. 8 sune» Frame. „Gazette del Po­polo* »firmă ca Ip’An­­n> zi«:i­­ părăsește cașul, cel mai târziu la 6 Februarie. Austriecii cer alipsirea la Ger­manii! Viena — A­i au fort mari maniîasfte* ti­­ îs* pentru stripîrea Austriei la Ge­rmani* , «fagu­b­ii salvate a Anșhirat în contra foa­­­mam. Bace:« și Edenborf»;*? «u ț nnt faștifiQi d­e paiântâri în «36»! Atentat în contra ministrului german Erzberger Norddeich. — Un student de 20 ani a tras un fol de revolver asupra ministrului de finanțe E­zberger, rânindu-l la emi­r. A­teitetistil motivează, ca pol­tic» lui E zbar­­ger e dtum­­ovre statala!. Atentatorul dscl&ra oft nu are «ompl­at. Prea» co<id»raci aten­tatul. Penikin la Constantinopole N­ov-ovik. — Denikin și statul «Sa major » a refugiat la bordul unui vas en­glez la Constantinopole. Intervenire în favorul culpabi­lilor germani Berlin. — Garf râul german a trimia o notă la PfcrD, cerând ca Aliaț­i sâ renunțe în art. 228, relativ la predarea culpabililor. Nianfer cenzurat de A. Vișil ®*cu redactor Edlîaa’î Tiștoarâfl» N»tip»ală* Cl«î .............................

Next